1,478 matches
-
n regulă pe „dubioasa” Ani. Când, în sfârșit, se hotărăște s-o facă, e prea târziu - viața a luat un alt curs, și pe el îl așteaptă luminosul viitor conformist pe care încerca să i- l protejeze „grijulia” Luiza. În Croaziera (1981), Daneliuc rupe normalitatea aparentă și trece la metafora politică, încărcând personajele și acțiunea cu un puternic mesaj anti- sistem. Activistul de partid își face apariția în toată splendoarea în persoana lui Proca (Nicolae Albani). Este primul protagonist „tovarăș” în
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
partid - un impostor. Teribilă teză într-un film românesc din anul de grație 1982. Care se încheie într-un mod absolut tulburător și atunci, și, mai ales, astăzi : pe fondul fiascoului total al festivității de înmânare a diplomelor participanților la croazieră, se aud, pe coloana sonoră, huiduieli, fluierături, aplauze, glasuri tinerești care cântă „Și-altădată, și-altădată/ O s-o facem și mai, și mai lată...”. Presimțirea Revoluției din ’89 țâșnește din ecran. De ce nu a fost interzis acest film, cu mult
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
epocii Ceaușescu. O cotitură neașteptată se produce în evoluția regizorului Mircea Daneliuc odată cu Glissando (1984). Renunțând la domeniul filmului realist de actualitate, slab reprezentat în filmul românesc, pe care îl îmbogățise cu trei pelicule remarcabile - Cursa, Probă de microfon și Croaziera -, Daneliuc se afundă în oniric, metaforic, alegoric, baroc. Spațiul-timp din Glissando e o pseudo-Românie a anilor ’30, un univers oscilând la granița visului. Sensul fimului nu poate să stea în povestea plină de clișee a tribulațiilor sentimentale și pieirii unui
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
creștere, resimțită de Partid. Secvențe (1982) sau Cinema contra cinema - seria a doua În cinematografia română sub comunism am identificat doar două filme îndreptate împotriva propagandei comuniste în cinema. Nu împotriva realităților sistemului comunist, cum e cazul Reconstituirii sau al Croazierei, ci împotriva temelor propagandistice din cinema. Primul este Un film cu o fată fermecătoare (1967), în care cheia de receptare e dată de replica unui personaj : „Ai văzut prea multe filme cu ingineri !”. Al doilea, Secvențe (1982) de Alexandru Tatos
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
fată vorbește despre efectele dezumanizante pe care minciuna ideologică comunistă le poate avea la nivelul masei. Încă un film care merita interzis, mult mai mult decât fumistericul Glissando, de pildă. Concurs (1982) sau Băgarea în simboală Reluând structura scenaristică a Croazierei lui Daneliuc - un grup de tovarăși scoși din câmpul muncii și puși să execute o activitate turistic-sportivă -, Pița preschimbă croaziera pe Dunăre într- un concurs de orientare turistică. Însă relațiile și chiar tipurile umane sunt, în linii mari, aceleași ca
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
merita interzis, mult mai mult decât fumistericul Glissando, de pildă. Concurs (1982) sau Băgarea în simboală Reluând structura scenaristică a Croazierei lui Daneliuc - un grup de tovarăși scoși din câmpul muncii și puși să execute o activitate turistic-sportivă -, Pița preschimbă croaziera pe Dunăre într- un concurs de orientare turistică. Însă relațiile și chiar tipurile umane sunt, în linii mari, aceleași ca în Croaziera. Există un Șef care pretinde ca regulile să fie respectate, un adjunct nervos și temător să nu aibă
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Daneliuc - un grup de tovarăși scoși din câmpul muncii și puși să execute o activitate turistic-sportivă -, Pița preschimbă croaziera pe Dunăre într- un concurs de orientare turistică. Însă relațiile și chiar tipurile umane sunt, în linii mari, aceleași ca în Croaziera. Există un Șef care pretinde ca regulile să fie respectate, un adjunct nervos și temător să nu aibă probleme, o soție grasă și mămoasă cu întreg colectivul, o tânără urmărită de un ins de circa 40 de ani în vederea unui
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Puștiul, interpretat de Claudiu Bleonț, și la apariții pasagere ale Oanei Pellea. Ambele filme povestesc despre ipocrizie, lașitate și responsabilitate. Scopul lor este același : caricaturizarea dictaturii ceaușiste în faza terminală din anii ’80. Și totuși, Concurs e fundamental diferit de Croaziera. Daneliuc înțelege să-și plaseze critica într- o desfășurare cât se poate de realistă a acțiunii, e preocupat să asigure în primul rând fluența naturală a întâmplărilor care întruchipează declinul societății ceaușiste. Nu există mișcări gratuite de aparat, efecte speciale
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
se poate de realistă a acțiunii, e preocupat să asigure în primul rând fluența naturală a întâmplărilor care întruchipează declinul societății ceaușiste. Nu există mișcări gratuite de aparat, efecte speciale de amorul artei, coloană sonoră sofisticată - singurul element nondiegetic în Croaziera este cântecul auzit sporadic al Violetei Ciomârtan, cu singulara ei voce copilărească. Pița, în schimb, intervine vizibil și masiv în fluxul narativ. Tot felul de „simboale” tarkovskistoide cutreieră ecranul, calul mergând liber pe șosea, poarta barocă în plin câmp, tunelul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
umblați cu prostii, fiți turnători cinstiți ! Între 1980 și 1983 apar o serie de filme care ies din tiparul propagandistic, reușind să impună un realism mult mai puțin socialist : Probă de microfon, Casa dintre câm‑ puri, O lacrimă de fată, Croaziera, Secvențe, Faleze de nisip. Această „primăvară” a filmului românesc a fost posibilă datorită demersurilor insistente întreprinse pe lângă autoritățile culturnice de un grup de regizori, între care Mircea Daneliuc, Alexandru Tatos, Iosif Demian, Stere Gulea. Odată cu retragerea din difuzare a filmului
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
restabilească ordinea și dreptatea cu bâte și lanțuri împotriva unor tineri luați de pe stradă pe criteriul înfățișării - plete, ochelari, barbă, fustă scurtă, machiaj. Cu numai cinci pelicule catalogabile ca anti-sistem în patru decenii - Directorul nostru, Reconstituirea, O lacrimă de fată, Croaziera, Faleze de nisip - nu se poate spune că filmul românesc a contribuit la căderea comunismului. Cu numai cinci pelicule de propagandă convingătoare artistic în patru decenii - Valurile Dunării, Setea, Duminică la ora 6, Puterea și Adevărul, Zidul - nu se poate
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
244 Codin (1963) 115 Columna (1968) 111, 115-116, 144, 199 Comoara din Vadul Vechi (1964) 111-112 Concurs (1982) 234, 239, 264-266, 268 Conspirația (1973) 191, 193 Convoiul (1981) 234, 241 Copilăria lui Ivan (1962) 168 Creierul (Le Cerveau) (1969) 188 Croaziera (1981) 234-235, 248, 251, 253, 260, 264-265, 285-286 Cronica moravă (Vsichni dobrí rodáci) (1968) 174 Crucișătorul Potemkin (1925) 35-36, 205 Cu mâinile curate (1972) 108, 191, 193, 196, 249 Cuibul salamandrelor (1978) 196 Cursa (1975) 196, 253 Cuțitul în apă
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de dezvoltare. Cu toate acestea, el este exact, în forma lui prezentă, dar ar mai putea fi îmbunătățit, pentru obținerea unor rezultate mai bune. Trebuie testate și alte diferențe de repetări, număr de repetări și intervale de odihnă. Intervale de croazieră Testul de intervale de croazieră a fost conceput de Dick Bower și a cunoscut o largă acceptare, pentru că el poate fi ușor de aplicat și adaptat la înotătorii de toate vârstele și nivelele de pregătire. Prima versiune a constat din
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
el este exact, în forma lui prezentă, dar ar mai putea fi îmbunătățit, pentru obținerea unor rezultate mai bune. Trebuie testate și alte diferențe de repetări, număr de repetări și intervale de odihnă. Intervale de croazieră Testul de intervale de croazieră a fost conceput de Dick Bower și a cunoscut o largă acceptare, pentru că el poate fi ușor de aplicat și adaptat la înotătorii de toate vârstele și nivelele de pregătire. Prima versiune a constat din înotarea unei serii de 5x100
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
toate vârstele și nivelele de pregătire. Prima versiune a constat din înotarea unei serii de 5x100 m, la cel mai rapid timp de plecare. Înotătorul adaugă apoi 5 secunde la acest timp de plecare, pentru a determina intervalul lui de croazieră. De exemplu, un înotător care a terminat seria de 5x100 m la 1:05, va avea un interval de croazieră de 1:10 (1:05+5) pentru repetările de 100 m. Sarcina unui înotător, care face o serie de rezistență
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
rapid timp de plecare. Înotătorul adaugă apoi 5 secunde la acest timp de plecare, pentru a determina intervalul lui de croazieră. De exemplu, un înotător care a terminat seria de 5x100 m la 1:05, va avea un interval de croazieră de 1:10 (1:05+5) pentru repetările de 100 m. Sarcina unui înotător, care face o serie de rezistență, să zicem 20x100 m la 1:10, va folosi acest interval. El poate să înoate mai încet de 1:05
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
de 1:05 pe 100 m, dar nu mai încet de 1:10. Înotătorilor trebuie să li se ceară să înoate mai încet - de exemplu 1:06 până la 1:08 - în vederea stimulării adaptărilor aerobe, fără să apară supraantrenamentul. Intervalele de croazieră pot fi folosite pentru a determina timpii de plecare pentru alte distanțe. Distanțe mai lungi de repetări sunt simplii multipli ai timpilor de croazieră, pe distanța de 100 m. De exemplu, intervalul de croazieră pentru o serie de repetări de
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
exemplu 1:06 până la 1:08 - în vederea stimulării adaptărilor aerobe, fără să apară supraantrenamentul. Intervalele de croazieră pot fi folosite pentru a determina timpii de plecare pentru alte distanțe. Distanțe mai lungi de repetări sunt simplii multipli ai timpilor de croazieră, pe distanța de 100 m. De exemplu, intervalul de croazieră pentru o serie de repetări de 200 m ar fi 2:20, iar pentru 500 m de 5:50. Ultima versiune a acestui test este mai lungă, cu scopul de
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
fără să apară supraantrenamentul. Intervalele de croazieră pot fi folosite pentru a determina timpii de plecare pentru alte distanțe. Distanțe mai lungi de repetări sunt simplii multipli ai timpilor de croazieră, pe distanța de 100 m. De exemplu, intervalul de croazieră pentru o serie de repetări de 200 m ar fi 2:20, iar pentru 500 m de 5:50. Ultima versiune a acestui test este mai lungă, cu scopul de a-i îmbunătăți exactitatea în stabilirea vitezelor antrenamentului de rezistență
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
test este mai lungă, cu scopul de a-i îmbunătăți exactitatea în stabilirea vitezelor antrenamentului de rezistență. În această versiune, sportivul înoată o serie de 16x100 m, la o plecare care trebuie să fie cea mai mică posibilă. Intervalul de croazieră pentru diferite distanțe de repetare se va stabili în același mod, arătat mai sus. Testul cu intervale de croazieră poate stabili viteza de prag pentru antrenamentul de rezistență. I-am testat validitatea pe un grup de 12 înotători. Am stabilit
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
versiune, sportivul înoată o serie de 16x100 m, la o plecare care trebuie să fie cea mai mică posibilă. Intervalul de croazieră pentru diferite distanțe de repetare se va stabili în același mod, arătat mai sus. Testul cu intervale de croazieră poate stabili viteza de prag pentru antrenamentul de rezistență. I-am testat validitatea pe un grup de 12 înotători. Am stabilit intervalul de croazieră al fiecărui sportiv, folosind testul de 5x100 m. Apoi, le-am cerut să înoate o serie
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
distanțe de repetare se va stabili în același mod, arătat mai sus. Testul cu intervale de croazieră poate stabili viteza de prag pentru antrenamentul de rezistență. I-am testat validitatea pe un grup de 12 înotători. Am stabilit intervalul de croazieră al fiecărui sportiv, folosind testul de 5x100 m. Apoi, le-am cerut să înoate o serie de 20x100 m la un timp de plecare, egal cu timpul intervalului de croazieră. Viteza medie a fost înregistrată și comparată cu viteza de
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
pe un grup de 12 înotători. Am stabilit intervalul de croazieră al fiecărui sportiv, folosind testul de 5x100 m. Apoi, le-am cerut să înoate o serie de 20x100 m la un timp de plecare, egal cu timpul intervalului de croazieră. Viteza medie a fost înregistrată și comparată cu viteza de prag, care fusese calculată prin teste de sânge, efectuate cu câteva zile mai devreme. Mostre de sânge au fost de asemenea recoltate spre sfârșitul seriei pentru a determina concentrațiile de
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
de prag, care fusese calculată prin teste de sânge, efectuate cu câteva zile mai devreme. Mostre de sânge au fost de asemenea recoltate spre sfârșitul seriei pentru a determina concentrațiile de lactat pe care înotătorii le-au produs. Viteza de croazieră a fost în general mai mică decât viteza de prag stabilită prin teste de sânge. Concentrația de lactat era puțin peste cea de prag, la 5 dintre cei 12 subiecți, și egală cu cea de prag, la ceilalți 7. Concluzia
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
viteza de prag stabilită prin teste de sânge. Concentrația de lactat era puțin peste cea de prag, la 5 dintre cei 12 subiecți, și egală cu cea de prag, la ceilalți 7. Concluzia noastră a fost că, cu toate că viteza de croazieră aproximează viteza de prag, concentrația de lactat ne sugerează că unii dintre sportivi au înotat peste pragul lor anaerob individual. Acest lucru s-a datorat faptului că, intervalul de odihnă a fost în general mai mic decât 5 secunde. Bower
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]