1,631 matches
-
fiică-sa, „din cauză la gramatică“, luase notă mică la limba română. Nu m-am amestecat în vorbă, trebuind să cobor. I-am șoptit în schimb însoțitorului meu, care m-a aprobat cu un zâmbet complice: „Telle mère, telle grammaire!“ Cucoana Chirița nu e un analfabet de rând. Ea este, ca mulți dintre contemporanii ei, un analfabet de tranziție. 4 Ceea ce numim, generic și imprecis, „spiritul nou“ se afirmă prin componente cu evoluție distinctă, care trebuie deci abordate ca atare. Îmi
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
ale boierilor și mai ales cu caftanele lor, neasemuit de incomode la joc. „Când era să înceapă danțul - ne informează Ion Ghica -, boierii cei tineri își lepădau giubelele și papucii, rămâneau numai în meși și alergau de luau fetele și cucoanele la joc, la poloneză, la parolă, la vals și la «écossaise».“ (Un bal la curte în 1827) Din Topografia țării Românești a doctorului Constantin Caracaș, tipărită postum în 1830, aflăm că unii tineri, spre a gusta nestingheriți plăcerile dansului, îmbrăcau
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
pentru a minți, atunci nu poate fi folosit nici pentru a spune adevărul; de fapt, nu poate fi folosit pentru a spune nimic.“ În categoria posibilelor instrumente ale minciunii, epoca de tranziție promovează curajos costumul. În cursul vizitei la Iași, cucoana Chirița, ne amintim cu toții, cădea în mrejele unor escroci, îndrăgostiți subit de zestrea fetelor sale: „Cine dracu să-i cunoască? Acu toți îs îmbrăcați într-un fel... și nu poți alege care-i boier, care-i coțcar...“ Și „îngâmfata plăpămăreasă
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
spus să lase creștinii în pace; „niște asemenea boieri ca dânsul au dat nas mojicilor, au stricat toată sistima de arhontologhion și, pe nesimțite, au urcat pe toți ăia până la dânșii...“ Prin 1855, într-o biserică din provincie, între două cucoane se stârnește ceartă și bătaie. Motivul? „Cea dintâi, care nu era decât o simplă cetățeană, cutezase să se ducă la mir înaintea celeilalte, al căria bărbat era clucer mare“ (G. Baronzi, Misterele Bucureștilor). B.P. Mumuleanu, bun observator al moravurilor, desenase
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
spițeri, toți alegători la Eforie, toți cuconi“ (s.m.), mândri așadar de titlul pe care începuseră să-l arboreze profitând de relaxarea anumitor convenții sociale. În comedia Îngâmfata plăpămăreasă, femeia meseriașului, în dorința ei de modernizare, pretinde să i se spună cucoană și nicidecum jupâneasă, în vreme ce soțul ei - respectuos ierarhiei - se simte stingherit de apelativul domnule, iar o calfă declară în același spirit: „Eu nu sânt domn. Domnii nu scarmănă la lână ca mine. Dacă vrei să mă cinstești, zi-mi Chir
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
mă mpușc! [...] ăst chir îmi chirăie-n cap... Aș da jumătate din averea mea numai să scap de dânsul. De groaza lui nu mă mai duc nici la biserică.“ Un interesant raport de concurență se instituie, în terminologia feminină, între cucoană și madamă. Cel de-al doilea este folosit inițial pentru personalul casnic de origine străină (guvernante, menajere etc.); despre o pictoriță franceză venită în vizită, în 1857, la o familie boierească din Moldova, servitoarea atașată ei socotește cu dispreț că
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
eu capul să-l mai cioplesc... să-l mai chilesc... pace! îi stă rugina de-o șchioapă la ceafă.“ Replica masculină se auzea rar și înfundat, părând să se adreseze nu femeii, ci de-a dreptul mie: „Las’ că d-neei cucoana nu se mai catadicsește să caute de gospodărie... să facă cozonaci, pască, păstrămuri, dulceți, vutci, vișinapuri... ca la casa omului... sau măcar să-mi facă la masă vrun cheșchet, vro plachie, vro musaca, vro capama, vro paclava... vro ciulama... bucate creștinești
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
să se afle transpus, la scara personajelor, subiectul însuși al acelei opere.“ N-ar fi oare cazul să cădem o clipă pe gânduri? V. Alecsandri și „punerea în abis“... Două fete ș-o neneacă și izotopia autoreferențială... André Gide și cucoana Chirița... Și în pașnica după-amiază, de blândă lene provincială, când porumbeii în parc aplaudau frumos din aripi curcubeiele mici ale fântânii țâșnitoare, am intrat tiptil în muzeul orașului, căutând instinctiv puțină umbră și răcoare. Treceam distrat pe lângă ramele vechi de
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
saltă calpacul cu amândouă mâinile... Femei târându și prin praful uliței rochiile grele de mătase sau catifea... Negustori în pragul dughenelor: giubele de postav, pantaloni vârâți în cizme, șepci rotunde cu cozoroc... O gâlceavă la ușa unei biserici, între două cucoane aprinse la față... O cochetă cam veștedă zâmbind galeș unui cavaler... Omul din turn are spirit de observație, dar nu și spirit de abstractizare. Să-i dăm o mână de ajutor! „[...] există o interacțiune foarte strânsă, și pe mai multe
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
unde cenzura se va asigura de fiecare dată că totul este sub control și ține, în anii '60, câteva lecții facultative la Facultate de Litere (atent urmărite și ele; amănunt semnificativ: pe conferențiar îl deranjează că, în primul rând, o cucoană stenodactilografiază meticulos tot ce spune; se simte supravegheat, intimidat și se plânge de acest lucru). Odată cu apariția, ca prin minune, a romanului Bietul Ioanide (1953)4 și a campaniei de presă împotriva acestuia și, mai ales, odată cu reacțiile informale ale
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Zoe e numele unei tinere eroine tragice din nuvela romantică omonimă a lui Constantin Negruzzi. Mult mai cunoscută, Zoe Trahanache face și desface jocurile în „Scrisoarea pierdută” a lui I. L. Caragiale. Zoe se numea mama junimistului Vasile Pogor. O Zoe (cucoana Zoe) e soția boierului Mișu din povestirea „Nicușor“ de I. Al. Brătescu Voinești. Zoe/Zoia (cu diminutivul Zoița la mahalale și în sate) se va rări în epoca interbelică, dar va reveni dupa Al Doilea Război Mondial, sub influența unui
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Sándor Kémeri. Am rugat-o atunci pe Nina Apetroaie să vadă dacă există sau nu există la Biblioteca „M. Eminescu” din Iași. Răspunsul: biblioteca e închisă! Nina a întrebat, la rîndul ei, pe d-na Marina Ionescu și pe alte „cucoane” de la Catedra de Franceză, dar degeaba: nimeni n-a auzit de această autoare! Am apelat, apoi, la Nicu Nicolescu (de obicei săritor, amabil). Nu poate să meargă la Biblioteca Academiei fiindcă o veghează pe maică-sa, care e grav bolnavă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
bine descris dacă vă povestesc un caz recent. M-a sunat o femeie, solicitându-mi o ședință de consiliere privată. Era avocat și fumase cam doisprezece ani, dar niciodată peste sau sub două țigări pe zi. Era, din întâmplare, o cucoană cu multă voință, l-am explicat că rata de succes a ședințelor de grup este la fel de mare ca a celor individuale și că, oricum, nu fac terapie individuală decât dacă persoana e atât de celebră încât riscă să strice coeziunea
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
bleojdit, opac, complet nefuncțional. Cu un zvâcnet de demnitate și o reminiscență de inteligență, am luat din nou telefonul pârâitor al moșului și am sunat la Intervențiile austriece, explicând cu perifraze, apeluri la înțelegere, mesaje subliminale menite să gâdile maternitatea cucoanei de la capătul celălalt al firului, situația imposibilă în care ne aflam. - Știți, stimată doamnă Koley, chiar nu putem să stăm în Schützen am Gebirge până luni dimineața, când se deschide service-ul Peugeot. E drept că nu sunt membru al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
Mare. Altfel nu puteam să scap de salahoria gazetărească. Numai când mă gândesc la tine, la belferii de la Bolta Rece, simt că nu mai sunt singur pe lume, că odată și odată voi avea parte și de bucuria adevăratei prietenii. Cucoana Tinca, cred că nu se va supăra aflând că pentru două, trei zile, te voi răpi Sultanule din seraiul tău plin de mâțe și vom porni colindul prin Iașul îndătinat: cu crâșme și crâșmulițe, cu grădini și grădinițe, cu cotloane
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
bărbații biletul". Vezi ce bine-i șade lui zice mam'mare cu costumul de marinel?" (I. L.Caragiale, D-l Goe...) (e) "Iat-o sanie ușoară care trece peste văi... / În văzduh voios răsună clinchete de zurgălăi." (Vasile Alecsandri, Iarna) (f) "Cucoana atunci, cu toată bunăvoința ce avea, se lehămetește și de binefacere și de tot, zicând: Oameni buni, faceți dar cum v-a lumina Dumnezeu!" (Ion Creangă, Povestea unui om leneș) (g) "Și mare fu uimirea celor două surori, când Cenușăreasa
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a) "Se duse binișor și intră în urechea cărturarului care zicea că știe măruntaiele omului și leacurile bolilor. Ăsta se gândea nu la sfat, ci că-i plăcea inelul împăratului. Așa află, pe rând, că unul se gândea la o cucoană frumoasă, că altul se gândea cam ce lingușeală să cârpească împăratului, altul că ce n-ar da el pentru o sticlă de vin, altul că bine e să fii împărat, altul că împăratul e om ca toți oamenii, numai unul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
afară, în casă nu e cer albastru și nu au unde se juca norii, nu au unde zbura fluturii și avioanele" (Spiridon Vangheli, Ne cheamă soarele) (c) " Acum zise bogătașului iară: Ce aleargă mai iute pe lumea asta? Armăsarul meu, cucoane, răspunse bogătașul, că aleargă peste văi și dealuri, când îi dau drumul, de nu-i vezi copitele. Apoi de, cucoane, capul meu nu mă duce așa departe, fără decât dau cu socoteală că nimic nu aleargă așa de iute ca
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
avioanele" (Spiridon Vangheli, Ne cheamă soarele) (c) " Acum zise bogătașului iară: Ce aleargă mai iute pe lumea asta? Armăsarul meu, cucoane, răspunse bogătașul, că aleargă peste văi și dealuri, când îi dau drumul, de nu-i vezi copitele. Apoi de, cucoane, capul meu nu mă duce așa departe, fără decât dau cu socoteală că nimic nu aleargă așa de iute ca gândul, răspunse și săracul. Tu ai dreptate. Cela aiurează." (Petre Ispirescu, Fata săracului cea isteață) (d) "Bătrâna dădu să-l
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ne chefuim pentru cea din urmă oară. Boierul se înduplecă și porunci de făcu o masă d-alea înfricoșatele, unde chemă prietenii și pe cei mai de aproape ai lor. Șezură, se înveseliră și se chefuiră cât le cerură inima. Cucoana însă tot îndesa paharele boierului și el tot bea. Și(-i) mai dete unul, și încă unul, până îl făcu cuc. Se îmbătă boierul de se coclise turtă. Atunci și cucoana îl ia frumușel la spinare, fără să mai simță
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
se înveseliră și se chefuiră cât le cerură inima. Cucoana însă tot îndesa paharele boierului și el tot bea. Și(-i) mai dete unul, și încă unul, până îl făcu cuc. Se îmbătă boierul de se coclise turtă. Atunci și cucoana îl ia frumușel la spinare, fără să mai simță boierul ceva și-l duse la tat-său acasă, unde îl puse pe cuptor de dormi până se trezi. A doua zi, când se deșteptă, boierul, văzându-se în astfel de
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
fără să mai simță boierul ceva și-l duse la tat-său acasă, unde îl puse pe cuptor de dormi până se trezi. A doua zi, când se deșteptă, boierul, văzându-se în astfel de hal, întrebă unde se află. Cucoana îi răspunse: La tata acasă. Când m-ai gonit de la d-ta, mi-ai dat voie să iau din casa dumitale ce mi-o fi mai drag. Aceea am și făcut. Nimic nu mi-a fost mai drag decât bărbatul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
care mi-a probat una dintre calitățile cele mai rare în spațiul românesc, rezistența la compliment, la îmbătarea cu apă rece. Mai recent, Cărtărescu a scos un volum mult sub nivelul lui pe care și l-au smuls din mână cucoanele și cuconii, volum care a fost piratat și care mai avea puțin și bătea în România mult hulitul și râvnitul record de vânzări al Codului lui da Vinci. Întrebat dacă volumul nu este cumva sub nivelul lui, Cărtărescu a răspuns
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
din propria personalitate și aspect fizic personal. Fiind minionă, Îi era teamă că nu va reuși să mânuiască o păpușă care avea aceeași dimensiune ca ea. Temerile s-au dovedit inutile și măiestria cu care a reușit să joace personajul cucoanei din “Bubico” a fost rodul devotamentului, entuziasmului și legăturii care s-a creat Între ea și păpușa pe care ea a creat-o, desăvârșind-o prin interpretare. Ce mai Înseamnă educația prin artă...? Personal, cred ca este nevoie de exercițiu
Caleidoscop by Ionela Luca () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93363]
-
vedea: o scroafă cu colier de perle“. Oricât de nesuferit ar fi fost Böttiger, pun pariu că v-ar fi plăcut să stați cu el de vorbă la o halbă mare de bere nemțească, pufnind a lehamite la numele vreunei cucoane și făcând din ochi cu subînțeles la auzul unei anectode cu Goethe. Cu toții suntem niște Kaffeeklatschtante (Mătuși-bârfitoare-la-o-cafea). Sau mă înșel? FILM Iulia BLAGA Odiseea lui Anthony Minghella „She’s the place I’m heading“/„Ea e locul spre care mă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]