8,648 matches
-
fini, calzi și primitori. Degetele exploratoare în tainele femeii deschid drumul micului prinț, crescut în noblețe, putere și importanță. Urmează clipe când visele se unesc în căutări și erori, suprapuneri și împliniri, când micul prinț cotropește abisurile romane ca un dac hotărât. Penisul tău romantic și muzical mă pătrunde în adâncimea sânilor, cucerind vaginul fremătat de viață, foame și mulțumire. Corpul femeii întotdeauna este deschis unei recunoștințe fie ea chiar și în fața unei superiorități. Pictura: Maia Martin - Vara iubirii http://www
SLIPUL NEGRU ABSORBIND SOARELE DIN OCHII FEMEII de SUZANA DEAC în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346232_a_347561]
-
să devină o mare națiune. Un popor fără cultură dispare din istorie”, ne spune Emil Cioran. Un popor fără istorie adevărată dispare din cultura universală. Iar istoria adevărată este știința faptelor care nu se repetă Domnule președinte, noi români suntem daci și atlanți de peste șase mii de ani in Fortăreața Carpatica. În acest moment greu al istoriei unei mari înșelătorii umane, s-ar putea ca aceasta cheie a României să fie chiar în mâinile dumneavoastră. Dovediți curaj și bărbăție și predați
SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ PREŞEDINTELUI ROMÂNIEI de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356212_a_357541]
-
lampadar >> coboară din icoana, cum razele-i albastre se scurg pe mine ploaie, cum vindeca păcatul și cea din urmă rană - nu știu să-ți spun altfel decật clarvăzătorul ori proorocul, si rugă-ți fac să mă iluminezi precum prea-sfậntul dac, pe toți păgậnii lui, precum măritul domn, visậnd pe meterezi. Referință Bibliografica: ELOGIU SFANȚULUI / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 286, Anul I, 13 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Mârzac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
ELOGIU SFÂNTULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356255_a_357584]
-
Continuare: Eminescu, poet fără pereche, vârf de lance al spiritualității românești! Spiritul dac, esența noastră, istoricește gândesc, ca neam, este în sărbătoare la trecerea în lumea cealaltă, în eternitate, sufletul este nemuritor! Nemuritor ne este trecutul, așa cum știm, de la ei dacii, străbunii noștri, moartea nu există. Mihail Eminescu, trăiește, spiritul sau e viu, de ce vreți voi hienelor, voi cei ce l-ați ucis, să-l tot ucideți? Iubiți comoara spirituală pe care ne-a lăsat-o moștenire! Izbânda vieți este suma
EMINESCU, POET FĂRĂ PERECHE, VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI! de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368854_a_370183]
-
acum, din nemurire, pentru sufletul nostru. Suntem un singur neam, un singur suflet, un suflet românesc nemuritor! Victoria conștiinței, unității vieții văzute și nevăzute, treziți-vă români! Nu uitați sau de nu ați știut, cea mai mare sărbătoare națională a dacilor de dintotdeauna, de mii de ani, este comemorarea moșilor. Iar dacii de azi, suntem noi, românii, fiți mândri semenii mei! "Ziua Eternității", ziua triumfului în eternitate al dacului, Eminescu! Străfulgere dor și lumină, profundă iubire pentru neam, avem nevoie să
EMINESCU, POET FĂRĂ PERECHE, VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI! de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368854_a_370183]
-
singur suflet, un suflet românesc nemuritor! Victoria conștiinței, unității vieții văzute și nevăzute, treziți-vă români! Nu uitați sau de nu ați știut, cea mai mare sărbătoare națională a dacilor de dintotdeauna, de mii de ani, este comemorarea moșilor. Iar dacii de azi, suntem noi, românii, fiți mândri semenii mei! "Ziua Eternității", ziua triumfului în eternitate al dacului, Eminescu! Străfulgere dor și lumină, profundă iubire pentru neam, avem nevoie să existe atâta liturghia de pomenire a numelui său. Așa ne vom
EMINESCU, POET FĂRĂ PERECHE, VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI! de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368854_a_370183]
-
uitați sau de nu ați știut, cea mai mare sărbătoare națională a dacilor de dintotdeauna, de mii de ani, este comemorarea moșilor. Iar dacii de azi, suntem noi, românii, fiți mândri semenii mei! "Ziua Eternității", ziua triumfului în eternitate al dacului, Eminescu! Străfulgere dor și lumină, profundă iubire pentru neam, avem nevoie să existe atâta liturghia de pomenire a numelui său. Așa ne vom integra și noi în suflul spiritual multimilenar al dacilor, numai așa ne vom păstra GRAIUL și originea
EMINESCU, POET FĂRĂ PERECHE, VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI! de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368854_a_370183]
-
mei! "Ziua Eternității", ziua triumfului în eternitate al dacului, Eminescu! Străfulgere dor și lumină, profundă iubire pentru neam, avem nevoie să existe atâta liturghia de pomenire a numelui său. Așa ne vom integra și noi în suflul spiritual multimilenar al dacilor, numai așa ne vom păstra GRAIUL și originea! Să respectam, să pretuim regulile statornicite din moși-strămoși, din "Dacia Străbună" Renașterea poporului dac are loc sub ochii noștri, pentru cine are ochi de văzut, Eminescu-România! Va continua, Referință Bibliografică: Eminescu, poet
EMINESCU, POET FĂRĂ PERECHE, VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI! de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368854_a_370183]
-
atâta liturghia de pomenire a numelui său. Așa ne vom integra și noi în suflul spiritual multimilenar al dacilor, numai așa ne vom păstra GRAIUL și originea! Să respectam, să pretuim regulile statornicite din moși-strămoși, din "Dacia Străbună" Renașterea poporului dac are loc sub ochii noștri, pentru cine are ochi de văzut, Eminescu-România! Va continua, Referință Bibliografică: Eminescu, poet fără pereche, vârf de lance al spiritualității românești! / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2198, Anul VII, 06 ianuarie 2017
EMINESCU, POET FĂRĂ PERECHE, VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI! de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368854_a_370183]
-
Andronescu-Reeducarea de la Aiud. Peisaj Lăuntric. Memorii și versuri din închisoare. Ed. Christiana, București, 2009, p. 52-54) Iarna în hlamida de sărbătoare scânteia pe brazii înalți și verzi, pe crengile copacilor desfrunziți, pe coamele țuguiate ale caselor ca niște cușme de daci liberi, lăsându-se peste tot: peste livezi, peste curțile oamenilor, peste clădiri, peste toate penitenciarele, peste toate închisorile, peste cei deportați, peste celebrul, flămândul și cumplitul Canal, cum striga pentru trezvie, pentru cei suferinzi și pentru posteritate admirabilul poet Andrei
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
-sau moarte, amândoi. După omagiul fierbinte adresat camaradului drag, luptătorul nostru își reface țesătura spirituală a sufletului său cu evocarea splendorii și vitregiei acelor locuri de pământ și de cer binecuvântate de Dumnezeu, de Fecioara Maria și de marii noștri Daci străbuni. Împreună ne-am împărtășit din licoarea divină a slăvilor albastre ale crestelor munților. Aștrii ne-au luminat frunțile cu scăpărări de foc și ne-au despicat cărări. Lumina lor ne-a însoțit calea prin cruntele desișuri. Împreună am îmbrățișat
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
suntem, căci auzi la televizor destul de des. Sau români cu afaceri de succes, dar în alte țări. Eu doar am să-ți spun că, înainte să te grăbești spre orizonturi străine, stai oleacă să vezi ce pierzi. Dar știai că dacii au reprezentat o amenințare pentru Imperiul Roman? Sau că Imperiul Roman a plătit timp de zece ani tribut dacilor? Dacă nu ești profesor de istorie sau ahtiat după istorie, presupun că nu. Ce e trist pentru un popor e să
O ZI ÎN ROMÂNIA PERFECTĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370795_a_372124]
-
am să-ți spun că, înainte să te grăbești spre orizonturi străine, stai oleacă să vezi ce pierzi. Dar știai că dacii au reprezentat o amenințare pentru Imperiul Roman? Sau că Imperiul Roman a plătit timp de zece ani tribut dacilor? Dacă nu ești profesor de istorie sau ahtiat după istorie, presupun că nu. Ce e trist pentru un popor e să nu-și știe rădăcinile sau istoria și nu mă refer neapărat la cea predată în școli, căci deseori în
O ZI ÎN ROMÂNIA PERFECTĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370795_a_372124]
-
strice cu cuvinte venite de aiurea, despre tradițiile noastre,despre sărbătorile cu ritualurile lor specifice, despre bătăliile importante date de-a lungul istoriei care ne-au permis să rămânem aici nestrămutați în leagănul carpato-dunărean ”liberi și nemuritori” cum se caracterizau dacii când era vorba despre ei. Trebuie să vă imaginați cum deasupra noastră străluceau luna cu stelele arzând în juru-i și constelațiile : Ursa mare, Ursa mică, Csiopeea, Lira, Dragonul, cunoscute din vechime de oamenii acestor meleaguri care le-au atribuit denumiri
FOCUL DE TABĂRĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369830_a_371159]
-
mă invită să iau loc pe fotoliu și când mă așez arcurile au cedat până la dușumea. Discutăm despre fondul comun indo-european și i-am spus că vorbele ce sunt reconstituite în acest fond comun trebuie să le fi avut și dacii., idee neacceptata, dar spre surprinderea mea acad.Al. Graur mi-a spus că e logică. Eu susțineam că tu, frate, a da, a sta a învârți, vânt sunt vorbe dacice. Îmi amintesc că mi-a povestit cum a trebuit să
IN MEMORIAM ACAD. AL. GRAUR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369867_a_371196]
-
academician chinez, era vânt puternic și nu putea decola avionul, chinezul zicând pe limbă lui taifan cu sensul mare vânt, exact cum spunem noi fan « iarbă uscată » Am scris în mai multe cărți că vânt trebuie să fi fost la daci cf.i-e *uent »vânt », dar adăugăm acum hititul huwant, toharic A want, wuntu în pakanh(Australia), toate »vânt ». De fapt chinezii îl scriu feng înțeles de altii fără g final: taifun în germană, fohn în engleză, dar fan în
IN MEMORIAM ACAD. AL. GRAUR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369867_a_371196]
-
o găsim. Conceptul de fond comun indo-european nu aduce atingere tezei de bază a lingvisticii românești. Ea ne este chiar favorabilă, noi moștenind direct din indo-europeană un număr de cuvinte, de ex. tu care, ulterior, prin cucerirea romană a revenit; dacii l-au recunoscut ca fiind al lor tu, ce era în toate idiomurile indo-europene. Celor care exagerează negând total sau cvasitotal aportul latin le putem demonstra că dacii s-au străduit să învețe noua limbă, dar potrivit propriului fel de
LIMBA DACO-GEŢILOR, CONTINUITATE MULTIMILENARĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369869_a_371198]
-
de cuvinte, de ex. tu care, ulterior, prin cucerirea romană a revenit; dacii l-au recunoscut ca fiind al lor tu, ce era în toate idiomurile indo-europene. Celor care exagerează negând total sau cvasitotal aportul latin le putem demonstra că dacii s-au străduit să învețe noua limbă, dar potrivit propriului fel de pronunție a cuvintelor: când au auzit rota ei l-au învățat ușor fiindcă aveau pe *rata ca în germană, baltică și indiană etc. și astfel a rezultat roată
LIMBA DACO-GEŢILOR, CONTINUITATE MULTIMILENARĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369869_a_371198]
-
cuvintelor: când au auzit rota ei l-au învățat ușor fiindcă aveau pe *rata ca în germană, baltică și indiană etc. și astfel a rezultat roată. Alt cuvânt ca nas a fost „preluat“ fără modificări, el existând identic și la daci. Lingviștii au bătut prea multă monedă pe elementele de divergență dintre limbi; în realitate sunt și multe puncte de convergență și de la ele trebuie să pornim. Despre limba dacilor s-a susținut că e total diferită de latină, care era
LIMBA DACO-GEŢILOR, CONTINUITATE MULTIMILENARĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369869_a_371198]
-
nas a fost „preluat“ fără modificări, el existând identic și la daci. Lingviștii au bătut prea multă monedă pe elementele de divergență dintre limbi; în realitate sunt și multe puncte de convergență și de la ele trebuie să pornim. Despre limba dacilor s-a susținut că e total diferită de latină, care era cultivată, pe când daca era barbară, înapoiată. Fals. Sunt unii cercetători care afirmă că limba latină ar fi plecat de la noi și că ea ar fi revenit în totalitate neschimbată
LIMBA DACO-GEŢILOR, CONTINUITATE MULTIMILENARĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369869_a_371198]
-
presupus că ea a suferit schimbări majore, deoarece în Pen. Italică a avut de înfruntat alte idiomuri care au schimbat-o în așa măsură încât la revenirea latinilor la începutul sec. II e.n. ea era deosebită de limba strămoșilor noștri daci; Totuși fondul comun indo-european rămăsese în cea mai mare măsură neatins. Aceste idei le-am expus pentru prima dată în SLAST, o revistă de mare prestanță culturală, în 1983, încercările ulterioare mi-au fost înnăbușite în fașă, cu o excepție
LIMBA DACO-GEŢILOR, CONTINUITATE MULTIMILENARĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369869_a_371198]
-
2014 Toate Articolele Autorului Este firească dorința oricărui om de a ști faptele părinților și a fiecărui popor de a-și cunoaște și cinsti strămoșii. Cei mai vechi locuitori, atestați documentar, pe teritoriul patriei nostre sunt cunoscuți sub numele de daci sau geți. Prima denumire se află mai ales în izvoarele romane, iar cea de geți în cele grecești. Care este semnificația originară a acestor etnonime? Problema a captivat atenția multor lingviști, istorici, arheologi, fără a putea spune că s-a
DACO-GEŢII, OAMENII PĂMÂNTULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192]
-
istoric al ei se găsește în monografiile semnate de H. Daicoviciu și recent în excelenta Spiritualitatea geto-dacilor a învățatului clujean Ion Horațiu Crișan, apărută în 1986. Printre ipotezele formulate până acum se numără și cea care ne aparține, anume că dac însemna „muntean, locuitor de la munte“, în opoziție cu get „locuitor de la câmpie“ (Între lingvistică și istorie, B., 1975). Părerea noastră a fost menționată de universitarii ieșeni A. Vraciu în „Cronica“ (5-09-1975) și Limba daco-geților, Timișoara, 1980, p. 45 și 162-164
DACO-GEŢII, OAMENII PĂMÂNTULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192]
-
și 162-164 și Ion Popescu-Sireteanu, în „Cronica“, nr. 29 din 18.VII.1980; de asemenea în amintita carte a dr. I.H. Crișan, precum și în multe scrisori primite de la istorici (prof. Radu Vulpe, Dinu C. Giurescu etc.). Încă B.P. Hasdeu spusese că „dacii au fost poporul cel mai muntean“ (Studii istorice, B., 1973, p. 54), iar N. Iorga scria că „dacii poartă în izvoarele romane și numele de lungă durată și, de la un timp, și de mare faimă, de oameni ai muntelui“ (Studii
DACO-GEŢII, OAMENII PĂMÂNTULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192]
-
a dr. I.H. Crișan, precum și în multe scrisori primite de la istorici (prof. Radu Vulpe, Dinu C. Giurescu etc.). Încă B.P. Hasdeu spusese că „dacii au fost poporul cel mai muntean“ (Studii istorice, B., 1973, p. 54), iar N. Iorga scria că „dacii poartă în izvoarele romane și numele de lungă durată și, de la un timp, și de mare faimă, de oameni ai muntelui“ (Studii istorice, I, B., 1971, p. 64). Cu prea multă ușurință s-a trecut și peste afirmația lui N.
DACO-GEŢII, OAMENII PĂMÂNTULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192]