1,698 matches
-
exemplarele batrâne, iar cele apte de reproducere se tundeau și se lăsau în libertate. Cât privește creșterea animalelor lor domestice, lama si alpacaua, se creșteau în turme pe culori.In Africa se semnalează acțiuni de selecție empirică, bazate îndeosebi pe cutume sau caractere estetice. In secolul anterior se semnalau triburi (Damara) care nu mâncau din carnea unei vite bălțate sau a oilor fară coarne. Sau triburi care apreciau valoarea cornutelor după vocea lor. Remarcabil este faptul că tribul Malakolo a fost
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
puteri. conform lui Max Weber există trei tipuri de puteri: a) puterea legitimată rațional-legal. Ea corespunde activității administrative, are caracter impersonal, se bazează pe „credința în validitatea regulamentelor și funcțiilor”. Exemplu: judecătorul. b) puterea legitimată tradițional. Pune în scenă autoritatea cutumelor, obiceiurilor etc. Exemplu: vrăjitorul. c) puterea legitimată charismatic. Este puterea autentică, deplină, ce are drept temei forța magică și fascinția exercitate de un anumit personaj religios. Exemplu: profetul. Weber a fost interesat, cu precădere, de efectele economice ale credințelor religioase
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
ezită să-și mai prezinte ideile. Subminarea autorității persoanei conduce la o suită de fenomene negative pentru creativitate: tracasarea persoanei, afectarea capacității sale de a se organiza, lipsa încrederii și cooperării, descurajarea. 7.5 Blocaje socio-culturale Blocajele socio-culturale sunt credințe, cutume (norme nescrise dar consfințite printr-o practică îndelungată) provocate de mediul social și cultural și acționează prin supunerea individului la acest set de modele sociale sau culturale, ajungându-se în final la internalizarea lor. 1. Tabuuri Tabuurile sunt interdicții (din
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
la el acasă printre cei din Câmpia Transilvană, nu vrea să știe de transcendență, de metafizică, de pitoresc local. Peste oamenii aceștia vârtoși, neînduplecați, înrădăcinați în pământ, s-au succedat veacuri, fără să-i schimbe; au trăit repetitiv, fixați în cutume severe, sustrăgându-se noutăților; ageri, activi, rigizi, firești; stilul lor existențial se refuză suavităților, gingășiilor, concesiilor de orice fel. Nu atât oameni vechi, anacronici, cât arhaici, îndărătnici ca mentalități, mișcându-se într-un mediu rudimentar; nu atât misterioși (ca taciturnii
DAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286674_a_288003]
-
de către funcționarii publici, inclusiv de conducătorii de departamente sau agenții. Libertatea conferită acestora, de a alege valorile unei organizații publice de tipul unui minister, se justifică numai atunci când cultura administrativă incumbă, prin cadrul mai larg de presupoziții, reglementări, comportamente și cutume decizionale, o viziune referitoare la tipul de responsabilitate ce revine funcționarilor publici În procesul politicilor publice. În condițiile unei culturi a „statului de drept”, cum ar putea fi caracterizată cultura administrativă românească, libertatea de alegere a valorilor unei organizații reprezentante
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
pentru tratamentul cuvenit sau pentru mai multă atenție din partea medicului, dar și pentru că „așa e obiceiul”. Cu alte cuvinte, fie din relatările altor pacienți sau foști pacienți, fie din experiențe trecute, În spitale, se perpetuează sistemul plăților informale ca o cutumă. Nu e vorba nici măcar despre recunoștință În raport cu succesul tratamentului, ci, pur și simplu, despre un obicei. Tabelul 5.11. Media valorii plăților informale În funcție de atitudinea generală a pacientului față de plățile informale * Calculată ca totalul plăților informale la medicul de familie
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
În cadrul căruia se intersectează interesele și influențele actorilor publici, civili și politici, birocrații și grupurile de interese, instituțiile (ca structuri organizaționale și ca funcționalitate) și mediul intern și extern al acestora, contextul socioeconomic și cultural (valori, cultură politică, subculturi și cutume). În România, unde există un cadru constituțional și o legislație specifică privind tratamentul egal pentru femei și bărbați pe piața muncii și În politicile sociale, s-au adoptat o lege antidiscriminare și una a egalității de șanse Între femei și
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de seducția cromatică și cochetăriile odoriferante. După cum există cuvinte denotative, ca de pildă „macara”, pe care literatura le dăruiește cu un „sens mai pur”, există, sugerează Bataille, alte cuvinte Înmormîntate definitiv În metaforă - iar vorbitorii ar trebui să Încerce dislocarea cutumelor lingvistice și-ntr-un sens, și-n celălalt. Proiectului publicistic al lui Catherine Millet, Însoțit de cel al soțului ei, Jacques Henric, autorii de text & imagine Întru etalarea carierei sexuale a doamnei, i se pot administra două interpretări livrești: prima
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de gândire și acțiune sistemul normativ. Importanța sistemului normativ al unei organizații, comunități sau grup social este dependentă de necesitatea de a asigura acțiunii sociale un suport generator de mecanisme repetitive eficiente și raționale. Acțiunile umane sunt guvernate de obiceiuri, cutume și deprinderi normative care se transmit de la o generație la alta, exercitând o influență penetrantă asupra conduitelor și a manierelor de a gândi și de a acționa. Instituție europeană cu multiple funcții „vecinătatea” a exercitat în viața comunităților, în mod
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în funcție de perioade și epoci, de conținutul concret acordat de diferite societăți valorilor general-umane. Importanța sistemului normativ este dependentă de necesitatea de a asigura acțiunii sociale un suport generator de mecanisme repetitive eficiente și raționale. Acțiunile umane sunt guvernate de obiceiuri, cutume și deprinderi normative ce se transmit de la o generație la alta, exercitând o influență puternică asupra conduitelor și a manierelor de a gândi și acționa. Ele sunt reglementate, totodată, de o serie de legi, reguli sau obligații care impun un
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
după rezistența pe care faptul o opune fiecărei acțiuni individuale care tinde să-l violeze.” (Durkheim, 1974, 65) În accepțiunea acestuia, faptele sociale (modurile de a lucra, de a gândi sau de a simți), concretizate în moduri de acțiune (obiceiuri, cutume etc.), credințe sau instituții, sunt învestite cu o putere normativă în virtutea căreia comunitatea reacționează împotriva oricărei ordini și coeziuni sociale. Încălcarea ordinii de drept atrage după sine reacția punitivă a justiției. Încălcarea normelor morale generează reacția opiniei publice. La rândul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
instituții sau societăți organizate în mod ierarhic în funcție de structuri ierarhice, cum este și instituția „vecinătății”, respectarea normei devine o obligație imperativă, determinată de necesitatea evitării oricărei perturbări a ordinii sociale și a conflictului între acțiuni diferite. Aici, conformarea la obiceiuri, cutume și norme devine un element fundamental pentru coordonare și eficiență, care trebuie stimulat și verificat prin controale sociale formalizate, prin codificarea acțiunilor și a sancțiunilor aplicate în cazul neîndeplinirii lor. Următoarele motive par să decidă hotărâtor asupra importanței factorului normativ
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
nici de opinia și judecarea publică a celorlalți iar rușinea și pudoarea dispar. Sentimentul de vinovăție rezultă din judecarea de sine, privitor la propriile intenții, comportamente și mod de a fi - care - poate fi evaluat ca reprobabil, în conformitate cu normele și cutumele comunității. Acest sentiment nu ține de codul de sancțiuni legale în funcțiune, de cunoașterea publică a intențiilor și actelor sale, de judecarea efectivă a acestora de către alții în tribunale, ci de propria judecare intimă a persoanei. Vinovăția e corelată cu
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
un Enescu, să ne limităm la aceste exemple, s-au afirmat nu atât într-un spațiu național occidental, cât în spațiul european, date fiind legăturile lor cu mari artiști din culturi naționale diferite. Spațiul public european cuprinde diversitatea tradițiilor, obiceiurilor, cutumelor, folclorului precum și valorile politice europene. Acestea din urmă au nevoie de un consens unanim, articulat atât la nivelul elitelor politice, cât și la nivel societal. Spațiul public european consacră un nou status, cel de european. De fapt, este vorba de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Trecutul viu (ambele din 1940) adună pagini memorialistice, „file trăite”, evocări, mărturisiri, reînviind portrete și peisaje, într-un gen de tabletă sau crochiu cu prea puține variațiuni de la un text la altul. Detaliul etnografic, mai mult sau mai puțin uitat, cutuma și reflexul ei social sunt teme de incursiune într-o lume a sfârșitului de veac, cu tipuri hieratice, crepusculare, desprinse dintr-un București de stampă: țigăncile florărese, argintarul de lângă Curtea Veche, flașnetarul Giuseppe, cântăreața Gherghina, iconarul de la schitul Darvari. Armonizând
ALIMANESTIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285258_a_286587]
-
Punând astfel problema, cu discernământ și simț al realității, avem toate șansele de a obține o imagine pertinentă despre acest uomo universale care a fost Dimitrie Cantemir. Astfel, în cărțile de tinerețe, precum Divanul și Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago, respectă cutumele culturii bizantine, axate pe valorile ortodoxiei, pe care le amestecă, fără a le deforma, cu altele protestante, filosofice, păgâne chiar, dar atitudinea sa nu este în răspăr cu direcția prioritară a spațiului cultural și confesional din care provine. Cu toate
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
predilecte ale nobilimii occidentale (cu toate că, aflăm dintr-un dicționar de simboluri, meșteșugul provine din Orient 1). Și, pentru că tot m-am apucat să citez din dicționare, recurg la un altul, care sintetizează rolul și locul acestei păsări de pradă în cutumele epocii medievale: "Mai mult decât câinele, mai mult decât calul, șoimul este animalul preferat al cavalerilor începând cu secolul al XII-lea. Este pasărea nobilă prin excelență. Este interzis țăranilor să îl aibă. În rest, a-l cumpăra este foarte
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
-lea, asistăm la o întoarcere la miraculosul străvechi în operele unor autori precum Lord Dunsany sau Tolkien și la dezvoltarea genului fantasy (Baudou, 2005). Mit: narațiune care explică marile mistere: cine și cum a creat lumea, ce justifică o anumită cutumă etc. Un mit se alătură altora pentru a forma o mitologie, este reactivat de sărbători rituale, ia naștere din credință și adesea pune bazele unei religii. În sens metaforic, desemnează o lume de credințe non-religioase, cum ar fi mitul progresului
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
viața publică sau în cea privată”. în Preambulul documentului se arată că „violența față de femei este împotriva instaurării egalității, a dezvoltării și a păcii”și cere ca statele semnatare „să condamne violența față de femei și să nu invoce considerații privind cutumele, tradiția sau religia pentru a se sustrage de la obligația de eliminare”. Declarația formulează etapele care se cer parcurse în combaterea acestei forme de violență: investigarea și pedepsirea tuturor formelor de violență în familie; dezvoltarea obligatorie a unor programe politice, administrative
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
femeilor, desfășurată la Beijing, a fost adoptată o Platformă de Acțiune care, în spiritul legislației internaționale existente, cere statelor participante: condamnarea violenței împotriva femeilor, fără drept de a invoca rațiuni ce țin de apartenența religioasă sau alte considerente legate de cutume; pedepsirea actelor de violență împotriva femeii; intensificarea sancțiunilor penale, civile și administrative. La sărbătorirea a 50 de ani de la adoptarea Declarației Universale a Drepturilor Omului, Organizația mondială contra torturii (OMCT) a prezentat un raport în care argumentează considerarea violenței domestice
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pantomimă etc.); posibilitățile menținerii rutinei vieții cu care este familiarizat copilul (se asigură astfel stabilitatea și continuitatea în mediul și viața copilului); nivelul de sprijin pe care copilul îl are din partea familiei, dar și din afara ei (rețeaua socială, inclusiv specialiștii); cutumele culturale (o cultură ce tolerează violența va fi oarbă la semnele de PTSD); atitudinea mass-mediei (când un eveniment este prezentat fără respectarea victimei, acest lucru poate revictimiza); măsura în care dispune de căi alternative de comportament; timpul (momentul de dezvoltare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
se acorda libera circulație a unor asemenea proprietăți, supuneau discuției și aprobării și un alăturat proiect de lege. Cererii însoțitoare - de a admite urgența aprobării legii, votul deputaților o respingea deocamdată. Visteria, Categorii de impozite și plătitorii lor Susținuți de cutumele medievale, domnii puteau pretinde de la supușii lor o parte din veniturile realizate de aceștia pentru acoperirea cheltuielilor Curții, a aparatului slujitoresc și pentru nevoile militare. Domeniul domnesc cuprindea toate locurile neocupate, numite „pustii", așezările urbane, o seamă de sate numite
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
îndoială, de poziția diferită a țărilor Commonwealth-ului, în ierarhia de putere internațională, față de cele două superputeri, mai ales în anii '60-'70. Ea se construiește în același timp peste o tradiție imperială, dar și academică, îndelungată și particulară, cu norme, cutume, practici diplomatice, medii academice, modalități de reflecție sociopolitică și teorii politice consacrate. Pentru autorii proveniți din acest mediu și influențați de această tradiție, lumea relațiilor internaționale era și este în bună măsură diferită de percepția autorilor americani din Relațiile Internaționale
ŞCOALA ENGLEZĂ A RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean, Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1511]
-
de emigrație/imigrație, azil politic, refugiu, exil, apartitism, migrație sezonieră sau migrație internă. Mai mult decât atât, semnificația exilului s-a modificat în timp. Astfel, atunci când, în Antichitate sau în Evul Mediu, o persoană încălca într-un fel sau altul cutumele ori aducea un prejudiciu statului sau stăpânului său, aceasta putea fi trimisă pentru o perioadă sau pentru toată viață în exil. Asumat și definit ca o pedeapsă, aceasta este accepțiunea clasică a exilului. în cazul exilului românilor după cel de-
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
devin parte a lor”. Procesul americanizării sale a intrat astfel într-o altă fază, însușindu-și-l ca pe un dat ineluctabil al „intrării” în noua identitate. După confruntarea cu acest moment, ruperea de trecut a fost acceptată ca o cutumă ablațională, necesară și firească, una ce precedă consimțirea trecerii dorite la ipostaza de virtual român american. Alternând consemnarea experienței personale cu investigarea realităților propriei comunității române din SUA, Alexandru Nemoianu conjugă două ipostaze complementare, care vor contribui la o mai
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]