KorAP: Find »[drukola/base=cursant & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...54 55 56 ...347 >

8,658 matches

Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210

descoperirea regulii ce stă la baza respectivului joc de cărți. 13.2.3.2. Tehnica HEI (Ipoteză - Experiment - Instruire)tc "13.2.3.2. Tehnica HEI (Ipoteză - Experiment - Instruire)" Inițiată de către Itakura în 1967, această tehnică presupune șase pași: 1. Cursanților le este prezentată o întrebare care conține trei sau patru variante de răspuns. Întrebarea specifică și modul în care se poate confirma varianta corectă. 2. Cursanților li se cere să opteze, individual, pentru câte un răspuns. 3. Răspunsurile sunt contabilizate

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
Ipoteză - Experiment - Instruire)" Inițiată de către Itakura în 1967, această tehnică presupune șase pași: 1. Cursanților le este prezentată o întrebare care conține trei sau patru variante de răspuns. Întrebarea specifică și modul în care se poate confirma varianta corectă. 2. Cursanților li se cere să opteze, individual, pentru câte un răspuns. 3. Răspunsurile sunt contabilizate prin ridicarea mâinii și scorurile pentru fiecare variantă sunt specificate pe tablă/flip-chart. 4. Cursanții sunt încurajați să explice și să discute alegerile pe care le-

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
specifică și modul în care se poate confirma varianta corectă. 2. Cursanților li se cere să opteze, individual, pentru câte un răspuns. 3. Răspunsurile sunt contabilizate prin ridicarea mâinii și scorurile pentru fiecare variantă sunt specificate pe tablă/flip-chart. 4. Cursanții sunt încurajați să explice și să discute alegerile pe care le-au făcut. 5. Cursanților li se cere să aleagă încă o variantă; ei își pot menține sau schimba alegerea făcută prima oară. 6. Cursanților le este permisă testarea predicțiilor

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
să opteze, individual, pentru câte un răspuns. 3. Răspunsurile sunt contabilizate prin ridicarea mâinii și scorurile pentru fiecare variantă sunt specificate pe tablă/flip-chart. 4. Cursanții sunt încurajați să explice și să discute alegerile pe care le-au făcut. 5. Cursanților li se cere să aleagă încă o variantă; ei își pot menține sau schimba alegerea făcută prima oară. 6. Cursanților le este permisă testarea predicțiilor făcute prin observarea unui experiment sau citirea unui pasaj oferit de către cadrul didactic/trainer. Această

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
specificate pe tablă/flip-chart. 4. Cursanții sunt încurajați să explice și să discute alegerile pe care le-au făcut. 5. Cursanților li se cere să aleagă încă o variantă; ei își pot menține sau schimba alegerea făcută prima oară. 6. Cursanților le este permisă testarea predicțiilor făcute prin observarea unui experiment sau citirea unui pasaj oferit de către cadrul didactic/trainer. Această tehnică este interesantă în primul rând pentru formarea cursanților ca grup, și mai puțin pentru găsirea unor soluții; în același

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
ei își pot menține sau schimba alegerea făcută prima oară. 6. Cursanților le este permisă testarea predicțiilor făcute prin observarea unui experiment sau citirea unui pasaj oferit de către cadrul didactic/trainer. Această tehnică este interesantă în primul rând pentru formarea cursanților ca grup, și mai puțin pentru găsirea unor soluții; în același timp, se urmărește educarea gândirii participanților. 13.2.3.3. Autodirecționarea învățării (self-directed learning)tc "13.2.3.3. Autodirecționarea învățării (self‑directed learning)" Sprinthall, Sprinthall și Oja (1994

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
3.4. Tehnica teatruluitc "13.2.3.4. Tehnica teatrului" Această tehnică, nuanțată de Schechner în 1985, presupune găsirea unor modalități de colaborare prin diviziunea sarcinilor și prin jucarea unor roluri. Sarcina inițială este divizată în mai multe subsarcini, iar cursanții sunt îndrituiți să execute una sau mai multe astfel de subsarcini. O dată ce subsarcina a fost îndeplinită, produsele individuale sunt integrate în întreg. În același timp, diviziunea sarcinilor implică o anumită specializare generată de distribuirea unor funcții (posturi) individuale (de exemplu

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
bun profesor deoarece explică foarte bine la clasă. O altă persoană, C, poate crede despre B că nu este un bun profesor deoarece, după ce ora de curs s-a încheiat, el nu mai acordă nici un minut pentru feedback și întrebări cursanților săi. și A, și C au o percepție foarte precisă (și corectă) despre aspecte ale modului în care B trebuie să-și joace rolul de profesor. În practică, vom observa că vom putea deosebi cu ușurință percepții comune la adresa rolurilor

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
structura de bază, dar se dezvoltă variat, în interpretarea oferită de fiecare dintre noi. Mai multe tipologii ale rolurilor au fost elaborate în urma cercetărilor. 13.2.3.6. Metoda jocului de roltc "13.2.3.6. Metoda jocului de rol" Cursanții (numărul acestora prezintă un grad înalt de variabilitate, dar unele studii indicăsegmentul de la șapte la zece ca fiind optim) trebuie pregătiți în trei aspecte ale jocului de rol: - instructajul sau stabilirea situației; - jocul de rol propriu-zis; - discuțiile de concluzionare. Într-

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
finit, gândirea laterală este unul probabilistic etc. (De Bono, 2003, pp. 35-40). Jocul strategiilor de gândire se bazează pe șase astfel de modele și contribuie la încurajarea unui spectru complet de gândire. Pentru aceasta, există șase „pălării” metaforice pe care cursantul le poate purta, indicând, prin aceasta, ce fel de gândire utilizează. Este foarte important conceptul de „pălărie” în sensul că aceasta poate fi pusă pe cap și poate fi scoasă de pe cap (ideea este de a nu trimite spre stereotipii

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
și nu de o permanență comportamentală). De Bono ne prezintă cele șase ipostaze: 1. Pălăria albă se centrează pe fapte, pe necesarul de informații și pe privirea obiectivă adusă de acestea. 2. Pălăria roșie trimite spre intuiție, sentimente și emoții. Cursantul se focalizează astfel pe propriile trăiri, fără a fi nevoie să le argumenteze. 3. Pălăria neagră obligă cursantul la judecată și prudență - trimite deci spre logică pesimistă. 4. Pălăria galbenă se bazează pe o logică pozitivă. Rolul presupus de ea

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
pe fapte, pe necesarul de informații și pe privirea obiectivă adusă de acestea. 2. Pălăria roșie trimite spre intuiție, sentimente și emoții. Cursantul se focalizează astfel pe propriile trăiri, fără a fi nevoie să le argumenteze. 3. Pălăria neagră obligă cursantul la judecată și prudență - trimite deci spre logică pesimistă. 4. Pălăria galbenă se bazează pe o logică pozitivă. Rolul presupus de ea este acela de a privi înainte la rezultatele și beneficiile ce vor fi aduse de acțiune, dar poate

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
Această tehnică ne aparține și v-o propunem ca pe o variantă a dramatizării; ea pornește de la ideea că formatorul poate „dinamiza” implicarea participanților dacă aceștia din urmă vor îndeplini anumite roluri (neștiute de către ceilalți). Astfel, vom împărți colectivul de cursanți în grupuri care primesc spre dezbatere o anumită problemă (în genul reuniunii Phillips 66). În momentul în care discuția începe vom chema la noi câte un reprezentant din fiecare grup, aceștia primind un rol și o misiune (care poate fi

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
mod aparte de a privi tehnica rezolvării de probleme (pentru că, într-adevăr, studiul de caz presupune un asemenea mecanism); un plus adus învățării constă în faptul că, fiind pus în fața unei problematici aparte la care trebuie să identifice soluții adaptate, cursantul dobândește și își exersează o multitudine de strategii de acțiune, strategii pe care le poate translata apoi la situații similare întâlnite în realitatea cotidiană. Herreid (online) ne propune un decalog al principiilor care să ne ofere un aspect util metodei

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
al principiilor care să ne ofere un aspect util metodei studiului de caz: 1. Un caz bun este conceput pe structura unei povești (conține o introducere, o desfășurare și o încheiere - uneori încheierea nu există de la început, rămânând la dispoziția cursanților construcția acestui final). 2. Cazul trebuie să fie interesant pentru cursanți. Autorul îl citează pe Malcom McNair, care afirmă: „Pentru ca un caz să fie un lucru real și să îi facă pe cursanți să uite că acesta este artificial creat

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
de caz: 1. Un caz bun este conceput pe structura unei povești (conține o introducere, o desfășurare și o încheiere - uneori încheierea nu există de la început, rămânând la dispoziția cursanților construcția acestui final). 2. Cazul trebuie să fie interesant pentru cursanți. Autorul îl citează pe Malcom McNair, care afirmă: „Pentru ca un caz să fie un lucru real și să îi facă pe cursanți să uite că acesta este artificial creat, el trebuie să fie dramatic, să conțină un anume suspans ș

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
nu există de la început, rămânând la dispoziția cursanților construcția acestui final). 2. Cazul trebuie să fie interesant pentru cursanți. Autorul îl citează pe Malcom McNair, care afirmă: „Pentru ca un caz să fie un lucru real și să îi facă pe cursanți să uite că acesta este artificial creat, el trebuie să fie dramatic, să conțină un anume suspans ș...ț cazul trebuie să aibă «ceva»”. 3. Cazul trebuie să fie situat în ultimii cinci ani. Dacă se dorește ca povestea să

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
situat în ultimii cinci ani. Dacă se dorește ca povestea să pară reală, ea trebuie văzută ca o situație curentă; dacă problema este „clasică”, ea poate fi concepută drept nemotivantă (spre exemplu, problema clonării umane poate fi mai motivantă pentru cursanți decât revoluția coperniciană). 4. Un caz bine construit creează empatie cu personajele centrale. Astfel, nu se va dezvolta numai o implicare mai profundă, ci atributele personale ale acestor caractere vor influența modul de decizie asupra soluționării cazului (ceea ce este mai

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
din persoanele implicate în el, deoarece astfel va exista o implicare și o empatie extinse. Citatele trebuie să nu fie doar scrise, prezentările video și audio aduc viață și dramatizează cazul, conferind realism. 6. Cazul trebuie să fie relevant pentru cursant. Astfel, alegerea cazurilor trebuie făcută în raport cu faptele cunoscute ori cu care se confruntă cursantul. 7. Cazul trebuie să fie provocator de controverse și chiar de conflicte. 8. Un caz bine construit trebuie să forțeze decizia, să oblige cursanții în luarea

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
extinse. Citatele trebuie să nu fie doar scrise, prezentările video și audio aduc viață și dramatizează cazul, conferind realism. 6. Cazul trebuie să fie relevant pentru cursant. Astfel, alegerea cazurilor trebuie făcută în raport cu faptele cunoscute ori cu care se confruntă cursantul. 7. Cazul trebuie să fie provocator de controverse și chiar de conflicte. 8. Un caz bine construit trebuie să forțeze decizia, să oblige cursanții în luarea unor poziții, să aibă încredere într-un curs al acțiunii în respectivul caz. 9

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
relevant pentru cursant. Astfel, alegerea cazurilor trebuie făcută în raport cu faptele cunoscute ori cu care se confruntă cursantul. 7. Cazul trebuie să fie provocator de controverse și chiar de conflicte. 8. Un caz bine construit trebuie să forțeze decizia, să oblige cursanții în luarea unor poziții, să aibă încredere într-un curs al acțiunii în respectivul caz. 9. Cazul trebuie să posede generalitate, să depășească problematici minore ori locale, iar soluțiile identificate să poată dovedi aplicabilitate extinsă. 10. Un caz trebuie să

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
poziții, să aibă încredere într-un curs al acțiunii în respectivul caz. 9. Cazul trebuie să posede generalitate, să depășească problematici minore ori locale, iar soluțiile identificate să poată dovedi aplicabilitate extinsă. 10. Un caz trebuie să fie scurt, deoarece cursanții trebuie să posede o privire globală asupra fenomenului. Dacă sunt necesare mai multe detalii, ele pot fi oferite în pașii următori în administrarea studiului de caz. Ioan Cerghit (1997) vorbește despre trei tipuri de studiu de caz: - metoda situației reprezintă

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
Dacă sunt necesare mai multe detalii, ele pot fi oferite în pașii următori în administrarea studiului de caz. Ioan Cerghit (1997) vorbește despre trei tipuri de studiu de caz: - metoda situației reprezintă aspectul cel mai didacticizat al studiului de caz: cursantul primește o informare extinsă/completă a situației pe care trebuie să o studieze, iar toate datele necesare pentru a rezolva cazul se află la îndemâna acestuia; chiar dacă putem consemna la sfera avantajelor faptul că rapiditatea implicării în dezvoltarea cazului este mare

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
decât în primul tip de studiu de caz); - a treia modalitate este cel mai dificil de pus în practică, dar este extrem de productivă din punctul de vedere al dezvoltării strategiilor de gândire și de acțiune despre care vorbeam mai devreme; cursantul se află în situația de a nu primi nici o prezentare completă a situației și nici date care să fie folosite în direcția rezolvării problemei; se propun doar sarcini concrete de rezolvat. Clyde Freeman Herreid efectuează, la rândul său, o sinteză

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
o sinteză a variantelor de studii de caz posibil de regăsit în literatura de specialitate; astfel, el identifică: 1. Formatul de tip discuție (directivă ori nondirectivă) a studiului de caz se fundamentează pe toate avantajele oferite de tehnicile de discuție; cursanților li se prezintă cazuri de decizie ori de estimare și se implică în rezolvarea acestora prin intermediul discuțiilor. 2. Formatul de tip dezbatere (debate) reprezintă o variantă diferită de cea anterioară prin faptul că discuțiile se desfășoară acum într-o manieră

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]