2,007 matches
-
unde n-ai fi zis că este nici mișcare, nici lumină, nici ființă de vreun fel, vei gusta din carnea albă a unei făpturi celeste, și licornă, dar și vită, porc și deopotrivă miel. deci acolo te oprește, stai și cugetă ani buni. lasă pe-alții să ia carnea. tu înfulecă minuni.
Poezii by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/8860_a_10185]
-
este Îndemnul biblic asupra căruia gânditorii omenirii șiau plecat fruntea, au zăbovit, au cugetat, și-au pus Întrebări. Răspunsul? Greu de dat! Uneori chiar riscant, din considerente ce pot merge de la contextul social-istoric (pe vremea Inchiziției, ehe!), până la starea omului, conștient de sine, Într-o lume ca reprezentare (evident, exprimată la nivelul limbajului). Puțini
PreȚ pe dispreȚ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1485]
-
și începeau să se facă roșii. O sete groaznică îi frigea gâtlejul și măruntaiele. S-ar fi trântit întreagă în omătul ce fierbea la nodurile Iablanicioarei și-ar fi secat șuvoiul dintr-o sorbire, dar mai avea atâta minte să cugete că ar fi rămas pe loc trăsnită, copiii s-ar fi prăpădit și osteneala ei de până atunci ar fi fost de prisos". În condițiile unui stres care transcende frontierele rezistenței individuale, coardele sensibile ale rațiunii cedează, iar alienarea devine
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
de muncă", cât și în liceele agricole de la marginea multor localități. Secțiile și facultățile de "mecanică agricolă", "irigații", "industrie alimentară", "chimie industrială" din institutele politehnice și institutele agronomice pregăteau specialiștii pentru întreprinderi părăsite abrupt după adoptarea Legii 18, fără să cugete la iminentul șomaj, reconversii, emigrări. Aceeași deviză funcționa și aici: ei se fac că ne plătesc, noi ne facem că muncim. Parțial vara, la lucrări erau aduși soldați. Toamna se adăugau elevii și studenții. Supravegherea și reprimările de la noi prelungeau
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
poezie, prin disocierea treptată de realitate, care alunecă într-un plan secund, adesea cel al economiei strict tehnice a limbajului pictural. Fapt definitoriu pentru simbolism, pictorul pictează idei trecute prin filtrul oniric și transfigurate la nivelul unei viziuni. "De Chavannes cugetă. Gândirea-i se face vis, visul se face viziune. Ideia e pusă în imagini. Din departe fizionomia reală se perde, fețele plutesc ca într'o poesie din trecut. Fantazia lui capătă o realitate nouă. Simplificate, frescele iau un caracter legendar
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
că altora tabloul le-a inspirat un fel de groază mistică; aceștia erau sfioșii care nu îndrăzneau să pătrundă opera până în adâncul său. E drept că altora tabloul le-a inspirat un întunecat sentiment de chin; aceștia erau cei care cugetau mai mult decât vedeau. Dar toți aceștia, cu toate sentimentele deosebite de care erau zguduiți, nu s-au putut împiedica de a nu recunoaște valoarea superioară a tabloului"95. Petică era la curent cu evoluția scandalului, și menționează și intervenția
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a patra ediție a poeziilor lui Eminescu, apărută în 1899, se pare că-l impresionase: "Făcând portretul lui Eminescu, am căutat să-l reprezint așa cum el adesea obișnuia să stea în odaia lui tăcută lângă masa de brad și să cugete, să trăiască în lumea ce-o visa". Toate aceste detalii descriptive din poezia "Singurătate", nu apar în desenul lui Luchian. El optează pentru un alt decupaj ca text însoțitor pentru portret. Poezia eminesciană constituie cadrul adecvat trasării coordonatelor simboliste ale
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a dat cadourile. Aici s’a întâlnit cu un Tov. din Vlașca cu care a mers la C.C. la secția Organizatoric”. După ce s-a învârtit ba pe ici, ba pe colo prin incinta C.C.ului, Vojniver a purces spre Vaslui cugetând cam așa: „...văzând că este o greșeală gravă și că va avea urmări, venind la Județeană a stat de vorbă cu Tov. Secretar (pe atunci, Ion Cihodaru, n.n.) și a cerut să fie scos din muncă, simțindu se că nu
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
prost la dosarul de cadre dacă lasă altuia plăcerea de a face sluj în fața stăpânilor roșii de la București. Cam de această calitate proastă au fost mahării care ne-au condus țara „pe drumul luminos al socialismului și comunismului veșnic biruitor”! Cugetând asupra celor întâmplate cu un confrate de haită, Pavlov declara sentențios: „...dacă noi cerem dela membrii să nu greșească și tocmai noi greșim, mai ales că suntem membrii în Biroul Județian, în momentul de față nu-și poate da seama
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
a combate minciuna care îi contaminase nu doar pe staliniști, ci și pe tovarășii lor de drum, progresiști și socialiști, și toate acele spirite oficiale, convenționale, superficiale, care adoră Puterea, se supun Faptului împlinit și nesocotesc orice deviere. Victorie, victorie, cugetam, plîngînd din nou, pe cînd ascultam violoncelul lui Rostropovici. Era victoria milioanelor de oameni de acolo, a cîtorva mii de oameni de aici, victoria noastră fără răzbunare, fără pedeapsă, fără zile de mîine pline de cîntec. Nu era o victorie
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
apreciase superlativ dar nu și dezinteresat pe tînărul Iorga în urma opiniilor favorabile ale acestuia despre drama Năpasta, caligrafiindu-i următoarea dedicație: "Criticului inteligent și conștiincios, care a binevoit, ca un om rar ce este, întîi să citească Năpasta și să cugete asupra ei și apoi s-o critice"; în particular însă, impresiile erau altele: vizitîndu-l pe Goga aflat în închisoarea de la Seghedin, Caragiale își face timp, printre paharele de șampanie, să-i povestească o parabolă în care, mai tîrziu, Iorga s-
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
a distrus cariera clericală și chiar viața. E drept că vorba lui era ascuțită și dădea pe față, poate prea pe față anumite lucruri, pe care superiorii săi le doreau dosite. Nu trebuie totuși să credem că Ion Creangă nu cugeta înainte de a vorbi, așa cum susține Petru Rezuș : „ Ion Creangă n-a măsurat vorba lui, de șapte ori, ca să taie o data”.(42, p. 27 ) În demersul nostru de a justifica faptul că în viața lui Ion Creangă se poate vorbi de
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
43, r. 3 4 : „boala împăraților e ca sănătatea noastră” conducătorii sunt ipohondri datorită plăcerii de a li se acorda atenție, la fel cum supușii săraci sunt obișnuiți cu nevoia; p. 45, r. 30 31 : „Ferească Dumnezeu! înălțate împărate, să cuget eu, om bătrân, la una ca asta!” cinstea și gândul curat al bătrânilor sunt ceva firesc, iar o încălcare a acestora ar atrage cu sine pedepse divine; p. 46, r. 5 : „se pleacă după obiceiu” respectul față de cei „mari” e
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
care considerați că aveți nevoie; 10Ă Creșterea continuă a cantității de informații, diversitatea situațiilor din viața concretă, schimbările constante la nivel socio profesional sunt factori care au dus la necesitatea extinderii duratei învățării de-a lungul întregii vieți. 72 Să cugetăm împreună ! 9 Nu spune niciodată "nu se poate", ci începe cu "să vedem". (Nicolae Iorgaă 9 Înțelepciunea zice: nu Ți-a izbutit un lucru, fă altul. Atâta mângâiere să ai. (Nicolae Iorgaă 9 Nu părăsești un ideal fără să-i
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
astfel de om! [e] Zâmbet deci și apoi tăcere, un moment de tăcere lungă, să fi durat mai mult de două minute! Îți mărturisesc că nu eram deloc în apele mele, dar ce vrei, nu puteam să vorbesc în timp ce el cugeta, [f] pe scurt, așteptam. [g] Și, dintr-o dată, se întâmplă ceva extraordinar. Imaginează-ți că m-a întrebat nitam-nisam dacă vreau să-i spun ceva. [h] Uimit, normal că i-am răspuns că nu. [i] Îmi răspunse că așa se
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
veacurile următoare. footnote>. Căci spun, ceea ce este și adevărat, că pruncii înălțați în legea sfântă, vor ajunge la deprinderea sfântă, liberi de toată rătăcirea și lipsiți de experiența oricărei vieți necurate. Aceasta având-o în minte dumnezeieștii noștri învățători, au cugetat să primească pe prunci în acest sfânt mod și părinții naturali ai pruncului adus să predea pruncul vreunui pedagog bun, introdus în cele dumnezeiești, și după aceea să stea copilul sub el ca sub un părinte duhovnicesc și naș al
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
Cotta Maximus, ale cărui mores sunt de o înaltă noblețe: Volesus, de la care provine numele patern, și Numa, strămoș matern. Demn descendent din această linie de strămoși (cărora li se adaugă prin alianță numele celor din familia Cotta), trebuie să cugete că priește tradiției lor să ajute un prieten căzut (v. 103-110). Aici reapare un element care a fost evidențiat în repetate rânduri: exaltarea nobleței străvechi a destinatarilor scrisorilor ovidiene, în contrast subînțeles și uneori explicit, dar întotdeauna clar și semnificativ
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
La Vitoria, cuvintele deveneau lucruri, îi măsurau pașii: „Vitoria clipi din ochi asupra unui întuneric care-i izbucni înăuntru. Domnu Iorgu Vasiliu își repetă afirmarea. Ca și cum întunericul care se iscase în ea avea să se deschidă, munteanca stătu așteptînd și cugetînd. Acuma vedea adevărat și bine că vîntul a contenit. Căzuse jos în vale, și amuțise și el. Semnul era vădit. Mai înainte nu putea trece. Trebuie să se întoarcă îndărăt. Nu avea în ea nici cea mai mică îndoială, că
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Sadoveanu: „Gheorghiță urmărea cu mare luare-aminte toate vorbele și purtările maică-si. Îi plăcea dar se mira”. Era deajuns doar să-l privească și ea îi ghicea, chiar comanda gîndurile feciorului: «Mama asta trebuie să fie fărmăcătoare: cunoaște gîndul omului...», cugetă cu mirare Gheorghiță”. Uneori este incomodă, dacă nu răutăcioasă cu cei din jur. După o scurtă și utilă discuție cu un slujbaș de primărie de la Dorna, munteanca pare din nou stăpînită de un sindrom psihic, aș zice, sau de iluminare
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
vitejește pe baltag ori să intre în dialog cu moartea. La drept vorbind, am mai spus-o, păgubitul a fost Nichifor Lipan. Spune și femeia: „Ca și cum întunericul care se iscase în ea avea să se deschidă, munteanca stătu așteptînd și cugetînd. Acuma vedea adevărat și bine că vîntul a contenit. Căzuse jos, în vale, și amuțise și el. Semnul era vădit. Mai înainte nu putea trece. Trebuie să se întoarcă îndărăt. Nu avea în ea nici cea mai mică îndoială că
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
români care au restaurat și au adus în circuitul marilor valori de patrimoniu casa și personalitatea lui Ion Creangă! Acum, în seara ce se lăsase, stăteam cu tanti Aneta în cerdacul casei ei și o priveam; căzuse pe gânduri, probabil cugeta la vremea când era o gâgâlice de fetiță și striga înfricoșată “Noaptea-n amurg”, uitându-se înapoi îngrozită, ca la nu știu ce balaur. Prietenie Când am scris acest titlu mi-a tremurat mâna, știind cât de sfânt este acest cuvânt: prietenie
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
pământ, cu pas liniștit, cu mâinile ascunse în mânecile largi de aba neagră, cucernic aduse în față, poleiți de soarele ce răzbătea printre nori și atenți să nu-și înnoroiască prea tare cizmele grosolane, cântau după cum le venea rândul și cugetau, ca odinioară Ecleziastul: „Deșertăciunea deșertăciunilor, toate sunt deșertăciuni”. Drumul urca la deal. De fapt Șerban Vodă ajunsese în vârf. Fusese atâția ani nădejdea celor de departe și de aproape care nu aveau dreptul să tragă clopotele nici la bucurie, nici
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
gata întinse. Era primul popas de noapte, gândea Selin, dar nu a fost așa. La Văcărești au stat două zile... Constantin Brâncoveanu era slăbit și Pylarino nu era de acord să se pornească la drum. Selin pașa în sinea lui cugeta că suita domitorului era neobișnuit de numeroasă. În ziua de 5 mai, totuși corturile s-au ridicat și alaiul a pornit spre Giurgiu. Voievodul mergea într-un rădvan închis în care, pe toată du rata călătoriei, se țineau adevărate consilii
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
că turcii sunt într-atât de slabi că dacă o să vină unul din ei domn, numaidecât se și unge bazileu. Alte pungi, alte inele, alți armăsari arăbești, că Brâncoveanul e putred de bogat. Când i-am trimis pe la moșii să cugete la ce au făptuit, au umplut lumea la patriarhii și la exaporit că i-am dat la o parte ca să-mi pun în dregătorii doar neamul meu. Auzi mă, Doamne, dar neamul meu nu-i și al lor? Vărul Toma
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
În fața invaziei cotidiene de conținuturi din media, odată cu înmulțirea descoperirilor științifice sau tehnice, a posibilităților de călătorie, odată cu mobilitatea socială și profesională, grupurile și indivizii sînt întotdeauna mai preocupați să aducă la lumină referenții după care se conduc și se cugetă. Știința populară, practicile magice, ritualurile, obiceiurile au permis timp îndelungat o ajustare relativă a ideilor și comportamentelor, astăzi reglementate de RS. De reținut • "A colecționa opinii" într-o formă dezorganizată nu este același lucru cu "a studia reprezentările sociale". A
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]