176,312 matches
-
sfințirea; În timp ce credința - Asemenea rândunelelor Care pătrund sub cupolă Zburătăcite de clopote - Se roteste speriată, Se lovește de pereții pictați, De Pantocrator, Coboară Si se așează cuminte în frescă. un personaj transparent Nu l-am înțeles niciodată, Nu i-am cunoscut definiția: Un personaj transparent Sau numai o boare Pe care nici nu o simți, Deși te atinge. După ani, după decenii începi să-i descoperi Urmele Întipărite în carne, Adânci Ca niște urme de ghiare. Tot ce știu despre el
Poezii by Ana Blandiana () [Corola-journal/Imaginative/6464_a_7789]
-
presupun în continuare atunci eu nici nu cred că el a călătorit vreodată cu vreun tren nici măcar la manevre poeziile lui nu erau ca ale noastre dar nici ca ale altora ele nu semănau cu nimic din ceea ce îndeobște e cunoscut nici comportarea lui nu semăna cu comportarea noastră el era prostul gării sau poate chiar prostul orașului și ce poate să facă mai bine un prost decât să scrie poezii uite așa una după alta cam cum împușca Buffalo Bill
Ion de la gară by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Imaginative/6515_a_7840]
-
gările patriei fără alegere poeziile nu-i așa doamnelor și domnilor și domnișoarelor care i-ați văzut sexul din greșeală și v-ați speriat (vai de mine e cât o pisică) îmi pare atât de rău că nu l-ați cunoscut și că nimeni nu-și mai aduce aminte de el și că nici eu nu mai știu dacă a existat sau e numai o iluzie frumoasă de-a mea ca atâtea altele aș da oricât să-i găsesc versurile aș
Ion de la gară by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Imaginative/6515_a_7840]
-
forțe nu știm în ce se transformă micile și marile povestiri ordine numai ordine scrie respirația ta pe geamurile înghețate lucrurile pe care urcă micile gîze spre-a întîlni mai marele speciei sunt scoase la licitație aici unde nu poți cunoaște pe nimeni lama unui cuțit trece prin flacăra așezărilor sacre împărțind în două lumina dar cîte nu se-ntîmplă în aceeași secundă. cerc în jurul tăcerii fericiri scrise pe corp le vom descifra doar sub presiunea evenimentelor gramatică pe un suport friabil
Poezie by Ioan Vieru () [Corola-journal/Imaginative/6401_a_7726]
-
iluzia călătoriei în rest un ghem se desfășoară pentru cei ce se rătăcesc unii de alții eu tu vedem altfel această ruină se face ordine pe rafturile cu titluri și autori în altă parte frumusețea lucrează pe gratis deși își cunoaște atît de bine prețul. acordul cum le știu unii pe toate cum stau ei în fața legilor și legile cîntă la fel de bine ca mulțimea și florile sunt spulberate de-a lungul unui an întreg se repetă sărbătoarea și greșelile celor care
Poezie by Ioan Vieru () [Corola-journal/Imaginative/6401_a_7726]
-
a noastră OGLINDIREA Dai și tu ce poți pui și tu sămînța ta în mare - spun Deasupra mării noastre se află o altă mare - eu despre ea vorbesc sub pielea feței mele se află o altă față - și n-o cunosc în cerul nostru pulsează leneș o altă mare adîncă și sidefie de cositor Dimineața chipul meu ca fața înecaților tocmai extrași din valuri: nu mă recunosc Ceva - o vinovăție cu rădăcini se răsucește în mine ca tirbușonul în dop Sub
Poezie by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/6270_a_7595]
-
cum a hrănit in illo tempore limba primului poet. Pe urmă am văzut fața cealaltă a lunii pântecul plin de otrava care ne-a hrănit când foamea ne-a ajuns cu adevărat din urmă. Carnea literelor, lumină umbră noi am cunoscut-o într-o limbă pe care o vorbeam ca pe apă atunci dar ea apoi nu ne-a mai recunoscut. În casa lor cu toate ferestrele deschise literele ne scriu împreună ochii ne citesc pe alt continent Muzica pe care
Poezie by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/6619_a_7944]
-
martie 1924 Post vacant de grădinar la Grădina Botanică La Grădina Botanică de pe lângă Universitatea din Cernăuți este vacant postul de grădinar. Candidații care doresc să ocupe acest post vor dovedi că sunt cetățeni români, că au satisfăcut legea recrutării, că cunosc limba română și că n-au trecut vârsta de 45 de ani. Ei vor prezenta un certificat de moralitate și diploma de absolvire a unei școli de horticultură sau în lipsa acesteia o adeverință că au terminat cu succes cursurile de
MIRCEA STREINUL – texte restituite by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/6598_a_7923]
-
2006 Sfinți Dumitri Doctorului D. Dumitrașcu Vin zile-n toamnă, iar, de mică vară; Să mă-nsenin! De-a căzut ploaia, litri, De-a bătut gerul, nesmintit coboară - În nord, din sud - înspre cei doi Dumitri. Constați doar, cum secrete ai cunoaște, Cerești, spre dejucat seisme-n Vrancea, Ori te-ai ruga și tu la sfinte moaște, De lâng-un coif mongol, țintit cu lancea. De-o viață-admir această potrivire, Și-acum la lume-o vând, noroc să-mi poarte: Dumitrii toți, să
Poezii by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/6711_a_8036]
-
gerul și fericirea îți atinge ochii blînzi. Știință ridicola Nu se poate să nu taci iubind oricît de ușoare ar fi cuvintele mut am să-ți spun un cîntecel cu stomacul întors ca al vitei intimitatea luptei tale o voi cunoaște voi amîna ușurința de a înțelege „femeie care te acordezi cu gura poetului / acest torent de mîl senin" perna ta se umflă în noapte și rugăciunea stinsă a inimii nu-l poate opri nici virtutea ce are darul prostesc de
Fericirea by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/6800_a_8125]
-
te apreciază, nu te iubesc, dar joacă în piesele tale de teatru ani în șir în posteritatea ta, te citesc și te recitesc, femei cochete pe care nu le-ai întîlnit se îndrăgostesc de tristețea ta cronică pe care o cunosc în traduceri franțuzești, englezești în biblioteci și în grădinile universităților americane, tinere emancipate îți parcurg jurnalul cu strîngere de inimă pentru potretele femeilor care defilau în viața ta. E vineri shabbat și seara se prelinge încet pe străzi, călduroasă Tu
Mihai (lui Mihai Sebastian) by Fevronia Novac () [Corola-journal/Imaginative/7012_a_8337]
-
ți-a pricinuit suferința Ne-au dus peste oceane și mări și văi Sîntem nenumăratele femei care te citim și te iubim cu machismul tău cu tot Tot ce sperăm e să rămînem doar la periferia suferinței Atîta cît am cunoscut-o Mai mult personală decît istorică și politică Pe tine se pare că moartea te-a urmărit într-un camion toată ziua pînă cînd te-a doborît și ți-a smuls viața Cu brutalitate, dar fără durere sper, sper fără
Mihai (lui Mihai Sebastian) by Fevronia Novac () [Corola-journal/Imaginative/7012_a_8337]
-
acoperit c-o lungă strachină De argint căutându-mă de toate bubele lui Lazăr. în creștet mi-au trântit un clop, Mi-au tras pe față mare mască, în toate celulele mi s-a uitat câte-un ciclop Să mă cunoască, recunoască Fărâmă cu fărâmă, strop cu strop, Cu scop și mai mult fără scop. După ce-au înțeles că sunt bărbat, băiat Necum fată-nefată, cu sexul mizer, S-au hotărât: să fiu tăiat Cu bisturiile și foarfecele de frizer, Să
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
Pe la Răscrucile Hekatei spulberându-ne noianul de flori. Din Valea Plângerii până la cele Șapte Vâlcele Am purtat cușmele de câte trei pielcele: Una de miel Să nu mă vadă nimenea în vre-un fel, A doua, de ied Să nu cunoască nimeni în cine cred, mă încred, Și-a treia, căciulă de piele de lup Să nu afle nimeni felul meu de-a fi la minte, la suflet, la trup. Trei într-Unul Bărbat înălțat Frate peste Frați Măsura și numele
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
prag Către Unul din Trei judecători anonimi. în Trei Pomi urcând treptele Marei înălțimi De trei scări coborând în Fântâna Marilor Profunzimi La străbunul călătorind către străbuna răpită de zmei Euridike Fără de Vârstă și fără capăt tinerețile ei... Merge să cunoască Moștenirea Legii Caută Lada de Zestre cu Tăblițele Vasileei, Doctrina bacilor și-a toți regii... Din Dava Ultima Thule, din Pădurea Vacii Sălbatice, Pe malul apelor învolburate la gheața Mării Baltice, Până pe stâncile Mării Sărate, insulele omenirii sarmatice, Până la Mikene, Troia
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
niciodată ei nu știu că undeva există femei nu-și amintesc mumele nici tristețea din care acestea le-au țesut cămășile, din fatalitate nu li s-a arătat nici cât e posibil; își suflecă mânecile, urcă platoul verde nu se cunosc între ei, au cuțitele ridicate, filmul muntelui se derulează în luciul lor: o armată cu mii de picioare. îi presimt părinții antichității din creasta de aur, pasărea care din tril a făcut zi copți în fruct viermii prolifici pe mări
Sacrificiul by Constantin Hrehor () [Corola-journal/Imaginative/6990_a_8315]
-
zilele anilor de mai dincoace, din puterea vieții în care se găsea, când așezate și dulci ca mierea, când nestatornice și amare ca pelinul, pline de trudă și de amăgiri. Dar, unde erau, atâția și atâția, cei pe care-i cunoscuse în anii aceia și de care își legase strâns soarta? Unii o duceau mai departe alături de el în sat, alții mânați de cine știe ce visuri se pierduseră prin lume, și nimeni nu avea cunoștință dacă mai trăiau ori ba, iar mulți
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
Ioana Drăgan Și cum e să cunoști cum moare cineva, tanti Adina? - o întrebase în urmă cu niște ani buni Cristina. Se întorseseră triste de la un parastas după înmormântarea uneia dintre prietenele ei bune, Cecilia, tanti Cici, cum îi spunea asta mică și Cristina o văzuse plângând
Mafalda by Ioana Drăgan () [Corola-journal/Imaginative/6870_a_8195]
-
dar nu i-ai spus și ei, sau i-ai spus, tanti Adina? Nu, nu putuse să-i spună că n-o să se mai trezească din operație și că inima ei bună n-o să mai aibă putere să bată. Se cunoscuseră la piață, în cartier. Cecilia era o femeie solidă, înaltă, machiată cam agresiv și îmbrăcată întotdeauna în culori țipătoare. Avea un râs în cascadă care atrăgea și o gură cât o șură, când se punea pe vorbit nu se mai
Mafalda by Ioana Drăgan () [Corola-journal/Imaginative/6870_a_8195]
-
n-a fost mai vie Și n-a semănat mai bine cu mine Ca în vitrina asta cu sicrie De unde atîta înțelegere Stăm pe scaune aliniate perfect Mimînd înțelegerea lucrurilor spuse Într-o limbă necunoscută Numai tu, Iisuse, Care ai cunoscut Ca nimeni altcineva Trădarea fariseilor Și a cărturarilor Ai mai putea spune De unde atîta înțelegere Cînd nimic nu este de înțeles Dar tu stai acolo sus, De-a dreapta Tatălui, Unde ai fost așezat, Și nu mai spui nimic Fiindcă ai
Poezie by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/7059_a_8384]
-
patruzeci și cinci, de ce nu și treizeci sau chiar douăzeci? Dumnezeu admise din nou. - Dar chiar zece drepți ar fi destul, ba chiar cinci, sau trei, nu-i așa?, se tocmi mai departe cu abilitate dialectică Abraham, care, în afara umanismului, cunoștea și paradoxul grămezii. Mai ales că nu este cu putință ca, din aceia zece rămași, cu toții să fie niște păcătoși - de pildă copiii? Dumnezeu mormăi ceva și admise după o ezitare. - În sfîrșit, spuse Abraham savurîndu-și victoria anticipat, hai s-
Povești impertinente by Andrei Cornea () [Corola-journal/Imaginative/6975_a_8300]
-
Radu Aldulescu Doamna Kiraly se născuse în Brașov și venise cu părinții încoace pe cînd avea zece ani. Avea rude în Brașov și Sibiu pe care le vizita destul de des, așa încît cunoștea bine România, își făcuse prieteni acolo și s-ar fi descurcat. Îi ceru datele fetiței și cîteva adrese unde s-ar fi putut interesa de soarta ei și-i promise că va încerca să descopere pe cont propriu ce posibilități
Prăpădul Lui de pe urmă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/6740_a_8065]
-
prunului și se-aud voci poate ale vecinilor pe care nu i-am văzut niciodată frizerul care tunde doar între orele 11 și 15 vânzătorul japonezo-sloven de umbrele și evantaie inși știuți doar din povestirile gazdei o bătrână poștăriță care cunoaște cu ochii-nchiși toate străzile Bledului și se tot oferă să mă ducă pe scurtături orișiunde aș vrea apa e mai puțin importantă zice ea străzile-s totul că fără ele lacul ar fi o baltă cu broaște și nimic
Viziuni la Bled by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/7360_a_8685]
-
și trainice cuvinte ale anului HRISTOS A îNVIAT! ADEVARAT A îNVIAT! Și același băiat e acum în stupina Mânăstirii Și înmulțește rugăciunile peste ceara lumânărilor, peste albine, peste iarbă, peste stele și lume după rânduiala gramaticii sufletești. El cel care cunoscuse tăcerea cea zămislitoare Și tihna din cuiburi și de sub aripi Și ținuse postul tăcerii în Sfântul Munte își meșterește acum Din lemnul unui stup străvechi O cruce. Poveste adevîratî din Apoldu de Jos Soră lobodă, frate leuștean, verișoară leurdă, cumătră
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/7782_a_9107]
-
la matematică. Recunosc chiar că într-a cincea de liceu am și rămas repetent din cauza ei și dacă n-avea tata, Dumnezeu să-l odihnească, pile pe la ministerul de resort, cine mai știe cum mi se așternea soarta! Deși nu cunosc nici azi tabla înmulțirii, n-a fost nici o situație în care să mă întorc de la piață, de care nevastă-mea are oroare, cu bani lipsă! Și nu cred că mă pot înșela când adun diferența de fus orar, care e
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]