2,528 matches
-
ajungă medic. * adjectiv pronominal posesiv precedat de prepoziție: A sosit înaintea mea cu două minute. * verb la modul infinitiv: Înainte de a pleca, a mai scris câteva rânduri. * verb la modul gerunziu: Ajungând în clasă, a șters tabla și a pregătit creta. * adverb: A ajuns dimineață. Propoziție subordonată introdusă prin: * pronume relativ: Am ajuns la festivitate/ înaintea cui am promis. * adjectiv pronominal relativ: A venit/ la ce oră trebuia. * pronume nehotărât: Ajunge mereu/ înaintea oricui vine la birou. * adjectiv pronominal nehotărât: Ajunge
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
sanatorii noi, luxoase, spațioase, au contribuit la sporirea faimei localității. Intrăm apoi în regiunea muntoasă Wichita și ne oprim puțin la Mount Ida (Maunt Aida). Numele e dat ca Ithaca de greci, în amintirea muntelui cu același nume din insula Creta, unde a fost crescut Jupiter. Printr-o regiune păduroasă, înaintăm spre nord și pe înnoptate ajungem la Fort Smith. Toate localitățile cu „Fort”, sunt foste forturi din secolul trecut, unde garnizoanele militare țineau ordinea. În ziua de 10 iunie continuăm
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
rezolve doar jumătate din temele pentru acasă; • să aleagă orice îndatorire din școală în săptămâna respectivă; • să aleagă muzica pentru pauze, eventual să aducă o casetă cu muzica respectivă; • să ia acasă casetofonul școlii până a doua zi; • să utilizeze cretă colorată; • să organizeze toate activitățile din sala de clasă în ziua respectivă; • să invite o persoană care să le vorbească despre un subiect ales de elevul recompensat; • să primească o sticlă cu răcoritoare; • să fie cel care îi ajută în
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
în jos, m-a cuprins spaima. De fapt, era ceva ciudat, pentru că în momentul coborîrii nu fusese vorba despre nici o spaimă... Atunci aveam altceva de făcut". Antropologul G.H. Schneider notează ceva similar din propria experiență. În timpul unei excursii botanice în Creta, a fost atacat de niște ciobeni înarmați și nu s-a putut salva decît printr-o fugă plină de primejdii. Am sărit sau mai degrabă m-am azvîrlit de pa o stîncă pe alta, deseori în niște salturi periculoase, într-
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
unde am cântat de două ori, în 2005 și 2007.“ Urbancolicul Sociu trece la proză ...capitolul obligatoriu cu amintiri din Comunism... Dragă Pascal, trebuie să știi că am fost și eu cândva în cuvântul PACE. Transpirat, într-un cerc de cretă, agitam pe deasupra capului un dreptunghi de carton. Mândru că undeva, acolo sus, cineva ne citește. TOVAR|ȘUL ne citea. Colegii mei din TOVAR|ȘUL susțineau că la ei e mult mai mișto. Instructorii lor cam trăgeau chiulul. La mine, în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
ar fi trebuit să fiu călugăriță și să trăiesc într-o mănăstire ca să am dreptul să scriu așa ceva! Când am publicat Tricephalos, întrebările au fost puhoi, care mai de care mai smintite: 1. dacă am întâlnit într-adevăr minotaurul în Creta (romanul era scris la persoana I, dar, pentru Dumnezeu, cum de se face cu atâta nonșalanță suprapunerea între viață și literatură, habar nu am!); 2. dacă peep-showurile pariziene din prima parte a cărții sunt reale sau nu? (erau inventate toate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
îi ținu hangul Carmen Carpen. — Tir-bu-șon, nu mai ai a-ri-pioare, fluieră Vasile, „ohne Worte“. — Cred și eu, trase concluzia Nora, aripioare n-are decât „Allways“. — „Allways cu aripioare“, răcni Carmen, făcându-se albastră, la față, cum cerneala. Cerneala care penetrează creta. — Ce-ați zice de-un sejur în Creta, zise Vasile Elisav. — L-aș prefera în patria Aphroditei, suspină Carmen Carpen. — Cypru, oftă Nora Aron. — Am iubit întotdeauna cuprul: roșcat, ductil și maleabil, făcu Vasile Elisav. — Cuprofilia e suspectă, țipă Nora
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
ai a-ri-pioare, fluieră Vasile, „ohne Worte“. — Cred și eu, trase concluzia Nora, aripioare n-are decât „Allways“. — „Allways cu aripioare“, răcni Carmen, făcându-se albastră, la față, cum cerneala. Cerneala care penetrează creta. — Ce-ați zice de-un sejur în Creta, zise Vasile Elisav. — L-aș prefera în patria Aphroditei, suspină Carmen Carpen. — Cypru, oftă Nora Aron. — Am iubit întotdeauna cuprul: roșcat, ductil și maleabil, făcu Vasile Elisav. — Cuprofilia e suspectă, țipă Nora. — E sexistă, se-nfurie și Carmen. — E morbidă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
plăcut. Un fel de punct zero al literaturii pentru dans Patru persoane goale (un bărbat și trei femei) pe o scenă întunecată, luminată doar de un bec mânuit de cea mai în vârstă dintre ei. Aceasta tocmai a scris cu cretă albă pe peretele negru din spate Thomas Edison. Cea de-a doua femeie va scrie Stravinsky Igor și până spre final va fredona ceva din Stravinsky. A treia femeie își va scrie numele și coordonatele importante: înălțime, greutate, vârstă, număr
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
Bel. 4 corpuri goale umplu o scenă. Fiecare scrie deasupra lui un nume. Thomas Edison, Stravinsky Igor - două reprezentări simbolic recognoscibile: lumină și muzică, constante în economia unui spectacol -, Claire Haenni și Frédéric Seguette - cei doi performeri care adaugă cu creta, sub propriile lor nume, cifre înlănțuite paradigmatic: vârsta, greutatea, numărul de telefon etc. Bel concepe o poetică fiziologică, o epidermologie hipersenzorială. Pielea e asemeni unei coli de hârtie. O piele creponată, cutanată, întinsă ca o cocă, rulată ca o carpetă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
acela de extaz sublim, la tabla neagră și rugoasă, studenta eminentă Aron Nora s-ar fi apucat să facă schema unei poezii în metru sapphic, — nu fără următoarea inovație: în lăuntrul fiecărui semicerc marcând silabele neaccentuate scurte, era punctat, cu cretă frez, câte un fraged bumb minuscul. (Continuarea în numărul următor) CREPUSCULUL CIVIL DE DIMINEAȚ| Emil BRUMARU Mereu mă temeam c-o să pleci (1) Pe urmă deschideam ușile greoaie, căptușite cu oglinzi adânci, limpezi, de cuarț regal, păstrând încă imaginile tale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
niciodată când îl chemi. Dacă te uiți suficient de mult și suficient de fix la corniză, va părea un tren alunecând egal peste perdele, înspre dreapta sau stânga, încotro e visul. 1,2,3 pași într-un șotron. Ciobul de cretă a nimerit pe-alături. O luăm de la început. În locul Boababului care în loc de boa-boabe face căpșuni e acum Țara golemiafagilor, iar peste ea plutește Umbra care călca peste două dealuri deodată. Farfurideii LA și LO trăiesc pe planeta FAR, în orașul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
făcut parte din juriul secțiunii „Un Certain Regard“ a Festivalului de la Cannes. Perjovschi Lombard Freid Projects Graficianul român Dan Perjovschi va deschide pe 19 ianuarie o expoziție la galeria Lombard Freid Projects din New York, ce va cuprinde desene făcute cu cretă pe pereți negri și o galerie de portrete, cu desene pe hârtie și pânză din anii ’90, potrivit site-ului oficial al galeriei. Principalul spațiu al acesteia va fi transformat în loc de dezbatere. Pereții vor deveni o tablă neagră gigantică acoperită
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
o galerie de portrete, cu desene pe hârtie și pânză din anii ’90, potrivit site-ului oficial al galeriei. Principalul spațiu al acesteia va fi transformat în loc de dezbatere. Pereții vor deveni o tablă neagră gigantică acoperită cu desene făcute cu cretă albă. Acest suport nu este o noutate pentru Perjovschi, care a mai desenat pe pereți negri la Bienala de la Veneția și la Culturgest Porto, în 2007. Al doilea spațiu de expunere va deveni o galerie de portrete cu desenele pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
caz, despre "răspunsul de la sine înțeles", în condițiile în care interlocutorul înțelege, din formularea întrebării, că locutorul nu se așteaptă să răspundă la aceasta, ci să facă ce i s-a cerut (Harwood, Miller & Vasta, 2010, p. 473): Îmi dai creta roșie?. 3 Întrebare care, ca "sfat necerut", se poate constitui în blocaj în situația de comunicare respectivă (Stoica-Constantin, 1996a, p. 18). 4 Vezi, în acest sens, și întrebările cu rol în "stimularea gândirii independente": Ce crezi despre această poveste/imagine
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
de alianță ofensivă și defensivă dintre Franța și Rusia. Prin articolul 4 al celui dintâi, împăratul Alexandru se obliga a recunoaște ca rege al Siciliei pe Iosif Napoleon, îndată ce regele Ferdinand va fi primit ca compensație sau Insulele Baleare, sau Creta. Napoleon dispunea deci, în caz eventual, de o insulă care aparținea aliatului său. Al doilea act mergea mai departe: art. 8 stipula că, dacă Poarta n-ar primi medierea vorbită în art. 23 al tratatului de la Tilsit sau, dacă trei
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
A doua zi, la ora prânzului, vânzătoarea vinde mecanic pateuri, fursecuri, gogoși, merdenele. Clienții înfometați stau la coadă, vorbind între ei sau la telefoanele celulare. Iar vânzătoarea vinde mecanic pateuri, fursecuri, gogoși, merdenele. Întrecere Ai desenat un cerc mare, cu creta, pe asfalt. Hai să ne alergăm în cerc, ai spus tu. Bună idee, am spus eu. Am alergat câteva ore. Ajungeai în spatele meu și părea că ești gata-gata să mă prinzi. Dar eu măream pasul și, peste un minut, îmi
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
câțiva ani la întâlnirea cu stomatologul. Nu mă cheamă Puiu. Spune-mi Profesore. Nu. Domnule profesor. Așa să-mi spui. Blonda se prinde că treaba e serioasă și mimează pisiceala. Brusc se transformă într-o elevă la tablă, prinsă cu creta udă în mână. Dom profesooor, nu mi-am învățat lecțiaaa. Merit să fiu pedepsită. Mm. Ca lumea. Păcat că nu s-a făcut actriță. Eu cunosc câteva actrițe veritabile care n-au viteza asta de reacție. Îi fac semn să
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
contabilitate predat de regretatul profesor Rusu (o somitate în materie și un personaj fabulos) era captivant. Cursul semăna cu o ceremonie religioasă. Profesorul își pregătea cu minuțiozitate apariția, și erau aduse, pe rând, de către tinerii asistenți, cărțile, bagheta, harta lumii, creta, buretele, și alte ustensile necesare pentru desfășurarea expunerii. Aveai impresia că va veni un vicar, un episcop sau un reprezentant al Vaticanului, nu un profesor de economie. Istoria contabilității începea cu sumerienii, egiptenii, grecii și romanii și avea punctul culminant
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
de "Relații economice internaționale" al (iarăși) regretatului rector Mihai Todosia. Fabulos era și cursul de matematică și probabilități, unde se studia, printre altele, și Teoria jocurilor de noroc... Profesorul Diaconița era un artist. Privind tabla în fața căreia se agita cu creta în mână, aveam impresia că nu au fost scrise formule matematice, ci note muzicale sau haiku-uri. Matematica, ca de altfel, și contabilitatea mi-au dezvoltat gândirea abstractă, precum și dorința de a căuta mereu alte soluții pentru rezolvarea unei anumite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
om înseamnă să tinzi să devii Dumnezeu. Sau, dacă preferați, funciarmente omul este dorința de a fi Dumnezeu.” (Ființă și neant) Tabloul I debutează cu imaginea unei guri imense de pește, în fața căreia se află Iona trasând câteva cercuri cu creta (o mistificare caracteristică civilizației contemporane care mimează autenticul și esențialul), încercându-și norocul la pescuit cu năvodul. Cercurile conotează asumarea destinului care poate limita ființa, ori îi facilitează transcenderea într-un timp universal, sfidând cauzalitatea sau determinismul existențial. Monologul se
Avatarii conştiinţei-de-sine. De la existenţialismul kierkegaardian la parabola literară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Dorina Apetrei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1380]
-
Apropiat, cu celelalte insule din Marea Mediterană sau chiar din Marea Egee. Să nu uităm proximitatea insulei de locurile unde se va naște civilizația sumeriană, de Siria și de Mesopotamia, de Babilon, Persia și Egipt, dar și de populațiile din Marea Egee și Creta. Pe vremea aceea, insula era cunoscută sub numele de Alasia țara cuprului, care avea o așezare geografică privilegiată pentru comerț, dar și ca loc bun pentru escale maritime, avea bogății naturale printre care și pădurile de cedru, care ofereau posibilitatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
de pământ din țările Magrebului. Cert este faptul că noțiunea de Europa apare pentru prima dată în mitologia greacă, fiind numele prințesei din Tyr (Fenicia), fiica mai mică a lui Poseidon, răpită de Zeus, preschimbat în taur, și dusă în Creta. Din căsătoria lor s-a născut Minos, întemeietorul dinastiei cretane, lumea miceniană-cretană constituind leagănul civilizației europene (cf. Carpentier, Lebrun, 1997, 13-15). Dacă termenul Europa îi era necunoscut lui Homer, el apare pentru prima oară la Hesiod, în opera sa Theogonia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
M-a inspirat femeia slăvită-n toată Roma Și căreia Corinna în versuri eu i-am zis" (Triste, IV, 10. 59-60) În poeziile sale ulterioare, în "Heroida", de exemplu, Ovidiu face dovada cunoștințelor dobândite în anii de studiu la Atena, Creta, Siracuza, Alexandria. Pictează în versuri femeia, dă frumuseții acesteia suflet, puterea de a iubi. În poeziile sale se găsesc tipologii felurite în care femeia poate să iubească: Didona un tipar ultim pe altarul iubirii; Penelopa arhetipul fidelității conjugale; Phaedra tiparul-simbol
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
statisticile energetice ale ministerelor Industriei, Poștei și telecomunicațiilor și Turismului, ianuarie 1987 CRONOLOGIE În Franța În exteriorul Franței 10000/-6000 EPIPALEOLITICUL -9000 Neoliticul în Orientul Apropiat -6000/-1800 NEOLITICUL -2600 Piramidele egiptene -1800/-700 EPOCA BRONZULUI -1700/-1400 Cnossos în Creta Către -1250 Ramses al II-lea, faraon -814 Fundarea Cartaginei -753 Fundarea Romei -700/-50 EPOCA FIERULUI -600 Fundarea Marsiliei -509 Constituirea Republicii romane -490 Bătălia de la Maraton -264 Începutul războaielor punice -218 Hanibal trece Alpii -146 Distrugerea Cartaginei -122
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]