2,854 matches
-
proză, teatru -, cronici, recenzii, note, articole de critică și istorie literară, lingvistică, filosofie, psihologie, etică, știință popularizată, traduceri, precum și folclor. Sunt găzduite versuri de Lucian Blaga (Liniște, Pan, Vară, Heraclit lângă lac), Tudor Arghezi (Biserica din Gropi), Aron Cotruș, Nichifor Crainic, N. Iorga (Înainte), Adrian Maniu, Ion Pillat (Biserica lui Horia), Mihail Sorbul, Al. T. Stamatiad, Zaharia Stancu, V. Voiculescu. Proza aparține lui Ion Agârbiceanu (Spre biruință), I. Al. Brătescu-Voinești (Amintirile copilăriei), N. M. Condiescu, Al. Lascarov-Moldovanu, Gib I. Mihăescu (Baba
LAMURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287742_a_289071]
-
5 octombrie 1918 și l martie 1919, sub direcția lui Paul I. Prodan. În cuprinsul fiecărui număr intra poezie, eseu, cronică teatrală, literară, muzicală și artistică, note și informații. Colaborează cu versuri Radu D. Rosetti, D. Nanu, Tudor Vianu, Nichifor Crainic, G. Rotică, Al. Ț. Stamatiad, Alfred Moșoiu, Mihail Sorbul, cu eseuri sunt prezenți Tudor Vianu (Un episod din lupta ce va urma. Publicul literar), Mihail Sorbul, Gală Galaction, Ion Dragu, Nichifor Crainic (Un poet al Renașterii: Alexe Mateevici), V. Demetrius
REVISTA CRITICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289199_a_290528]
-
Radu D. Rosetti, D. Nanu, Tudor Vianu, Nichifor Crainic, G. Rotică, Al. Ț. Stamatiad, Alfred Moșoiu, Mihail Sorbul, cu eseuri sunt prezenți Tudor Vianu (Un episod din lupta ce va urma. Publicul literar), Mihail Sorbul, Gală Galaction, Ion Dragu, Nichifor Crainic (Un poet al Renașterii: Alexe Mateevici), V. Demetrius. Cronică teatrală este susținută de Paul I. Prodan, cea muzicală de Const. C. Nottara și D. Cuclin, iar cronică literară de Nichifor Crainic (din 23 noiembrie 1918). Paul I. Prodan semnează și
REVISTA CRITICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289199_a_290528]
-
Publicul literar), Mihail Sorbul, Gală Galaction, Ion Dragu, Nichifor Crainic (Un poet al Renașterii: Alexe Mateevici), V. Demetrius. Cronică teatrală este susținută de Paul I. Prodan, cea muzicală de Const. C. Nottara și D. Cuclin, iar cronică literară de Nichifor Crainic (din 23 noiembrie 1918). Paul I. Prodan semnează și cronică artistică. La rubrică de note și informații literare sunt anunțate, printre altele, alegerea lui Ovid Densusianu ca membru al Academiei Române, precum și apariția cotidianului „Dacia”, condus de Al. Vlahuță și I.
REVISTA CRITICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289199_a_290528]
-
Baia Mare), 1938, 31; Laurențiu Fulga, Ion Șiugariu, „Decalog”, 1938, 69; Pompiliu Constantinescu, „Paradisul peregrinar”, VRA, 1942, 647; Pericle Martinescu, „Paradisul peregrinar”, „Dacia rediviva”, 1942, 3; Mihai Niculescu, „Paradisul peregrinar”, UVR, 1942, 13; Al. Husar, „Paradisul peregrinar”, CL, 1942, 11-12; Nichifor Crainic, [Poetul Ion Șiugariu], G, 1943, 7; Pompiliu Constantinescu, „Țara de foc”, VRA, 1943, 717; Traian Chelaru, „Țara de foc”, UVR, 1943, 15; Ovidiu Papadima, „Țara de foc”, RFR, 1943, 8; Ion Apostol Popescu, „Țara de foc”, LU, 1943, 10; Geo
SIUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289711_a_291040]
-
prețioase, bijuterii din aur, blănuri 149), căci aflase că turcii l-au mazilit) a fost ucis și Iancu Sasul, fiul natural al lui Petru Rareș și Domn al Moldovei din decembrie 1579 până în septembrie 1582. Din ordinul regelui Ștefan Báthory, crainicii au citit acuzele aduse fostului Domn al Moldovei, din care învinuiri reieșea nerespectarea tratatelor și a alianțelor (nu depusese omagiul regelui Poloniei), violarea corespondenței, incendierea și jefuirea unor sate de margine, pedepsirea unor nobili poloni 150. Același rege a dat
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și de articolul Expresionism, criticul are recenzii la volume de E. Lovinescu (Istoria civilizației moderne, considerată o lucrare lipsită de consistență), D. Anghel („o distracție a generației sale; talent de a doua mână”), Mihail Sadoveanu, Ion Agârbiceanu, N. Davidescu, Nichifor Crainic, Ioan Slavici, Ion Minulescu, Ion Pillat. Din 1925 Emil Isac redactează numeroase însemnări intitulate Notițele mele, iar din 1929, în cadrul „Cronicii intelectuale”, comentează apariții editoriale și alte evenimente culturale. Într-o cronică din 1931 Ion Barbu este considerat „poate cel
SOCIETATEA DE MAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289755_a_291084]
-
între fiii acestei nații care are încă atâtea lucruri de făcut”. Pe lângă articole sociale, culturale, ideologice, se publică sau, mai ales, se republică și literatură. Bine reprezentată este poezia: Aron Cotruș, Ion Pillat, Ion Minulescu, G. Topîrceanu, V. Voiculescu, Nichifor Crainic, Emanoil Bucuța, Demostene Botez, Elena Farago, George Gregorian, Emil Dorian, Ion Buzdugan, Ștefan I. Nenițescu, Maria Ciobanu, Ștefan Bălcești, Tiberiu Vuia, Al. Popescu-Negură. Se reproduce, de asemenea, proză de Gala Galaction, Ion Agârbiceanu, Al. Vlahuță, Jean Bart, Mihail Sadoveanu, Al.
SOLIDARITATEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289786_a_291115]
-
sunt în strânsă legătură cu evenimentele istorice, războiul fiind mai ales în atenția lui Radu Dragnea (Scriitorii și luptele politice, Literatura noastră sociologică) sau a lui P. P. Stănescu (Henri Bergson și Alfred Croiset despre război). Versurile aparțin lui Nichifor Crainic (Romanță, Unei fecioare, Serenadă) Al. A. Naum, Mihail Pricopie, A. Mândru, Teodor A. Naum, Ion Sân-Giorgiu ș.a. Proză semnează Eugen Boureanul (Taina lacului), Mihail Sorbul (Într-o noapte de vară), Jul. Giurgea ș.a. Majoritatea narațiunilor sunt scurte, accesibile. Sumarul include
SOLIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289783_a_291112]
-
Berechet, Poezia populară, izvor al vitejiei și naționalismului sârbesc), cronici literare și dramatice susținute de Al. Busuioceanu (la spectacolul cu Patima roșie de Mihail Sorbul, comentariul intitulat Morala lui Caragiale) sau de Mihail Iorgulescu (Ironia lui Caragiale). Traduceri dau Nichifor Crainic (Elegie de Albert Samain), Teodor A. Naum (O stâncă cu rune de Heine), Ștefan Berechet (schița Bucuria de A. P. Cehov), I. U. Soricu (fragmente din Faust de Goethe) sau Apostol D. Culea (Acțiunea intelectualilor germani în pregătirea războiului european de
SOLIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289783_a_291112]
-
ritmurile amintind de cadențele versului popular. Versurile din Divină călăuza (I-II, 1997-2002), înscrise în ciclul Sonete fără umbră, reprezintă o revelație în ce priveste poezia lui S., un liric aspirând spre spiritul viguroasei creații sacre românești, în linia Nichifor Crainic - V. Voiculescu, cu acestă din urmă având și afinități tematice. S. își concepe textele că pe o nesfârșita ruga către Dumnezeu, simțindu-se chemat să sporească și el „corola de minuni a lumii”, de care vorbea Lucian Blaga. Realizarea sonetelor
SPERANŢA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289822_a_291151]
-
sociologică, precum Bacșișul presei și Învățământul rural. În numărul 2 Gala Galaction îl omagiază, la moartea acestuia, pe A. Steuerman-Rodion, autor al volumului de versuri Spini, din care e reprodusă poezia Mai sus de cer!. Se publică versuri de Nichifor Crainic, Ștefan I. Nenițescu și B. Lăzăreanu, iar L. Algazi semnează împreună cu Șt. I. Nenițescu o traducere din ebraică, Psalmii lui David. I. C. Vissarion și V. Demetrius sunt autorii unor scurte povestiri. În ultimul număr A. L. Zissu adresează o Scrisoare
SPICUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289828_a_291157]
-
din familia sa, a căror vindecare ne-a adus o sumă de bani acceptabilă și câteva cadouri mărinimoase. Aici am avut Încă o dată ocazia să fim martori la deprinderile și obiceiurile persanilor. De fiecare dată când era muharem (vremea plângerii), crainicul shazadah-ului striga astfel: „La vremea plângerii toți negustorii sunt chemați la ora trei după-amiaza În meidan (o piață din fața palatului) pentru a vărsa lacrimi În amintirea martirilor Hassan și Hussein”. O dată mi s-a Întâmplat chiar să-i văd pe
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
II, 399-402; N. Davidescu, Poezia lui Mihail Săulescu, FLR, 1922, 41; Claudia Millian, Un poet al abstracțiunilor: Mihail Săulescu, ALA, 1922, 106; Perpessicius, Opere, II, 95-96; Al. Kirițescu, „Păpușile”, LUT, 1927, 1774; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 183-185; Nichifor Crainic, [Mihail Săulescu], G, 1930, 361; Mihail Sorbul, Mihail Săulescu, „România literară”, 1933, 77-78; Virgil Treboniu, Despre Mihail Săulescu, „Cruciada românismului”, 1936, 84; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 114, 350; Const. Virgil Gheorghiu, Voluntarul Mihail Săulescu, RML, 1939, 30; Radu Gyr
SAULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289513_a_290842]
-
în opera lui Samuil Micu). Contribuie cu versuri, la rubrică „Poesis”, Zeno Ghițulescu (Șincai, Îndemn), Carmen Păsculescu-Florian, Amalia Maria Vasilescu, Eugeniu Nistor, alături de poeți basarabeni: Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Dumitru Matcovschi. Sunt republicate poezii de Mihai Eminescu, Octavian Goga, Nichifor Crainic. Alte rubrici constante: „Perenitatea spiritului iluminist”, „Interviul nostru” (interviuri realizate cu Pompiliu Teodor și Camil Mureșanu, semnate de Mircea Popa; interviul luat de Eugeniu Nistor lui Cornel Moraru). Pagina „Universalia” conține traduceri (Alain Ruzé, Acesti latini din Carpați, în tălmăcirea
SCOALA ARDELEANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289562_a_290891]
-
mai notorii scriitori și publiciști ai vremii, din toate generațiile și direcțiile ideologice, sugerând o cooperare intelectuală ideală și arătând opțiunea valorică a selecționerului; printre cei anunțați, fără a fi și onorat colaborarea: Tudor Arghezi, Constantin Bacalbașa, Al. Cazaban, Nichifor Crainic, N. Davidescu, Scarlat Froda, Tita Bobeș, Dem. Dobrescu, Grigore Gafencu, Mihail Manoilescu, I. Gr. Periețeanu, I. Nădejde, Timoleon Pisani, Adrian Maniu, Hortensia Papadat-Bengescu, Dragoș Protopopescu. Semnatarii primului număr au fost Paul Zarifopol, Perpessicius, Mircea Bârsan, Petre Cătunaru, F. Aderca, Vladimir
SAPTAMANA MUNCII INTELECTUALE SI ARTISTICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
de națiune - abordează probleme referitoare la sociologia dezvoltării culturale (la Mihail Kogălniceanu), conceptul de gândire paradigmatică (la Mihai Eminescu), modernizarea culturală (la Titu Maiorescu), etnic (la C. Rădulescu-Motru), națiune (la Simion Mehedinți) sau la dimensiunea religioasă a națiunii (la Nichifor Crainic), revoluție (la Mihai Ralea), corectând înțelegerile reducționiste și partizane. În cadrul cercetărilor privind problema modernizării este reevaluată teoria maioresciană a „formelor fără fond”, reciclată și aplicată în explicarea disfuncționalităților culturale și mentalității românești contemporane, S. considerând că această teorie este deplin
SCHIFIRNEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289553_a_290882]
-
două mari reviste conduse de filosoful culturii („Noua revistă română” și „Ideea europeană”), relațiile lui cu Junimea și în special cu Maiorescu, dar și cu I. L. Caragiale, polemicile cu Mihail Dragomirescu, A. C. Cuza, N. Iorga, Ilarie Chendi, E. Lovinescu, Nichifor Crainic, Lucian Blaga - inclusiv cele pe teme literare, relațiile cu G. Coșbuc, F. Aderca, Ovid Densusianu, N. Cartojan, Mihai Ralea, Tudor Vianu, Camil Petrescu, Liviu Rebreanu, Mircea Eliade, Petru Comarnescu. Sunt luate în discuție creația literară a lui C. Rădulescu-Motru (dramaturgia
SCHIFIRNEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289553_a_290882]
-
modernă a ideii naționale, București, 2001; C. Rădulescu-Motru. Viața și faptele sale, I, București, 2003. Ediții: C. Rădulescu-Motru, Etnicul românesc. Naționalismul, pref. edit., București, 1996, Timp și destin, pref. edit., București, 1997, Psihologia poporului român, pref. edit., București, 1999; Nichifor Crainic, Ortodoxie și etnocrație, pref. edit., București, 1997, Puncte cardinale în haos, pref. edit., București, 1998; Mihai Ralea, Fenomenul românesc, introd. edit., București, 1997, Ideea de revoluție în doctrinele socialiste, București, 1997; Octavian Goga, Naționalism dezrobitor, București, 1998; Mihai Eminescu, Națiunea
SCHIFIRNEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289553_a_290882]
-
Brăescu (Soldatul Busuioc), I. Valerian (Biserica din Târgul bucuriilor), dar și versuri: N. I. Herescu (Frunză neagră, Cântecul Feleacului), Ion Pillat (Țara), Adrian Maniu (Rugăciune pentru izbânda armatelor noastre), Zaharia Bârsan (Noi n-avem morți), Emil Gulian (Ghimpi și stele), Nichifor Crainic (Cântecul pământului), Emil Giurgiuca (Odată), Mihu Dragomir (Marș), Aron Cotruș (Transilvaniei) ș.a. Se acordă atenție și memorialisticii, pe care o ilustrează I. Valerian (Amintiri din războiul cel mare. Un Crăciun pe front), G. M. Vlădescu (Bucătarul nostru Turtoi. Însemnări din
SENTINELA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289622_a_290951]
-
5-6; Mihai Niculescu, „Cneaz peste furtuni”, UVR, 1942, 20; Ion Șiugariu, „Cneaz peste furtuni”, RFR, 1942, 9; Dimitrie Chiriac, Un exponent al culturii și eroismului prahovean: Leonida Secrețeanu, „Tribuna” (Ploiești), 1942, 154; Mihail Chirnoagă, „Marele salt”, VAA, 1943, 894; Nichifor Crainic, „Cneaz peste furtuni”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, 1942-1943; Florin Manolescu, „Cântec pentru Prometeu”, RL, 1970, 4; D. Gherghinescu-Vania, „Cântec pentru Prometeu”, AST, 1970, 5; Haralambie Țugui, „Marea aurărie”, CRC, 1975, 45; Lit. rom. cont., I, 543; Onisifor Ghibu, Ziar
SECREŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289601_a_290930]
-
bogată și substanțială se numără moldovenii G. T. Kirileanu și S. T. Kirileanu, Teodor T. Burada, Tudor Pamfile, Gh. Ghibănescu, N. Mateescu, Radu Marinescu, V. Radovici, bucovineanul Dimitrie Dan, ardelenii Nicolae Spirlea și Vasile Sala, muntenii Christea N. Țapu, Simion Crainic, M. T. Adameșteanu, I. G. Bibicescu, oltenii Teodor Bălășel, I. N. Popescu, C. N. Mateescu ș.a. Cei mai mulți aveau nevoie de un îndreptar metodologic privind culegerea producțiilor folclorice. În sprijinul lor, Artur Gorovei publică, după Paul Sébillot, încă din primele numere
SEZATOAREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289654_a_290983]
-
1941, apoi zilnic până la 11 aprilie 1942. Din august 1940 are subtitlul „Săptămânal de luptă și doctrină românească”, iar din ianuarie 1941 „Ziar de informație și luptă românească”. Directori: Al. Gregorian (noiembrie 1935 - octombrie 1938, ianuarie 1941 - aprilie 1942), Nichifor Crainic (octombrie 1938 - august 1940), Ion Gregorian (august 1940 - ianuarie 1941). Din redacție fac parte, de-a lungul timpului, N. Crevedia, Dragoș Protopopescu, Toma Vlădescu (ultimii doi trec în 1937 la „Buna Vestire”), Vintilă Horia, Ovidiu Papadima, Dan Botta. Cu o
SFARMA-PIATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289657_a_290986]
-
oarbă, ci ca o forță în serviciu comandat. El se subjugă de bunăvoie prințului vremii noastre: naționalismul.” Ca practici curente se cultivă ideile violent antisemite, pamfletul agresiv. De fapt, publicația va fi un termometru al oportunismului politic al lui Nichifor Crainic: anticodrenistă, prolegionară, regalistă, proantonesciană. Rubrici: „Note, polemici, înfierări”, „Ultima oră”, „Externe”, „Din toată lumea”, „Reportagii-Fapte”, „Fragmentarium”, „Economie-Finanțe-Industrie”. În acord cu orientarea naționalist-tradiționalistă a gazetei, sunt reactualizate versuri de Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, George Coșbuc. Se publică, de asemenea, poezii semnate de
SFARMA-PIATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289657_a_290986]
-
înfierări”, „Ultima oră”, „Externe”, „Din toată lumea”, „Reportagii-Fapte”, „Fragmentarium”, „Economie-Finanțe-Industrie”. În acord cu orientarea naționalist-tradiționalistă a gazetei, sunt reactualizate versuri de Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, George Coșbuc. Se publică, de asemenea, poezii semnate de Octavian Goga, Aron Cotruș, Ion Pillat, Nichifor Crainic, Vintilă Horia, Virgil Carianopol, Dem. Bassarabeanu, Al. Cerna-Rădulescu, George Pallady, Valeriu Bora și scrieri în proză de Cezar Petrescu (Noapte de toamnă, în satele anului jubiliar, fragment din romanul 1907), Victor Ion Popa, Dragoș Protopopescu, Alexandru Călinescu. În sumar este
SFARMA-PIATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289657_a_290986]