206,013 matches
-
făcut din Ion Antonescu un mit. Nu e mare lucru de spus în privința aceasta. Alt mediu este acela al foștilor combatanți de pe frontul de Răsărit, puțini cîți mai trăiesc, și pentru care Antonescu a fost și a rămas, după un criteriu mai degrabă sentimental, un erou. Alt mediu de origine a fanatismului antonescian este armata. Se știe de ani buni că educația din armata română postcomunistă este preponderent naționalistă. Guvernările succesive au trecut cu vederea această situație, mulțumindu-se să repete
Sfîrșitul unei ambiguități by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15721_a_17046]
-
pulbere", achiziționată de peninsulă la începutul secolului XX. O bătălie importantă pentru regiune, care face subiectul cîtorva capitole, pare să fie chiar cea terminologică, din moment ce niciodată nu a fost clar ce țări fac parte din Balcani și care e natura criteriilor ce definesc "balcanicitatea"; bătălie dublată de încercarea de a impune regiunii alte denumiri, lipsite de orice conotații (cum ar fi "Europa de Sud-Est") sau de efortul de a încadra unele state, considerate "balcanice", în Europa Centrală. România își are, așa cum
Balcanii între real și imaginar by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15724_a_17049]
-
integră că revizuirile sînt, în momentul de față, ca să zicem așa, dublu necesare. O dată pentru a marca translația în timp a sensibilității receptoare, ce-și impune, periodic, noi seturi de opțiuni axiologice, a doua oară pentru deparazitarea producției literare de criteriile străine acesteia, pentru proporționarea valorilor în funcție de ele însele. Jocul de reducții și supralicitări, ca și reparațiile sînt, pînă la urmă, inevitabile, cu atît mai mult cu cît ele se așează pe o felie istorică. Nu ne miră, așadar, opoziția tenace
Un impas al lovinescianismului? (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15726_a_17051]
-
cetățenii de toate originile și culorile donează sînge pentru cei răniți grav, indiferent de origine. Sîngele amestecat este, după fiecare conflagrație, o materie primă fundamentală, prielnică meditației. Arabii dau sînge pentru israelieni, alții la fel, doar grupele sanguine contează. Alt criteriu nu există. Să ascultăm acest îndemn tacit. Un cronicar optimist nu dezarmează lesne. Ne aflăm la o răscruce de milenii și de reașezare a oamenilor pe aceeași planetă. Pămîntul ne cuprinde - încă - atît de deosebiți unii de alții, iată că
,,O țară sînt oamenii dintr-însa" by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15742_a_17067]
-
rar - emisiuni al căror bilanț este mai curînd pozitiv. Cine nu-și amintește cu nostalgie de "seratele" regretatului Iosif Sava? Firește, nu totul era perfect. Din multe puncte de vedere, seratele lui muzicale erau criticabile, mai ales dacă le aplicăm criteriile de performanță culturală la care se raporta însuși realizatorul lor. Dar, dincolo de orice neajunsuri, astfel de emisiuni făceau o bună propagandă valorilor reale din cele mai diverse domenii, propuneau un dialog civilizat, formator de atitudine civică, se constituiau într-un
Frica de normalitate by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Journalistic/15760_a_17085]
-
noștri. Pe lângă numeroase persoane din lumea literară găsim în această galerie de portrete și un acorder de orgă, un orb cu ziare, un ghid de la Putna, o cântăreață goală sau un debitant de la tribunal. Impresia vizuală, însă, nu este singurul criteriu al selecției "modelului". Uneori, Costache Olăreanu este legat de personajul său printr-o poveste iar "portretele" se transformă pe nesimțite în mici proze cu eroi. În "discuția" pe care o poartă cu Golopența, personajul care îi urmărește îndeaproape scrisul - de
Jurnal de portrete by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15761_a_17086]
-
închise în cîmpul literar, cu un impact nesemnificativ în rîndul cititorilor. O antologie care a făcut istorie a fost Poezia română modernă de la G. Bacovia la Emil Botta, alcătuită de Nicolae Manolescu. Acolo s-a văzut clar caracterul politic al criteriului pur-estetic. Cartea a fost interzisă la puțin timp după ce a fost tipărită. O altfel de politică literară a început Nicolae Manolescu, cînd a alcătuit două antologii de poeți tineri - Aer cu diamante și Cinci. Criticul propunea aici un model de
Cele mai frumoase poezii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15762_a_17087]
-
gigantice. Pînă aici, povestea despre antologii a ignorat complet o latură esențială: impactul asupra cititorului. în România nu a prins încă modelul "cele mai frumoase poezii". Supraestetizarea și supraideologizarea literaturii ne-au îndepărtat serios de lucrurile simple, de inițiativele simple. Criteriul lui Petru Romoșan poate părea dur: poezii care au avut un impact mare asupra cititorului. Un soi de colecție de mari "hit"-uri ale literaturii române. Nu numai criteriul estetic își pierde din relevanță, ci un context literar întreg. Este
Cele mai frumoase poezii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15762_a_17087]
-
literaturii ne-au îndepărtat serios de lucrurile simple, de inițiativele simple. Criteriul lui Petru Romoșan poate părea dur: poezii care au avut un impact mare asupra cititorului. Un soi de colecție de mari "hit"-uri ale literaturii române. Nu numai criteriul estetic își pierde din relevanță, ci un context literar întreg. Este evident că nu "Doina" este poezia cea mai valoroasă estetic a lui Eminescu. însă la fel de evident este faptul că ea nu prea mai are legătură cu literatura în sens
Cele mai frumoase poezii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15762_a_17087]
-
dintre cele mai stranii: Vasile Militaru și Ioan Es. Pop, spre exemplu. Obiecțiile sînt destule. Ele trebuie făcute tocmai din perspectiva antologatorului. De multe ori poeziile pot fi numite "frumoase" doar ironic. Voi da cîteva exemple care nu respectă nici criteriul succesului, nici pe acela al temei. Geo Dumitrescu nu a fost cunoscut mai ales pentru "Fabula cu maimuța". Apoi, putem observa că, cu cît ne apropiem de anii '90, criteriul estetic preponderează, deși, în ansamblu, antologia se vrea și un
Cele mai frumoase poezii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15762_a_17087]
-
doar ironic. Voi da cîteva exemple care nu respectă nici criteriul succesului, nici pe acela al temei. Geo Dumitrescu nu a fost cunoscut mai ales pentru "Fabula cu maimuța". Apoi, putem observa că, cu cît ne apropiem de anii '90, criteriul estetic preponderează, deși, în ansamblu, antologia se vrea și un manifest polemic la adresa judecății strict estetice. Sînt recuperați mulți șaptezeciști, puțin cunoscuți publicului larg, cu niște poeme superbe, e adevărat, dar fără un impact notabil la vremea lor. Dintre nouăzeciști
Cele mai frumoase poezii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15762_a_17087]
-
căci evoluția cu pricina ne apare firească tocmai în virtutea tezei sincroniste. Oricît se va schimba literatura în anii ce vin ideea lui Lovinescu va continua să fie vie. Pentru criticii de azi, a fi maiorescian înseamnă a fi rămas fidel criteriului autonomiei esteticului, fără de care literatura română ar fi rămas un simplu factor cultural și nu și-ar fi dobîndit prestigiul valorii; a fi călinescian înseamnă a ține mai departe pariul cu arta criticii, cu, adică, prestigiul ei artistic, ca gen
Lecția lui Lovinescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15793_a_17118]
-
mai mare parte, dacă nu în întregime, traiectul vieții? Un vedetism de rău augur, trivial și îmbuibat, ocupă prim-planul, atenției publice, asociind eclipsa bunului-simț cu îmbogățirea galopantă, desconsiderarea valorilor culturii cu ilicitul. Unde poate duce această gravă perturbare a criteriilor existenței obștești, această dezordine axiologică, decît la șubrezirea ființei umane, la degenerare și haos? Oare pentru că dorim a figura în "lumea întîi", europeană, e obligatoriu să facem un stagiu cît mai îndelungat și mai convingător în "lumea a treia", asumîndu-ne
Reflecțiile unui premiat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15798_a_17123]
-
rînd, în discuție intra trupa. Avea o strategie extraordinară de a te aduce la Craiova. Cu orice preț. Doar privindu-l în ochi, la fața locului, intuiai realitatea, calitatea și valoarea spectacolului. Iar el le știa cel dintîi. În final, criteriile intrau în funcțiune și stabileau, firesc, ierarhiile. De ce am făcut această introducere? Teatrul Național din București și-a deschis stagiunea într-un mod spectaculos. În fiecare seară, altă premieră: Take, Ianke și Cadîr (regia Grigore Gonța), Amanții însîngerați (regia Alexandru
Viața satului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15788_a_17113]
-
foarte importantă pentru lucrarea lui Andrei Bodiu. Ce-i desparte pe cei doi? Oțoiu este teoretician. Bodiu tinde spre critica de ierarhizare. Primul comentează fără să facă judecăți de valoare, zeci de prozatori. Nu propune o ierarhie. Bodiu nu folosește criterii de valorizare, însă alege dintr-un cîmp poetic de altfel foarte generos. Acesta este doar primul volum, dar găsim doar șase nume: Mircea Cărtărescu, Florin Iaru, Mariana Marin, Ion Mureșan, Alexandru Mușina, Liviu Ioan Stoiciu. Să sperăm că lista nu
Poezia optzecistă în stil academic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15797_a_17122]
-
în viață în anii '50, sînt condamnabile fără circumstanțe atenuante. Așa cum am spus și altă dată, eu cred însă că revizuirea e obligatorie, mai mult, inevitabilă, doar că ea trebuie să țină seamă de toate aspectele vieții și operei scriitorilor. Criteriul moral e ineficient dacă le înlocuiește pe toate celelalte. Sadoveanu este cel mai mare prozator român din secolul trecut și unul din clasicii literaturii universale. Tradus cum se cuvine, ar fi mai impresionant decît mulți scriitori proveniți, ca și el
Sadoveanu, azi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15808_a_17133]
-
ales maghiari, statutul pare a oferi un drept de liberă asociere. E inevitabil să fie citit așa. Paradoxul face ca un proiect care vine evident dintr-un spirit național de secol XIX să fie interpretat la noi ca unul răspunzînd criteriilor moderne ale secolului XX (și poate și XXI). Nu întîmplător stînga democratică ungară nu se află pe lungimea de undă a stîngii democratice românești: cea de a doua pare înclinată să accepte proiectul, dar citindu-l evident diferit de promotorii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16151_a_17476]
-
râs cu tentativa lui de a scrie o istorie a literaturii române. Dar Dumitru Micu este pur și simplu ignorat, oricâte lucrări de istorie literară ar publica. Viziunea sa asupra literaturii române, ierarhiile pe care le propune fie și implicit, criteriile utilizate în evaluarea estetică a textelor nu influențează pe nimeni și nici nu sunt contestate. Despre Dumitru Micu s-ar putea spune "el vorbește, el aude". Opera sa nu modifică în nici un fel literatura română sau înțelegerea literaturii române, nu
UN SISIF AL ISTORIEI LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16186_a_17511]
-
S.F.-uri etc. Și aici există serioase ierarhii, există cărți bune sau cărți proaste despre care lectorii amatori nu au de unde afla judecăți credibile. Cărți extraordinare de acest gen a scris și scrie Rodica Ojog-Brașoveanu. În aprecierea valorii volumelor sale criteriul estetic trebuie să piardă locul întîi - și nu pentru că textele sale nu ar suporta astfel de perspective, ci pentru că altele sînt prioritățile. În primul rînd trebuie să înțelegem că romanele și povestirile Rodicăi Ojog-Brașoveanu rezistă pe piață, se vînd, intră
Între ei, scriitorii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16173_a_17498]
-
studiat dacă voim să înțelegem procesul devenirii noastre. Dacă recitim - cum am făcut eu cu, mărturisesc, delectare profesională - opera critică a lui Maiorescu avem a constata, instantaneu, cît de actuală e ea, de fapt. E, cred, valabil și azi așezarea criteriului estetic în evaluarea literaturii. Or, Maiorescu este cel dintîi care a așezat acest criteriu la fundamentele actului valorizator. Desigur, nu mai stă în picioare a sa diferențiere între condiția materială și ideală a poeziei, valabilă la începuturile secolului al XIX
Titu Maiorescu, azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16191_a_17516]
-
cu, mărturisesc, delectare profesională - opera critică a lui Maiorescu avem a constata, instantaneu, cît de actuală e ea, de fapt. E, cred, valabil și azi așezarea criteriului estetic în evaluarea literaturii. Or, Maiorescu este cel dintîi care a așezat acest criteriu la fundamentele actului valorizator. Desigur, nu mai stă în picioare a sa diferențiere între condiția materială și ideală a poeziei, valabilă la începuturile secolului al XIX-lea. Dar chiar din nervurile acestei categorisiri, expusă sistematic, se înalță, sigure pe sine
Titu Maiorescu, azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16191_a_17516]
-
a doua jumătate a veacului al XIX-lea, dar o valoare neegalată pe toată durata creației noastre literare. Și, se poate spune fără a greși deloc, pentru întreaga cultură și știință umanistă română, căreia i-a indicat direcția dezvoltării pe criteriul sacrosanct al adevărului. În 1869, în Observări polemice, marele ctitor al adevăratelor valori românești moderne, scria despre junimism și junimiști: Pentru noi, patriotismul nu putea fi identic cu imperfecțiunea și o lucrare slabă nu merita laudă prin aceea că e
Titu Maiorescu, azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16191_a_17516]
-
țării. La fel, dacă legea deconspirării Securității n-ar fi o lege de protejare a securiștilor, în România s-ar putea vorbi despre pace socială. Dar așa? Cum să ai neobrăzarea să prezinți Securitatea drept un organism patriotic? Pe ce criterii? Șu, mai ales, cu ce motivație? Să fie limpede: Securitatea a fost și a rămas o instituție paranoică, născută din lipsa de legitimitate a unor bandiți politici. Parlamentarii care au votat pentru distincția între activitățile de "inteligență" și cele de
Poliție politică, poliție politicoasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16246_a_17571]
-
nebunie ale unor extraordinari Crevel, Saint-Paul Roux, Dali etc. Ipoteza de la care a pornit autoarea, aceea că fiecare suprarealist a avut două opere paralele (opera propriu-zisă și însăși viața lor), este foarte bine demonstrată. În stabilirea valorii unui poet suprarealist, criteriul estetic se arată neputincios. Iată un alt punct "greu" al cărții. Pînă acum la noi criteriul estetic a fost pus în balanță doar cu criteriul etic. Simona Popescu introduce o îndoială postmodernă veritabilă în ce privește criteriul estetic - autoarea găsește o perioadă
Critică și suprarealism by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16256_a_17581]
-
că fiecare suprarealist a avut două opere paralele (opera propriu-zisă și însăși viața lor), este foarte bine demonstrată. În stabilirea valorii unui poet suprarealist, criteriul estetic se arată neputincios. Iată un alt punct "greu" al cărții. Pînă acum la noi criteriul estetic a fost pus în balanță doar cu criteriul etic. Simona Popescu introduce o îndoială postmodernă veritabilă în ce privește criteriul estetic - autoarea găsește o perioadă clasicizată care a fost o "victimă" exemplară a viziunii exclusiv estetice asupra literaturii. Viața autorului nu
Critică și suprarealism by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16256_a_17581]