1,671 matches
-
Gabi. Când au venit băieții-ghid, le-am spus să-mi aducă vreo douăzeci de ouă și patru litri de lapte. După două zile, când am intrat în posesia celor solicitate, am preparat o omletă din zece ouă cu icre de crap. Ați mâncat vreodată așa ceva? Este formidabilă, dar musai după aceea trebuie să bei și câteva pahare de vin. Tarzan a spus că nu mai mâncase niciodată „scrob cu icre de crap” și că i-a plăcut mult, păcat însă că
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
preparat o omletă din zece ouă cu icre de crap. Ați mâncat vreodată așa ceva? Este formidabilă, dar musai după aceea trebuie să bei și câteva pahare de vin. Tarzan a spus că nu mai mâncase niciodată „scrob cu icre de crap” și că i-a plăcut mult, păcat însă că acasă nu avem decât icre de caras, căci crapii cu icre îi vedeam mai rar. Seara le-am dat mămăligă caldă cu lapte. Să-l fi văzut pe Tarzan ce mai
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
după aceea trebuie să bei și câteva pahare de vin. Tarzan a spus că nu mai mâncase niciodată „scrob cu icre de crap” și că i-a plăcut mult, păcat însă că acasă nu avem decât icre de caras, căci crapii cu icre îi vedeam mai rar. Seara le-am dat mămăligă caldă cu lapte. Să-l fi văzut pe Tarzan ce mai înfuleca cu lingura de lemn! Și timpul trecea tiptil, prin noi și pe lângă noi, ne desfătam în acest
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
pe pământ mai ferice decât acolo, pe Șontea. Așa au trecut zilele și nopțile, ca în vis, repede, cu regretul nostru că în curând trebuia să părăsim aceste locuri de basm. Stăteam noaptea pe scăunel la pescuit, căci mușca bine crapul și somoteii. La zece aruncări, aveam 2-3 somotei de la 450 de grame la un kil sau chiar mai mari, crapi de 1-2 kile și carași frumoși, doi la kilogram. La spatele meu aveam ceaunul cu saramură de crap. Când mi
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
nostru că în curând trebuia să părăsim aceste locuri de basm. Stăteam noaptea pe scăunel la pescuit, căci mușca bine crapul și somoteii. La zece aruncări, aveam 2-3 somotei de la 450 de grame la un kil sau chiar mai mari, crapi de 1-2 kile și carași frumoși, doi la kilogram. La spatele meu aveam ceaunul cu saramură de crap. Când mi se închideau ochii de oboseală, strigam: - Gabi, molecula! Și băiatul îmi întindea sticla cu tărie. Luam foarte puțin în gură
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
mușca bine crapul și somoteii. La zece aruncări, aveam 2-3 somotei de la 450 de grame la un kil sau chiar mai mari, crapi de 1-2 kile și carași frumoși, doi la kilogram. La spatele meu aveam ceaunul cu saramură de crap. Când mi se închideau ochii de oboseală, strigam: - Gabi, molecula! Și băiatul îmi întindea sticla cu tărie. Luam foarte puțin în gură, înghițeam, apoi întindeam mâna la spate și luam din ceaun o bucată de crap din saramură. Mîncam. Și
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
ceaunul cu saramură de crap. Când mi se închideau ochii de oboseală, strigam: - Gabi, molecula! Și băiatul îmi întindea sticla cu tărie. Luam foarte puțin în gură, înghițeam, apoi întindeam mâna la spate și luam din ceaun o bucată de crap din saramură. Mîncam. Și curios, saramura consumată nu-mi făcea sete, dimpotrivă, împreună cu picul de tărie, îmi dădea o stare de bine, de energie. Focul arunca în noapte licăriri jucăușe. Tarzan se apucase să coacă cartofi în jăratic. Mi-a
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
odată, trecea vreo bărcuță cu motor. În dreptul nostru încetinea și turistul ne saluta cu șăpcuța fluturândă în mână. Unul, un olandez, l-am recunoscut după micul steguleț de la pupa a acostat și ne-a cerut pește. I-am dăruit doi crapi și el ne-a întins o sticlă cu wisky. Am refuzat vehement, dar el a insistat și atunci am primit-o. Am desfăcut-o și i-am dat întâi lui să bea. A băut și apoi am gâlgâit și noi
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
să-l tai cu cuțitul, căci luna nu a apărut deloc cât am stat noi pe insulă. Nici aceasta nu s-a lăsat aprinsă. Rămăsesem pe întuneric. Să fi fost ora 4 spre dimineață, când am avut o trăsătură de crap la una din lansete. Mai mult am intuit-o că de văzut... Am înțepat și am simțit greu în vargă. Mi-am zis că e pește mare, nu putea fi vorba să fi agățat vreun plaur. Aveam un spațiu liber
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
într-un du-te vino vreo oră. Eram aproape epuizat, simțeam noroiul gros sub tălpile cizmelor, uneori apa trecea de gleznă, și eu nu izbuteam să aduc peștele la mal. O lua ba în dreapta, ba în stânga, se vede că era crap, căci numai dumnealui se comportă așa. În fine, l-am simțit mai aproape. Dacă aș fi avut o lanternă, totul s-ar fi petrecut mai ușor. Apoi l-am simțit la câțiva metri de mine. Am mulinat și l-am
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
în fund acolo, în noroi. M-am dus lângă pește, unde nu mai era noroi, mi-am aprins o țigară și la lumina chibritului, l-am văzut; cred că avea vreo 12 kilograme. Era un pește fumos, lunguieț, cum sunt crapii de râu. Am întins mâna spre interiorul colibei și am apucat o sticlă de vodcă. Am destupat-o și am pus-o la gură. Când m-am uitat apoi la ea, era aproape goală. Simțeam în mine o mare bucurie
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
la pescuit totul e să ai răbdare și încăpățânare, chiar dacă se întâmplă să nu prinzi nimic. Se îngemăna de ziuă. Acum peștele meu se vedea bine. Gabi a ieșit din cort să urineze. L-am chemat și când a văzut crapul, a urlat o dată, de am crezut că înnebunise. A strigat: - Hei, voi de colo, somnoroșilor, haideți repede să vedeți ceva ce n-ați mai văzut demult. Și a fugit spre corturi să-i scoale pe ceilalți. Au venit și când
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
o dată, de am crezut că înnebunise. A strigat: - Hei, voi de colo, somnoroșilor, haideți repede să vedeți ceva ce n-ați mai văzut demult. Și a fugit spre corturi să-i scoale pe ceilalți. Au venit și când au văzut crapul, au început să sară în sus de bucurie. Căci la unii pescari, așa cum sunt tovarășii mei, nu există invidie. Se bucurau sincer și nu conteneau cu laudele la adresa mea. - Crapul ăsta merită udat, zise Gabi. Tarzan, adă molecula. Am făcut
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
-i scoale pe ceilalți. Au venit și când au văzut crapul, au început să sară în sus de bucurie. Căci la unii pescari, așa cum sunt tovarășii mei, nu există invidie. Se bucurau sincer și nu conteneau cu laudele la adresa mea. - Crapul ăsta merită udat, zise Gabi. Tarzan, adă molecula. Am făcut câte o cafea zdravănă, la minusculul aragaz, pus în colibă la adăpost de vânt și ploaie și am băut fiecare câte două căni. S-a băut și țuică de cazan
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
și țuică de cazan, și am mâncat slănină afumată cu usturoi și cu pâine. Toată lumea era voioasă, mai mult pentru reușita mea. Era ultima zi de ședere pe insulă. Pe la prânz au venit băieții cu lotcile și ne-am îmbarcat. Crapul l-am pus într-un sac de plastic. Am plecat de pe insulă, dar nu cu aceeași părere de rău ca anul trecut. Faptul că nu s-a prins pește ne afecta mai puțin, trăiam cu speranța că altă dată o să
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
normal, cum nu se mai poate mai frumos. Deodată, într-o seară, dispre canalul din stânga, a apărut o lotcă. Întâi am văzut o barbă mare, roșcovană, sub o frunte înaltă, inteligentă și încă un om. Aveam puse trei scule la crap și mi-am zis: lasă-i să treacă, în deltă nu trebuie să te superi dacă-ți întrerupe cineva fericirea de a fi singur cu natura. În definitiv, o lotcă ce trece o dată la trei zile nu-i rău, dimpotrivă
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
făcută special pentru așa ceva, un fel de fântână improvizată și i-am spus să ațâțe focul, să curețe niște pește și amândoi am pregătit masa. Am mâncat iarăși supă de vegeta, în care am băgat bucăți de șalău; a urmat crap prăjit în hârtie pe cărbuni și cafea. - Îmi povesteai odată de o frumusețe a ta, ceva sublim, care n-are asemănare cu nimic în lume. Acum că se apropie lipovanul cu lotca și ne despărțim, poți să-mi spui despre
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Rămăsesem doi, Gică ne părăsise. Într-o seară plăcută de iulie, să fie de atunci vreo douăzeci de ani, am hotărât cu fratele mai mare să facem o partidă de pescuit la Belcești, acest frumos și mare bazin bogat în crap, caras, clean, șalău și, bineînțeles, nelipsitul biban, fără de care o baltă nu-și are farmecul ei. Am plecat cu trenul de noapte și pe la ora 12 noaptea am descins în gara de destinație. Îmi amintesc că bătea un vânt năpraznic
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
ne-am apucat de pescuit, căci începuse să muște binișor carasul. Poate că acum vă așteptați să vă spun cât pește am prins toți trei în acea zi. O povestire despre o partidă de pescuit în care nu apar și crapii de trei-patru kile nu-i apetisantă, așa cum n-are nici un farmec, la prima vedere, un meci de fotbal cu miză fără goluri marcate. Ce-i drept, pește am prins în acea zi, pentru că moșul ne adusese în niște locuri bune
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
trei-patru kile nu-i apetisantă, așa cum n-are nici un farmec, la prima vedere, un meci de fotbal cu miză fără goluri marcate. Ce-i drept, pește am prins în acea zi, pentru că moșul ne adusese în niște locuri bune de crap, dar nu despre aceasta doresc să scriu. De altfel, este știut, că după o ploaie bună de noapte, dacă spre dimineață vântul se mai domolește, este imposibil să mergi acasă cu rucsacul gol. Bobocul de gâscă al moșului, după ce a
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
suratele lui, dar s-a oprit la acea distanță, chiar în fața noastră. Mirarea noastră era la culme. - Scoateți acum lansetele și puneți cuburi de mămăligă. Dacă aveți pe forfacuri cârlige mici, schimbați-le cu altele mai mari. O să prindeți niște crapi, pe cinste! Cine ăi fi și tu, să le știi chiar pe toate!" mi-am zis în gând neîncrezător, dar totuși, i-am urmat sfatul amândoi. Bobocul, la acea distanță, în fața noastră, începu deodată să se scufunde cu mult zgomot
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
timp să mă gândesc la această minune: o lansetă o lua razna, mai mai so pierd în apă. Am apucat-o repede, am potrivit mulineta din frână și dă-i dă-i, încet, cu răbdare, am scos pe mal primul crap, cam de vreun kilogram două sute. Moșul, între timp, avea nevoie de mincioc. L-am ajutat cu al meu să scoată din apă un crap oglindă de două ori mai mare ca al meu. Fratele meu se muncea din greu cu
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
mulineta din frână și dă-i dă-i, încet, cu răbdare, am scos pe mal primul crap, cam de vreun kilogram două sute. Moșul, între timp, avea nevoie de mincioc. L-am ajutat cu al meu să scoată din apă un crap oglindă de două ori mai mare ca al meu. Fratele meu se muncea din greu cu altul, dar calm și tacticos, cum lam știut din totdeauna, l-a scos afară fără ajutor. Au urmat alții, pe rând, la fiecare, ajutându
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
ar păre rău!... Se făcuse aproape noaptea, așa că am strâns repede și am luat-o spre gară. În anul acela am pescuit numai în locul acela, numit "la iarbă", și aproape totdeauna, "hăitașul" nostru ne vizita și ne ajuta să prindem crapi dolofani. Și astăzi mai păstrez într-un buzunar al rucsacului, ca amintire, câteva bombonele colorate, ca niște biluțe. Zic, ca amintire, pentru că în anul următor n-am mai avut cui da bombonele, bobocul, care acum ar fi trebuit să fie
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
eu și numai ce văd pe zonă unul cu șapcă și cu halat alb. Călca mărunțel pe cărare. I-am dat bonjur și odată el mă întreabă : „Ce mai faci tu, măi, Vică Gheorghiță ?” Eu am rămas cu gura ca crapul. „Te cunosc, zice el, n-ai luptat tu, soldat, la Cotu Donului ?” „Ba, zic, eu sunt, dar cum de mă cunoști ?” Apoi eu știu pe toți care au călcat pământul rusesc, zice. Eu sunt Molotov.” „Să fii sănătos !” zic. „Să
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]