1,863 matches
-
de trențe ans environ, fanée, et dont leș grosses lèvres découvraient, en riant, des dents splendides. Elle causait familièrement avec Arnoux et lui donnait des coups d'éventail sur leș doigts" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.60]. 248 "Et elle cruț entendre l'empereur, ce rêveur équivoque, qui murmurait, en la regardant, enfoncée dans să jupe de mousseline striée de velours: Voyez donc, général, une fleur à cueillir, un mystérieux œillet panaché blanc et noir. Et le général répondit, d'une
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
roulait. Tout à coup îl sentit remuer son pied. Elle avait fait un mouvement, un mouvement sec, nerveux, d'impatience ou d'appel peut-être" [Maupassant, Bel-Ami, p.73-74]. Îl rencontra encore leș yeux de Mme Forestier, toujours bienveillants, mais îl cruț y voir une gaieté plus vive, une malice, un encouragement" [ibidem, p.32]. 314 Întorcându-se după o plimbare prin Bois de Boulogne, Clorinde îi face lui Rougon vizite la limita convențiilor mondene: "C'était la troisième fois qu'elle
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Desigur că eliminarea câinilor vagabonzi e o decizie dificilă omenește vorbind, dar așa, iresponsabil budist, ne trezim și că șobolanii aducători de ciumă sunt niște viețuitoare drăguțe când le vezi la televizor, la desene animate, și ar merita să fie cruțați spre eterna veselie a câte unei vedete fanate, care nu are cu ce să-și mai umple timpul și care, altfel, nu e deranjată, în spațiul ei privat, apărat de armate de bodyguarzi, nici de o muscă. Tare mi-ar
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
un nătărău de frunte, când m-aș Încrede În tine? Eu te iert Însă, c-ai Îndrăznit a crede că iar mă vei putea Înșela și iți făgăduiesc că sabia mea nu se va mânji cu sângele tău; te voi cruța căci Îmi ești trebuitor, ca să mă ușurezi de blăstămurile norodului”. Din citat reiese ca Lăpușneanul Îi pregătise sfârșitul dându-i o misiune ingrată, aceea de a strânge dările, dar și pentru a-și asuma „blăstămurile norodului”: „Am rămas săraci! N-
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cu cît vrea să ezidențieze un conținut mai bogat al personalității. O mare bogăție lăuntrică poate face necesară izolarea și prin faptul că, acceptînd și recunoscînd în aparență formele date ale vieții, opiniile și moravurile oamenilor, precum și autoritățile stăpînitoare, ne cruțăm toată puterea pentru activitatea și dezvoltarea interioară. Dar ironia nu folosește numai autoafirmării. Ea poate fi totodată o metodă, un mijloc pedagogic de a face cu putință înțelegerea aștor personalități înțelegere care este, la rîndul său, a condiție pentru ajutorare
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
După căderea Imperiului Roman de Apus, în 476, situația se va schimba radical, iar mânăstirile vor reprezenta singurele fortificații capabile să reziste haosului războiului civil, apoi hoardelor de barbari care s-au năpustit asupra Europei secolului al V-lea. Barbarii cruțau adesea mânăstirile deoarece se temeau de presupusa putere vrăjitorească a călugărilor. Aceștia din urmă au căutat întotdeauna să cultive în rândul populației laice legendele cele mai misterioase legate de îndeletnicirile lor. Acest fapt va fi exprimat de Edmond Rostand (în
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
o putea arunca asupra oricui: - înlăturarea acestora din comunitate prin omor sau emigrare; - privarea de libertate; - uciderea imediată cu sau fără judecată prin: împușcare, ghilotinare, înnecare, sau orice alt mijloc pe care fantezia ororii o putea imagina. Nu au fost cruțați nici savanții, nici poeții. Astfel celebrul Lavoisier cerșește amânarea sentinței măcar câteva zile pentru a finaliza o experiență, iar poetul Andre Cherrier este executat pe loc, ambii nefiind angajați politic, fiind practic victime ale anarhiei și furiei maselor dezlănțuite. Urmare
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
într-o salcie palidă. Și pretutindeni unde mergeau voievodul și tânăra lui soție, treceau pe lângă o salcie palidă care murmura: "Te iubesc și aș muri pentru tine!". Cât de emoționantă este această îndrăgostită care a preferat să moară ca să-l cruțe pe iubit de lacrimi! Asemănătoare este povestea cu fiica bătrânei. Ea îl iubește pe Radu, care o ignoră, așa că moare de dragoste. Mama ei o plânge atât de mult, încât fusele ei lucesc de lacrimi, fusele încă se cred crengi
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
aducă acolo. Și atunci să vezi ce pot babele și cât îi de credincioasă femeia! Să...ra! măi Chirică, ce spui tu? Parcă despre asta mi-aș pune capul la mijloc. Ba nu fi așa de darnic, stăpâne. Mai bine cruță-ți capul, că poate ți-a mai trebui." Stan o găsește pe babă, îi dă rachiu și bani și o trimite la nevasta lui. Baba o convinge destul de ușor pe tânăra femeie s-o urmeze. Îl găsesc pe Stan, pe
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
nestrămutat. Povestirea Păcătosul o așternusem pe hârtie în vara lui ’87 (atunci când mă întorsesem de la militărie și așteptam, înfrigurat, începerea anului întâi de facultate) și cu ea mța debutat Profesorul Eugen Simion exact la cinci ani după ce fusese scrisă și cruțată de la nimicire. Ca să nu mai pomenesc de prefața pe care domniațsa a făcutțo primei mele cărți... Nu, hotărât lucru, nu am fost nicidecum nemulțumit de receptare. Dimpotrivă. Cât despre vânzarea primului volum, nu prea mța preocupat. Tot ce pot să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
aduse se adresează Asociației generale a medicilor pe care o reprezintă în Consiliul Casei Centrale. „Medicii din asigurări au norocul de a avea în fruntea instituției un om de mare valoare, Mihail Enescu, directorul general al Casei Centrale care nu cruță nimic pentru progresul instituției. Vina multor rele este însă politicianismul. Generația noastră medicală dă continue dovezi că știe ce vrea, și că știe să muncească, spre atingerea idealului: binele sănătății publice. Cu toată salarizarea ridicolă medicii își fac datoria cu
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Va fi ușor să li se arate cât de fals este acest argument, observând că poziția lor, orice inconvenient ar înfățișa ea astăzi, este preferabilă aceleia la care i-ar reduce despotismul rusesc, care nu ar mai avea nimic de cruțat. Interesul sultanului îl silește la mari considerațiuni față de ei; acel al rușilor ar fi, dimpotrivă, să-i zdrobească spre a se mântui de grijile ce creditul lor trebuie să inspire unor uzurpatori ce nu pot fi decât bănuitori...” Acțiunea rusească
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
țăranul. Și rusul, ale cărui vederi se întind ceva mai departe, adaugă amintirile măgulitoare, motive de agrement, își aduce aminte cu plăcere de petrecerea în Moldova a oștirilor rusești, care, mai cu seamă din motive politice, au știut să-l cruțe. Ele, într-adevăr, nu i-au adus decât un aer de protecție, decât făgăduințe pentru viitor și plăceri pentru prezent... Și totuși, această iubire pentru ruși nu este cu desăvârșire obștească; au făcut câțiva nemulțumiți și au înșelat pe unii
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
va întoarce sub suveranitatea Porții Otomane...” Același mai scria aceluiași, în aceeași zi: „...Sultanul consimte să cedeze cursul Siretului, dar dorește să păstreze pe acel al Dunării și cetățile de pe malul drept al acelui fluviu. Turcii erau gata să nu cruțe nici chiar cele mai mari sacrificii spre a izbuti la aceasta. Kihaya bey, într-o a doua convorbire, i-a anunțat că, după depeșile Marelui Vizir: Galați, Ismail, Tamarok (?) și Bugeac fuseseră cedate rușilor...” La 1 februarie 1812, rușii erau
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Aici lumea s-așteaptă la depunerea domnitorilor, deși după tratate urmează ca ei să ocârmuiască încă aproape trei ani. S-ar părea că domnii actuali ar fi învinovățiți că au favorizat venalitatea slujbelor, au prodigat titlurile de boierie și au cruțat prea puțin țările în multe privințe. Principele Caragea este acuzat că ar fi ocârmuit în chip tiranic, dar această învinovățire nu poate fi făcută domnului Moldovei, căruia i s-ar putea reproșa prea multă slăbiciune și nehotărâre. Se pare că
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
înadinsă împuternicire a Înaltei Porți cu împreună unire a Curții Rusiei.” Scandalul fu mare, mai ales în Țara Românească, unde Adunarea refuză mult timp să-l recunoască. Adunarea Moldovei se arătă însă mai supusă. Precum vedem, nici un mijloc nu se cruța de Rusia, pentru a-și ajunge scopurile de predomnire în țările noastre și pentru a le robi cu desăvârșire. De altminteri, boierii, atât în Moldova, cât și în Țara Românească, nu-și făceau în această privință nici o iluzie, ei prevedeau
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
condiția lor actuală.» ... Opiniunea publică, altădată atât de pronunțată în țările noastre în favoarea rușilor - îmi zicea un moldovean -, s-a întors împotriva lor cu desăvârșire. În vremea când ne aflam în dosul cetăților de la Dunăre, ei ne măguleau și ne cruțau, cum fac acum cu bulgarii, unde au plătit în ultimul război tot ce luau, pe când la noi răpeau și prădau pe față. Ei se prefac să considere astăzi că nu mai plătim munca de a fi cruțați. Prin această purtare
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
măguleau și ne cruțau, cum fac acum cu bulgarii, unde au plătit în ultimul război tot ce luau, pe când la noi răpeau și prădau pe față. Ei se prefac să considere astăzi că nu mai plătim munca de a fi cruțați. Prin această purtare au produs la noi o agitație care ar fi făcut ca toată țara să se răscoale împotriva lor dacă, la 1831, Polonia ar fi avut mai mulți sorți de izbândă sau dacă Poarta i-ar fi întins
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
stârnind invidia semenilor săi și dorința de a-l înlocui, trebuie să dea naștere la grupări de opoziție împotriva ocârmuirii lui, pe care Rusia va avea grijă să le asmuțe și să le încurajeze, iar: Această opoziție nu va mai cruța nimic când se va simți sprijinită de însuși guvernul care a hotărât numirea Domnului. Ea va sfârși prin a găsi delicte prevăzute, care fac neînlăturabilă abdicarea de bunăvoie sau destituirea. Puternica Protectoare va fi gata să pornească toate învinovățirile mai
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
al acestor forțe. Comandantul de căpetenie face o cerere de aprovizionare pentru șase luni înainte; o înoiește după trei luni, zicând că nu a ajuns. Acestea sunt, deci, necontenite jertfe noi, dar se pare că nu se caută a le cruța țării. Un atașat al agenției Principatului Țării Românești la Constantinopol a sosit la București, cu un firman care autoriză pe domn să ridice, din veniturile Principatului, o sumă de o sută de mii de galbeni, la care se ridică cheltuielile
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
literatura în numele absolutului filosofic, Eliade se simțea structural legat de mituri și legende, în care își au originea toate scenariile culturale ce adăpostesc experiența omului arhaic. Ba mai mult, Eliade considera că povestirea are o reală forță soteriologică și poate cruța ființa umană de brutalitatea Istoriei. Cert e că, asemeni lui Hermann Hesse sau Michel Tournier, ca să nu mai vorbim de Ernst Jünger, Eliade crede în revigorarea literaturii prin infuzie de mituri. Iată-ne, astfel, antrenați într-o întreagă rețea de
Despre sacralitatea sacrificială a lunii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Simona Modreanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1377]
-
statul să fie somat, la începutul secolului al XX-lea, să facă față responsabilităților sale în această privință. Îngroziți de amploarea prejudiciilor cauzate de epidemiile care făcuseră ravagii în secolul al XIX-lea, sensibili la riscurile de contaminare care nu cruțau nici o clasă, filantropii au combinat în acțiunile lor compasiunea, moralizarea și igienizarea. Inițiativele lor stau la originea legii din 1850, care însărcina comisia comunală pentru igienă, formată din aleși și din medici, să facă o anchetă sanitară cu privire la condițiile de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a face din reversul urbanismului progresist emblema tehnocratică a viitorului orașelor. Aceste dezbateri sunt prezentate în numeroase lucrări despre oraș, adesea pe fondul exhumării revanșarde a principiilor unui urbanism culturalist, până atunci ironizat de moderniști. Urbanismul modern nu a fost cruțat de suflul contestației șaizecioptiste*. Critica făcută de mișcarea din mai 1968 societății de consum în numele "vieții adevărate" însemna denunțarea orașului-bidon și a posturii savante pe care se bizuiau moștenitorii Cartei de la Atena. "Nici bidonville-uri, nici orașe bidon", proclama un slogan
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și secretul intereselor și entu ziasmelor sale. În cruzimea cu care l-au demascat nu vom tăgădui că intră o anumită eleganță; eleganța rezidă în expresie și în stil, nu în forța observației și în analiză. Dacă indiscreția lor nu cruță misterul nimănui este tocmai pentru că, în ochii lor, nimeni nu este înves tit cu nici un mister, vreau să spun cu misterul acela esen țial care ne leagă cu absolutul și care face din noi altceva decât niște marionete funebre sau
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
care să nu-l fi preferat tristeții de a merge la culcare“, spunea Duclos despre una dintre femeile la modă), singurul lucru sfânt erau conversația, vorbele mușcătoare, înțepăturile cu aer de glumă galantă și cu intenție ucigașă. Nimeni nu era cruțat, Montesquieu avea dreptate când semnala, ca pe o caracteristică a epocii, „declinul admirației“. Totul se leagă: acolo unde nu există naivitate, nici cucernicie, nu este de găsit nici capacitatea de a admira, de a considera ființele în ele însele, în
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]