4,763 matches
-
pădurii, într-un luminiș. Munții Lunii și întreg tribul mi-au fost martori. Când am mai crescut, Nuru, mama mea, mi-a povestit că acea zi fusese cea mai lungă, iar munții își arătaseră pentru prima dată în acel an, crestele ascuțite și lucioase, acoperite până atunci de o ceața groasă și umedă. De aceea tatăl meu, Haji, m-a numit Juma (născut vineri). Frații mei, Hanif și Daudy, se născuseră înaintea mea. Ei deja învățaseră secretele junglei, știau să vâneze
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]
-
vineri). Frații mei, Hanif și Daudy, se născuseră înaintea mea. Ei deja învățaseră secretele junglei, știau să vâneze. Mergeau împreună cu bărbații tribului la vânătoare, străbătând jungla deasă, uneori zile întregi. Mie îmi făcuseră instructajul: nu aveam voie să urc pe crestele munților, pentru că acolo, cică, se ascund spirite care mi-ar fi putut face rău; trebuia să mă păzesc de elefanți, altfel aș fi putut muri strivit de vreunul; nu aveam voie să ating șopârla cu trei coarne (cameleonul), pentru că tribul
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]
-
inima răpită Și te aștept cum te așteaptă-o fată. - Surioara mea, curând vei fi mireasă Și amândoi - o singură poveste, Tu, dulcea mea, o ești așa frumoasă Așteaptă dar pân’ mă întorc acasă Pân’ ce cobor cu turma dintre creste. Tu, porumbița inocenței mele, Tu, pui de cerb zburdalnic peste piatră În tine patimi sau porniri rebele Nu se găsesc. De-aceea printre stele Te caut iar, și îți șoptesc: Așteaptă!... S-aștept? Dar cât să mai aștept, îngână Cu
SUNAMITA de CĂTĂLIN VARGA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346928_a_348257]
-
în fața mea?” Lumina devenise atât de intensă, pur și simplu îl orbea, că abia a zărit corlata de deasupra capului cum se învârtea cu viteza unui vârtej de vânt, care ridică frunzele într-un fuior înfricoșător ce se pierdea peste crestele copacilor cuprinși de tristeța unei toamne potrivnice. * * * Când a deschis ochii, l-a văzut pe țârcovnicul Predoiu Traian lângă patul de la sobă, cel îngust, de lângă fereastră. Corpul îi era învelit cu o pătură de lână, ponosită. Tremura ca varga, cuprins
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
pe stânca rece privesc spre tot înaltul/ Și cred că printre aștri, eu zbor ... sau poate altul!/Mă prind cu două brațe în Orion, de stele/ Și obosit mă sprijin și-s risipit în ele.// Acum când după veacuri pe creste am ajuns/Întreb și întrebarea e fără de răspuns/De ce ne rupem carnea și haina sfâșiem/ Dorind un strop de raze pe frunte să-l purtăm?// Oare astăzi când pe culme mă plimb în Elizeu/ Am înțeles că miza e doar
LA VASILE BURLUI SCRISUL VINE CA O FORMA DE MANIFESTARE A INTERIORULUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/347001_a_348330]
-
Publicat în: Ediția nr. 421 din 25 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Paznic Bici cu pleaznă Copil satul de goana Pe câmp talanii Rânduiala Ecou înfundat Strămoșii cheamă la rand Pe fiecare Erodare Coarne de ciuta Ziua împunge munții Dislocând creasta Pastel Fără plug și cal Cerul n-ar fi albastru Nici târna de lut Ad compositum Văzduh pritocit Din aripe de păseri Cad stelele Zarva Stare confuză În lunca liniștită Greier posedat Referință Bibliografica: Zarva / George Nicolae Podișor : Confluente Literare
ZARVĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 421 din 25 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346342_a_347671]
-
RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Eveniment > Aniversari > SCRIEM CA SĂ NU SE UITE-DE MARIANA CRISTESCU Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 654 din 15 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Articol de Mariana Cristescu „Munților cu creasta rară,/ Nu lăsați straja să piară!”... „Pe noi ne poartă o putere providențială din țară în țară românească și ne-a adus și aici, în Bucovina, și ne va purta și mai departe, în Ardeal, și în toate părțile care
SCRIEM CA SĂ NU SE UITE-DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346416_a_347745]
-
a Bucovinei la Galiția, în timp ce Ucraina ridica pretenții de stăpânire asupra provinciei românești și amenința cu intervenția armată.” „Bucovină, plai cu flori,/ Unde sunt ai tăi feciori?/ Au fost duși în altă țară,/ Dar se-ntorc la primăvară.//...// Munților cu creasta rară,/ Nu lăsați straja să piară!/ Dacă piere straja voastră,/ A pierit și țara noastră”. (Grigore Leșe, „Cântec despre Bucovina”) Sextil Pușcariu și Iancu Flondor convocă Adunarea reprezentanților populației românești din provincie. Acum și aici s-a decis unirea Bucovinei
SCRIEM CA SĂ NU SE UITE-DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346416_a_347745]
-
Ce răsfață lin petala / În picuri dulci, / Sclipirea să îi cer. Să te răsfăț cu rază caldă / Când soarele străpunge / Al nopții negru voal, / Să intru-n spuma mării, / Cu ea să pot ajunge / Să te sărut pe tâmplă / Prin crestele de val...” (Sărut gingaș). Cine mai cântă iubirea în acest fel în ziua de azi, când textele abundă de trivialități și argouri? Prin această poezie, autoarea își păstrează puritatea spirituală și candoarea sufletului. În această poezie, „Himere dulci încă valsează
DE VERA CRĂCIUN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346403_a_347732]
-
pe-o pictură de tintoretto angelică suavă plină de rafaelice grații să mă-ngeamăn în marmura ei sclipitoare prin luvru s-o plimb ca pe-o mireasă a soarelui-răsare și-apoi să mă-ntorc în nevăzut unde cresc metamorfice adâncuri pe crestele iluziilor ucise acolo mi-e umbra grea și lumina înaltă și visurile devin realități din a doua trăire, intrate pe a doua poartă apoi să mă-ntorn în nopți andaluze cu vinul pe buze să-mi bată să-mi râdă focu-n
ÎMI PLACE... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346455_a_347784]
-
Poeme > Dorinte > CÂND POMII-ȘI CERNEAU FLOAREA Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 221 din 09 august 2011 Toate Articolele Autorului Când pomii-și cerneau floarea... Ce clipe de poveste! Mi se părea iubito Că am ajuns pe creste Și că deasupra lumii Eram numai noi doi, Plutea parfumu-n aer, Cânta iubirea-n noi... Și vrajă era totul Și-n jur era iubire Îți mângâiam obrajii Și plin de nesimțire Mușcam din sânu-ți alb Ca graurul din mere... Cu
CÂND POMII-ŞI CERNEAU FLOAREA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348262_a_349591]
-
Un spectacol de culoare ce se petrecea o dată cu nașterea unei noi zile. O feerie neobișnuită, învăpăiată cuprinsese atât cerul cât și marea în dansul ei matinal. O imensă intindere de apă violet-roșiatică se înfățișa acum privirilor tinerilor fascinați de pe terasă. Creste de valuri înspumate, sclipitoare și veșnic în mișcare. Liniștea ce stăpânea împrejurimile, fu străpunsă de țipătul strident al unui pescărus, ce se avântase primul în căutarea, peștelui. Se ridicase spre cer ca o sageată, apoi plutise deasupra apei, iscodind dupa
VACANTA LA MARE de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348275_a_349604]
-
așterene în cale. Lăsase deoparte gândurile ce o bintuiseră toată ziua. Auzise cândva vorbindu-se despre frumusețea Văii Jiului, dar ceea ce vedea acum, întrecea orice descrierere. Apele Jiului înspumate sclipeau în soarele dupămiezii, de parcă pietre nestemate ar fi purtat pe crestele valurilor. Cu ce furie izbea apa pietrele mari, puse parcă anume în calea ei, spre a-i verifica rezistența în competiție. Pădurile cu foșnetul lor, freamătul apei încorsetată în pereții de stâncă, făceau să-i tresară inima de bucurie. Locomotiva
CALATORIA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348270_a_349599]
-
vă duce tocmai acolo. Iulia îi mulțumi omului și se grăbi să-l ajungă din urmă pe celălalt, ca să-i fie călăuză până la primar. Se lăsa seara, aerul era încărcat de mireasma finului proaspăt cosit. Soarele-și ascunsese fața dincolo de crestele dinspre apus. Mantia ruginie a toamnei aici era mai vizibilă, dar vremea era încă frumoasă în acea primă parte a lunii septembrie. Omul în uniforma de CFR-ist se înclină un moment și-i zise Iuliei: - Bine ați venit la
CALATORIA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348270_a_349599]
-
vârfuri, semețe, ale Țibleșului, în nord Dealul Gruimanu și Plaiul Moroșenilor, iar în vest comuna Lăpușul Românesc, în care se poate ajunge trecând Dealul Obreja”(p. 15)...cu un relief deluros-muntos (p. 18) ... numeroase izvoare și pâraie ce coboară de pe crestele munților, tăindu-și cu îndârjire albia prin relieful stâncos, pietros, toate obstacolele fiind învinse, fapt caracteristic tuturor apelor de munte. Beneficiază de o climă temperat-continentală, cu veri destul de răcoroase și ierni friguroase și lungi, ce țin aproape cinci luni, de pe la
LOCURI, OAMENI, FAPTE ŞI TRADIŢII de VASILE BELE în ediţia nr. 427 din 02 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348305_a_349634]
-
strâmbe ale unui unu ascuns între două linii și optul șarpelui ființei. am sărit dincolo de nouă. căutam viața! am găsit inima și visurile râzând, alergând de la un pumn la altul. iluziile se înfricoșau de bucuria iubirii. am aruncat spuma de pe creasta valului gândurilor. am păstrat doar taina tăcerilor asumate pentru a-mi fi leagăn, între un cerc și un arc de curcubeu... mă regăsesc greu în "legănarea legănării" timpului meu absurd, lăsat să coacă pământul în care mă aflu desen sau
JOC? de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348379_a_349708]
-
impuls al ființei fără granițe fără limitele unei alcătuiri din carne și oase din adâncurile unui ocean în care zborul continuă fără a urma reguli legi impuse de circulația printre motoare zbârnâind fără sens liniștea adâncului îți ridică sufletul pe creasta valului dintâi te gândești la istoria acelui val dacă nu cumva Mâna Lui l-a așternut neliniștit veșnic la suprafața apelor clare ale frazelor și dimensiunilor unui timp netrăit în spuma cunoașterii de tine omul cu ochii de vânt te
GÂNDURI DE SEARĂ 1 AUGUST 2013 de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348401_a_349730]
-
Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 314 din 10 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Înălțimea lor, regi înaripați fluidizează noaptea spre zi, măsurată prin cântec. Ei sunt la sfat decretând zilele cosmice, beau sângele pădurilor, rotite prin noapte. Sfâșie întunericul cu creasta roșie și somnul viețuitoarelor cu ecoul întors de pe fața lunii. Ei sunt strigătul dimineții, altfel munții și pădurile ar dormi iar râul lunii ar fi căzut, după țancuri de piatră pe crestele abrupte, speriind caprele negre. Aproape de fruntea muntelui, de
COCOŞII DE MUNTE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348473_a_349802]
-
sângele pădurilor, rotite prin noapte. Sfâșie întunericul cu creasta roșie și somnul viețuitoarelor cu ecoul întors de pe fața lunii. Ei sunt strigătul dimineții, altfel munții și pădurile ar dormi iar râul lunii ar fi căzut, după țancuri de piatră pe crestele abrupte, speriind caprele negre. Aproape de fruntea muntelui, de marginile alpine, țipătul lor pierde aripa pământului, împrăștie duhul morții și viața urcă și coboară prin arbori adună-n cântec tot răsăritul, și se naște lumina. Referință Bibliografică: Cocoșii de munte / Llelu
COCOŞII DE MUNTE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348473_a_349802]
-
la o universitate bine cotata și la un preț rezonabil, daca te afli în căutarea unor oportunități privind job-ul tău, dacă îți dorești să trăiești sau doar să călătorești într-o țară foarte frumoasă, cu plaje aurii, munți cu crestele acoperite de zăpadă, păduri exuberante și ape limpezi, Noua Zeelandă se va dovedi o revelație. Interlocutoarea noastră, Elsa Easton, a sosit aici la vremea primilor pași, când părinții ei au ales să renunțe la Statele Unite, din motive personale și financiare. Pentru că
NOUA ZEELANDĂ – UN CONTEXT MODERN IN STIL CLASIC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 1 din 01 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345003_a_346332]
-
la o universitate bine cotata și la un preț rezonabil, daca te afli în căutarea unor oportunități privind job-ul tău, dacă îți dorești să trăiești sau doar să călătorești într-o țară foarte frumoasă, cu plaje aurii, munți cu crestele acoperite de zăpadă, păduri exuberante și ape limpezi, Noua Zeelandă se va dovedi o revelație. Interlocutoarea noastră, Elsa Easton, a sosit aici la vremea primilor pași, când părinții ei au ales să renunțe la Statele Unite, din motive personale și financiare. Pentru că
NOUA ZEELANDĂ – UN CONTEXT MODERN IN STIL CLASIC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 1 din 01 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345003_a_346332]
-
bine dacă ne-am află mai aproape unii de ceilalți. - Te rog să ne prezinți diferențele dintre Statele Unite și Nouă Zeelandă. Prin ce se deosebesc cele două state? - Nouă Zeelandă este o țară foarte frumoasă, cu plaje aurii, munți cu crestele acoperite de zăpadă, păduri exuberante și ape limpezi. Populația nu depășește patru milioane de locuitori și cred că unul din cele mai bune lucruri care ne caracterizează, ca zeelandezi, este acela că suntem relaxați și avem un simț al umorului
NOUA ZEELANDĂ – UN CONTEXT MODERN IN STIL CLASIC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 1 din 01 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345003_a_346332]
-
colinde cerul peste casă Ziua alunecă pe sănii spre apus Dintr-o clipă de lumină în noi rămasă Se naște în suflete,la fiecare,Iisus. Bate visul cu degetul în ferestre Vântul cioplește fluiere în alun, Când timpul coboară pe creste Sărbătoarea în case de Crăciun. Copii ne colindă în prag Cântecele urcă spre stele,mai sus, Constelațiile vin să vadă Cum din suflet se naște Iisus. Alunecă sănii pe serile albastre Inelând cu doruri pământul străbun Copii aprind neliniști în
POEME DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/345130_a_346459]
-
albastre coboară pe cetini, Vinul decantează cristalul pe masă Și-adînci sentimente,între prieteni, Țes verbe în fraze de mătasă. Orașul ascultă poeme de iarnă rezemat, Luceafărul bate monezi în ferestre Cînd stelele la colind au plecat Prin brazii înșurubați în creste. Adie clipe rotunde cu ochii vii Și norii cad ca la începuturi, Înflorind crini pe genunchii fetelor,în orele tîrzii, Cînd noaptea toată e un roi de fluturi. Luna ca o halebardă păzește cîmpia, Cîntecul cocoșilor croiește drum prin troiene
POEME DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/345130_a_346459]
-
dat poate o nouă șansă la viață prin gestul său de samaritean, mereu pregătit să întindă o mână de ajutor. Tot nu mai aveau altceva de făcut în Poiană, actele fiind semnate, în afară de a se odihni pur și simplu, admirând crestele munților. - Ce spuneți dacă v-aș propune să-i facem atât soțului cât mai ales fiicei o vizită neanunțată la spital? - Da? Se poate așa ceva? Mai întâi să-mi sun soțul să văd dacă mai este la spital. Ce frumos
FRAGENT 3 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345301_a_346630]