1,924 matches
-
urmărească persoanele în mișcare, să asigure un „consum individualizat, sau „privatizat”, cum spune autorul. Aici nevoia socială s-a întâlnit în mod fericit cu o particularitate a dezvoltării tehnologice de ansamblu. În anii ’20, avem de-a face cu o cotitură în dezvoltarea tehnologică. Până atunci trendul principal era reprezentat de tehnologiile publice: căi ferate, iluminat public etc. Din acel moment, se dezvoltă tehnologiile destinate unei folosiri de tip individual: automobilul, motocicleta, radioul etc. De această tendință se folosește broadcasting-ul. Ceea ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
s-a războit, literalmente, cu niște spectre. De altfel, o revolu ție, indiferent care, nu câștigă decât dacă se află în luptă cu o ordine ireală. Același lucru se poate spune despre orice înscăunare a unei noi puteri, despre orice cotitură a istoriei. Alaric n-a cucerit Roma, ci un cadavru. Sin gurul merit al barbarului a fost de a fi avut fler. Fler au avut și iacobinii. Goți cu principii, ei au inaugurat un nou tip de umanitate: retorul sangvinar
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
fi consultate decât de câțiva privilegiați. Tipărirea lor începe în 1788. Este o operă ciclopică și genială, în care figurează 8 000 de personaje portretizate cu o artă vrednică de Balzac și de Proust. Fraza este nervoasă, amplă, bogată în cotituri neprevăzute, înrobită unei agitații neistovite de gânduri și de patimi. SCHLEGEL, AUGUST WILHELM VON ăHanovra, 1767- Bonn, 1845). Scriitor german. Membru al primului grup romantic german și autor al unui Curs de literatură dramatică, în care condamnă tragedia clasică; a
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
întorcea ceferistul care dăduse plecarea trenului ... ca să mă aflu în vorbă în întreb la ce linie trebuie să tragă trenul de Bârlad-Mărășești ... Se uită la mine zâmbind ... "păi numai ce a plecat" ... și-mi arată coada trenului ce dispărea la cotitură. Bine zic ... dar mai este un sfet de oră până la plecarea oficială. Nu știți ... îmi zice el superior ... că de astă-noapte s-a schimbat mersul trenurilor? Am părăsit gara supărat ... dar cu gândul oarecum împăcat știind că la orele 14
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
distopia într-o lume cât se poate de atrăgătoare. Aveai intenția să șochezi sau să încânți publicul ? Lucru extrem de rar, ți-au reușit amândouă deodată, de fapt. AG. O istorie lungă nu-l poate antrena pe cititor dacă nu are cotituri surprinzătoare. E un procedeu des întâlnit la Shakespeare, Dickens și Dostoievski. Raymond Chandler îi sfătuia pe autorii de romane polițiste, în caz că acțiunea devine previzibilă, să pună un necunoscut înarmat să dea buzna în încăpere. Evident, dacă pentru majoritatea lectorilor surpriza
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
influențe. Senzația rezultată în acest sens nu este doar un efect secundar al excitației cauzate, ci este și un produs care permite elaborarea de reacții în raport cu semnificația agentului stimulator, care îi conferă totodată valoare anticipativă. O explicație care reprezintă o cotitură decisivă nu numai pentru înțelegerea senzațiilor și a substratului lor organic, dar și pentru înțelegerea întregii activități psihice. În lucrarea sa, Reflexele Creierului, Secenov și-a propus să elaboreze o teorie psihologică pe baze fiziologice, pe un suport de apartenență
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
ducem în Franța, perspectiva s-a schimbat, timpul angajării și al acțiunilor dictate de evenimente s-a îndepărtat de mine. În schimb, nimic nu va putea șterge amintirea anilor ’50. Românii numesc acești ani „obsedantul deceniu“, pentru că au marcat marea cotitură făcută de istorie, momentul asfințitului, când trecutul nu dispăruse încă de tot la orizont, când oamenii, locurile, atmosfera lumii românești, așa cum o cunoscusem până când regimul comunist a pus mâna pe putere, palpitau încă sub violența evenimentelor destinate să transforme trecutul
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
privea întreaga societate. Mai târziu, gândindu-ne la asta, aveam să ne dăm seama până la ce punct acest fenomen era inerent sistemului totalitar și că exista o expresie savantă pentru a explica ceea ce trăiam atunci: explozia societății. Am făcut această cotitură, am cunoscut acel moment în care, văzând ceea ce se prăbușea peste ei, oamenii au făcut față acestui fel de agresiune,izolându-se în ei înșiși, pentru a se apăra. Fiecare s-a închis în prudență, în neîncrederea față de ceilalți, reflexe
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
ridica din mulțime privirea ce implora Occidentul, chemarea unui popor altădată liber, condamnat de istorie să rămână în orbita sovietică. Călătoria generalului de Gaulle s-a situat într-o epocă de schimbare. De neînchipuit cu câțiva ani înainte, a simbolizat cotitura anilor ’60, în care anul 1968 a însemnat apogeul speranței de schimbare, marcată de Primăvara de la Praga și de discursul lui Ceaușescu care a refuzat să se alăture cotropitorilor Cehoslovaciei. Că, în anii ce au urmat, speranțele s-au dovedit
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
mai sceptice (o amintire despre Șerban Cioculescu: „De data asta, copii, e sigur! Americanii vor interveni!“). Europa de Est sau patetica speranță: acesta ar putea fi rezumatul poveștii a mii de oameni închiși în spatele Cortinei de Fier, în secolul XX. Prima, adevărata cotitură a avut loc odată cu revolta din Budapesta, pe care am întâmpinat-o, ca toți românii, cu un sentiment nou, cu o uitată respirație de libertate. Cu ocazia evenimentelor din Budapesta, în toamna lui 1956, ceva s-a mișcat, o adevărată
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
stalinistă, care avea să distrugă elitele românești, cultura, satul tradițional, a fost pentru mine o vreme de întâlniri și de prietenii care m-au făcut să-mi cunosc țara și tot ce însemnase ea între cele două războaie mondiale, până la cotitura anului ’44. Aveam să descopăr, în acele ore târzii, care pentru mine au însemnat un început, ființe omenești datorită cărora mă apropiam, în ultimul moment, de țara mea de origine, ca de cineva care urma să dispară la o cotitură
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
cotitura anului ’44. Aveam să descopăr, în acele ore târzii, care pentru mine au însemnat un început, ființe omenești datorită cărora mă apropiam, în ultimul moment, de țara mea de origine, ca de cineva care urma să dispară la o cotitură și care îmi făcea un ultim semn de despărțire. Văd aici unul dintre paradoxurile care au făcut, pentru mine, din România, o țară apropiată și îndepărtată, în același timp; o lume al cărei suflet nu mi-a fost accesibil decât
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
toate zilele ce au urmat, de-a lungul peregrinărilor noastre motorizate prin oraș, pe Calea Victoriei, până la Palatul Republicii - fostul Palat Regal -, parcurgând aleile Cișmigiului, ca să mergem la statuia generalului Berthelot - scoasă în perioada stalinistă, apoi repusă pe piedestalul ei, după cotitura naționalistă -, apoi în timpul vizitei la mausoleul eroilor, ridicat în fostul Parc Carol I - devenit Parcul Libertății - și până la cocktailul oferit în saloanele Ambasadei Franței. Trandafiri de București, sădiți de mâinile arse de soare ale țărăncilor pe care le vedeam și
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
ce ciudat fenomen de memorie păstrat-am oare verile și cerul albastru ca fundal al vieții noastre, de parcă iernile n-ar fi existat, în acele vremuri sinistre? Revin cu insistență la acești ani ’50, pentru că ei marchează o ruptură, o cotitură a destinului, care a schimbat direcția în care societatea românească se angajase cu succes; și cu eșecuri, e drept, dar modelul european se impusese și calea spre viitor era deschisă. Au urmat războiul și sosirea comunismului. Destin, cuvântul-refugiu al românilor
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
și a fragmentării audienței, putem observa o mai mare libertatea pe care publicul o are în alegerea informației. Atenția scăzută și procesarea selectivă în alegerea informației politice indică faptul că în comunicarea politică s-a ajuns la un "moment de cotitură" (Bennett și Iyengar, 2009), care trebuie să fie bine înțeles de cercetătorii din domeniu, pentru a putea explica felul în care noile obiceiuri de consum media contribuie la formarea opiniilor și comportamentelor politice. Principalul impact al noilor resurse tehnologice se
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
generație, regatul francilor salieni avea să se substituie celui al vizigoților, ca principală putere în Galia și avea să transporte în jumătatea de nord a teritoriului centrele puterii care pînă atunci rămăseseră în apropierea Mediteranei. Aceasta este una dintre marile cotituri din istoria noastră. Merovingienii (secolele al VI-lea al VII-lea) Clovis. Autorul acestei răsturnări este primul rege al istoriei noastre naționale: Clovis (481-511). Raritatea surselor, caracterul lor tardiv și adesea hagiografic sursa principală fiind Istoria francilor scrisă de episcopul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
a favorizat-o. Dar nu toate regiunile au beneficiat de această prosperitate în același grad și, după primii ani ai domniei, ritmul creșterii încetinește considerabil, chiar înaintea intrării în criza economică ce face ravagii în 1867 și în anii următori. Cotitura. Chiar atunci cînd Imperiul pare pe culmea puterii sale, cu votarea în 1858 a legii siguranței generale, după atentatul naționalistului italian Orsini împotriva împăratului, se amorsează o cotitură a politicii imperiale. Bazele Imperiului sînt zdruncinate prin apariția unor date noi
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în criza economică ce face ravagii în 1867 și în anii următori. Cotitura. Chiar atunci cînd Imperiul pare pe culmea puterii sale, cu votarea în 1858 a legii siguranței generale, după atentatul naționalistului italian Orsini împotriva împăratului, se amorsează o cotitură a politicii imperiale. Bazele Imperiului sînt zdruncinate prin apariția unor date noi. În 1859, Napoleon al III-lea intră în război alături de piemontezi pentru a-i ajuta să realizeze unitatea italiană. După un scurt război, marcat de victoriile de la Magenta
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
reclamă republicanii de guvernare -, aceștia din urmă glisează puțin cîte puțin către centru dreapta. În zadar l-a susținut dreapta pe Méline în Cameră, fractura dintre dreapta și stînga rămîne totuși deplină în țară. Afacerea Dreyfus o arată în curînd. Cotitura afacerii Dreyfus "Afacerea". Afacerea Dreyfus nu este la început decît o afacere de spionaj a Ministerului de Război. Căpitanul de stat major Dreyfus, un evreu alsacian, este acuzat pe nedrept de a fi furat un borderou și de a-l
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pozitiv. Poeții exaltă arta pentru artă, compun creații originale, de la Baudelaire la Verlaine și Rimbaud. Marelui public, în ceea ce-l privește, îi place romanul popular, teatrul de bulevard, opereta. În fața academismului care domină arta oficială, opera lui Manet marchează o cotitură și deschide calea către căutările "impresioniștilor", astfel numiți prin referire la titlul unei lucrări a lui Monet prezentată la expoziția din 1874: Impression, soleit levant.14 Puțin cîte puțin, îndrăznelile impresioniștilor și ale succesorilor lor, care, de la Cézanne la cubiști
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
eventuală anexare. Populația manifestă la început o foarte largă adeziune la politica Mareșalului. Popularitatea sa scade pe măsură ce el se angajează, într-o manieră ineluctabilă, pe calea colaborării în această privință, rechemarea lui Pierre Laval, la 18 aprilie 1942, reprezintă o cotitură și pe măsură ce harta de război prezintă ca din ce în ce mai îndoielnică victoria Germaniei. Intrarea în război a URSS, la 22 iunie 1941, și cea a Statelor Unite, la 7 decembrie, dau într-adevăr conflictului o dimensiune mondială, așa cum generalul de Gaulle nu încetase
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Moulin, cu scopul de a desăvîrși unitatea Rezistenței. Începînd cu 14 iulie 1942, înlocuirea prin termenii de "Franța combatantă" a celor de la "Franța liberă" demonstrează adeziunea Rezistenței interne la de Gaulle, în ciuda unor conflicte și a unor tensiuni care persistă. Cotitura din 1942. Debarcarea anglo-saxonilor în Africa de Nord la 8 noiembrie 1942 este o dată decisivă. Anglo-saxonii îl ținuseră pe de Gaulle la distanță de operațiune pentru a obține ralierea armatei de la Vichy și pentru a da autoritate generalului Giraud, decis să reia
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
către 1848 23. Revoluția din 1848 și al Doilea Imperiu: de la Republica democratică la democrația autoritară, 289 Revoluția din 1848 și a II-a Republică, 289 Mișcarea revoluționară, 289 Refluxul. Prințul Ludovic Napoleon, 290 Imperiul autoritar, 293 Imperiul triumfător, 293 Cotitura, 294 Către Imperiul liberal. Căderea, 295 Eforturile de deschidere, 295 Căderea regimului, 297 Documente: 1. 1848: revoluție politică... și socială, 298 2. "Libertățile necesare" după Thiers, 299 24. Republică parlamentară și laicitate (1870-1914), 301 Nașterea regimului, 302 Comuna, 302 Victoria
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
laicitate (1870-1914), 301 Nașterea regimului, 302 Comuna, 302 Victoria republicanilor, 303 Criza din 16 mai, 304 Republicanii de guvernare la putere, 305 Marile legi republicane, 305 Criza boulanjistă, 306 Socialiști și moderați, 306 Diversele socialisme, 306 Ralierea și moderația, 307 Cotitura afacerii Dreyfus, 308 "Afacerea", 308 Separarea Bisericilor de Stat, 308 Creșterea pericolelor, 310 Document: Jaurès și Republica socială, 310 25. Nașterea unei Franțe noi (sfîrșitul secolului al XIX-lea începutul secolului al XX-lea), 312 Aspecte și limite ale avîntului
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
De la "războiul caraghios" la înfrîngere, 349 "Războiul caraghios", 349 Înfrîngere militară și criză politică, 350 Revoluție națională și colaborare, 351 Sfîrșitul celei de-a III-a Republici, 351 Colaborarea, 351 "Revoluția națională", 352 Franța liberă și Rezistența, 354 Începuturile, 354 Cotitura din 1942, 355 Guvernul provizoriu al Republicii Franceze, 356 Document: Extrase din discursul pronunțat de generalul de Gaulle la Alger (Piața Forumului) la 14 iulie 1943, 357 29. Eliberarea și a IV-a Republică (1944-1958), 359 Întoarcerea la pace, 359
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]