2,677 matches
-
formă abreviată în fragmentul de nuvelă (Octavian D.), aceeași inițială sub care se va găsi aspirantul Doamnei T. din romanul viitor. Solidaritatea tematică între proiectul de personaj care este baroana R. (văduvă) și personajul Doamnei T. (o proiecție inversă a "Damei cu camelii") se arată limpede la o comparație atentă. În nuvelă, personajul feminin este prefigurarea celui din roman, îndeplinind (anticipator) mai multe secvențe tematice. Dăruirea intempestivă, abandonul în brațele bărbatului care le idolatrizează (episodul D. în roman, fără accentele repulsive
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
ambelor personaje. Doar că, în roman, asistăm, cum se poate bine înțelege, la o "divizare semantică" a lui D. (sau D.O.) în două personaje distincte, D. și Fred. Primul, de altfel, "preia" un rol ingrat, care nu există în Dama cu camelii, postura de amant acceptat din milă. Registrul "nobil" al personajului este cu totul transferat asupra lui Fred. El este cel care înfăptuiește sacrificiul, ca și Octavian D. Camil Petrescu a fost vizibil preocupat de aceasta soluție tematică, intrigă
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
proiect nebulos de roman, în care se vede cum autorul se lasă purtat în voia inspirației spontane, fără nici o preocupare de "construcție", ca într-un veritabil dicteu automat în privința sintaxei, a coerenței narative). Scriitorul (pre)lucrează linii vizibile ale subiectului Damei cu camelii, cum sînt boala tinerei curtezane, iubirea sfîșiată a bărbatului, gelozia crudă, titlul în conjuncție cu numele (personal), auctorial și fantasmat totdată. De remarcat ar fi rolul intermediar pe care îl ocupă, în această apropiere de tema în discuție
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
la tenor, la scena precisă ca element, ca secvență a reprezentației operei -, la spectacolul în care, pe scenă, bărbatul o umilește pe Violeta, aruncîndu-i banii în față. Fără dificultate, recunoaștem referințele directe la textul de grad secund. Marguerite, personajul din Dama cu camelii, este acum Violeta. Nu vom ști dacă citarea explicită a personajelor și configurației scenei melodramatice e gîndită ca formă de specularitate, element de mise en abyme, în povestea pe care personajele concepute de autor încep să o întruchipeze
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
femeie întreținută) persistă ca motiv, pe de o parte, în conștiința cititorului de ficțiune care este personajul camilpetrescian ("Cum mi-aș fi închipuit, de pildă, între noi, o scenă în care eu să urlu zvîrlind banii în fața femeii, ca în Dama cu camelii?"), iar pe de altă parte, în scena de la Tekirghiol, a romanului Patul lui Procust. Cităm, în continuare, traseul unei descoperiri pe care am prezentat-o în cartea consacrată personajului camilpetrescian. Ea se include, azi, de la sine, și subiectului
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
în underground-ul romanului proustian, care... rescrie (potrivit unui studiu recent) motive ale operei Carmen de Bizet, pe libretul unor celebri, în epocă, scenariști, al căror spirit este...disprețuit de personajele lui Proust. "Argumentele apropierii în profunzime a operei de toposul Dama cu camelii (într-un fel de intertextualitate abisală, care o depășește pe aceea voită, exersată de scriitor) se organizează în mai multe nivele ale "coerenței". Dacă am putea vorbi de structura obsedantă, cum a făcut Charles Mauron vorbind despre "metaforele
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
O. Cel puțin așa ar fi făcut, într-o ipotetică "microlecture", Jean-Pierre Richard. Ceea ce este de neînțeles în comportamentul lui Fred față de Doamna T., enigma constitutivă a dramei amîndurora, brutalitatea gratuită cu care o respinge se pot regăsi, tematic, în Dama cu camelii, doar că, așa cum s-a înțeles, rolurile sînt inversate. Ca și Marguerite Gautier, care a admis sacrificiul de a renunța la omul iubit, Fred Vasilescu pare obligat la același supliciu. La fel, o tăcere desăvîrșită, care-l inculpă
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
a spectatorului, șocul femeii, respirația ei dificilă (motiv cunoscut?), frămîntarea degetelor exsangve...Participarea lui este separată interior (într-un act al vederii, împărtășind inconștient suferința care se reflectă în gesturi și paloare) și brutală în replicile de scenă. Doamna T., Dama cu cameliiapar împreună, supratextual, ca victime gratuite ale orgolioasei puneri în scenă, spre știința publică, a geloziei lui AL(FRED)O. "În romanul Ultima noapte de dragoste, întîia noapte de război, există referiri exprese la "marile "scene" clasice": Cînd sufeream
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
ființă mai contradictorie, chiar, decît Ladima. Natura lui profund dilematică rămîne una pînă la final, fără ca, în vreun fel, cineva să poată desprinde "adevărul" / sensul comportamentului (auto)impus. "Citit" în cheie intertextuală, Personajul reprezintă o formă combinată, "androgină", a protagoniștilor Damei cu camelii. Pasajul face pandant unei alte teme privilegiate de scriitor, atît în primul, cît și în al doilea roman. Relația model-imitator este totdeauna tratată cu sarcasm, răsfrîngînd, subtextual, o convingere intimă a Autorului, el însuși "deschizător" de cale, imitat
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
a valorii proprii, ci și mistificare a "conținutului" interior. Personalitatea, care va fi ea, se manifestă astfel, într-un fel de pervertire care repugnă întotdeauna naratorului. Virulența observațiilor din fragmentul citat are și o altă conotație. Distanța între emblema fictivă ("Dama cu camelii") și cea care pozează, aici, readuce în planul discursului o chestiune esențială pentru definirea personajului feminin, la Camil Petrescu. Cocota de pe stradă, somptuos instalată în trăsura ei, poate oricînd să înșele, cu aerul de fragilitate și inocență. Tiparul
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
de cuvînt. Problema nu se află însă aici, ca dovadă rapida "descifrare" a esenței acestora. Adevăratul cutremur interior îl produc incertitudinile Personajului în privința femeii adevărate, pe care o situează, conștient (deformator) și inconștient (traumatizant pentru sine) în teribilul tipar al "Damei cu camelii". Care ar fi acesta? Natura dublă a feminității, în construcția masculină: una înaltă și una joasă. Gelozia eroilor este semnul că ceea ce este virtual degradant în femeie începe să fie temut, presupus; că deja, pe drumul scindării, care
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
este semnul că ceea ce este virtual degradant în femeie începe să fie temut, presupus; că deja, pe drumul scindării, care se poate naște dintr-o simplă mistificare, imaginea ei nu va mai putea fi recuperată niciodată întreagă. RE-SCRIEREA INTERTEXTUALĂ. LA DAME AUX CAMÉLIAS "Transcendența" textuală se manifestă și în construcția personajelor. Dacă un titlu precum Patul lui Procust este unul "reminiscență", conform opiniei lui Liviu Călin (de la Léon Daudet, Le lit de Procuste, al cărui rezumat ar fi apărut în "Flacăra
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
să se îndrăgostească de o Carmen care este creația sa. Odette pe care o cunoaștem nu este adevărata Odette de Crécy, ci personajul inventat de Swann." (s.n.) Într-o postură narcisiacă (ludică), avantextul camilpetrescian figurează relația cu scrierea și opera Dama cu camelii (La Traviata): "Camil citește "La Dame aux camélias"". Bruioanele nu vor da naștere la un roman (ne aflăm în fața unui proiect de roman "nerealizat", cf. Florica Ichim, Camil Petrescu, Documente literare.). Titlul este însă citat de cîteva ori
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
creația sa. Odette pe care o cunoaștem nu este adevărata Odette de Crécy, ci personajul inventat de Swann." (s.n.) Într-o postură narcisiacă (ludică), avantextul camilpetrescian figurează relația cu scrierea și opera Dama cu camelii (La Traviata): "Camil citește "La Dame aux camélias"". Bruioanele nu vor da naștere la un roman (ne aflăm în fața unui proiect de roman "nerealizat", cf. Florica Ichim, Camil Petrescu, Documente literare.). Titlul este însă citat de cîteva ori în primul roman, deși rezerva față de "metonimia" reprezentată
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
dacă "să ia un fel de <<drepți>> sufletesc" în fața frumuseții femeii, "sau s-o considere, soldățește, ca pe o cocotă" este o ezitare...împărțită, între presupusul observator și naratorul însuși. Complexul, pe care l-am numit în altă parte al "Damei cu camelii", atestă forța obscură cu care personajul îmbrățișează interior, neputîndu-se desprinde de ea, imaginea ambivalentă, impură, a femeii. (7) Omogenitatea discursului în romanul lui Holban este conferită de o formă stilistic dominantă, cu ascendențe în turnura textului proustian. Tinzînd
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
IMAGINARUL SCENIC ÎN ROMANELE HORTENSIEI PAPADAT-BENGESCU 42 CASE DE STICLĂ 42 SPRE SCENA ORAȘULUI 49 "PALAT DE NUNTĂ ȘI CAVOU..." 56 CASA DE ZID ȘI CASA DE SIMȚIRE 68 MOARTEA LENOREI 76 FASCINAȚIA ASCUNSULUI 81 NOTE 85 "...CAMIL CITEȘTE LA DAME AUX CAMÉLIAS..." 86 RE-SCRIEREA INTERTEXTUALĂ. LA DAME AUX CAMÉLIAS 99 NOTE 101 SCENA ȘI IRONIA. CU UN INTERMEZZO DESPRE TEATRALIZARE ÎN EPICUL CARAGIALIAN 102 DESPRE CUM NIMIC NU ESTE CE PARE A FI 102 SCENE CARAGIALIENE 105 MALENTENDU ȘI MAL
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
CASE DE STICLĂ 42 SPRE SCENA ORAȘULUI 49 "PALAT DE NUNTĂ ȘI CAVOU..." 56 CASA DE ZID ȘI CASA DE SIMȚIRE 68 MOARTEA LENOREI 76 FASCINAȚIA ASCUNSULUI 81 NOTE 85 "...CAMIL CITEȘTE LA DAME AUX CAMÉLIAS..." 86 RE-SCRIEREA INTERTEXTUALĂ. LA DAME AUX CAMÉLIAS 99 NOTE 101 SCENA ȘI IRONIA. CU UN INTERMEZZO DESPRE TEATRALIZARE ÎN EPICUL CARAGIALIAN 102 DESPRE CUM NIMIC NU ESTE CE PARE A FI 102 SCENE CARAGIALIENE 105 MALENTENDU ȘI MAL... ENTENDU NENOROCIRILE AVANSCENEI 111 UMBRA AUTORULUI SAU
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
pentru că, din principiu, el nu luptă contra guvernului. Acceptă cu placiditate indicațiile prefectului, dar într-un moment de luciditate ripostează când Tipătescu îl apotrofează: Votează pentru cine poftești... Eu nu poftesc pe nimeni, dacă e vorba de poftă... 4.3. Dama bună Singurul personaj feminin al piesei este Zoe, eleganta soție tânără a bătrânului Trahanache și amanta prefectului. Acest personaj abil și capricios este folosit de Caragiale, probabil, cu intenția de a dezvălui rolul sexului slab în culisele politicii burgheze. Gândindu
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
Vidra lui Hașdeu sau pe Clara lui Davila. Zoe știe că are un rol determinant în politica județului, că îl poate influența pe soțul ei, dar și pe Tipătescu; nu e vindicativă, iar Cetățeanul turmentat are dreptate atunci când o numește damă bună. 4.4. „Pristandanismul“ În cartea sa, Jurnal de atelier (Editura Eminescu, 1978), Aurel Baranga introduce termenul pristandanism pentru a defini oportunismul acelora care trec de partea cealaltă a baricadei, abandonându-și patronii, spre a-și oferi serviciile noilor oameni
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
Al. I. Cuza" de Iași, Roumanie Une femme élégante, blonde, habillée d'une robe longue, monte l'escalier d'un palais. La coiffure un chignon en forme de coquille et la tenue tout entière nous font deviner la destination de la dame: une réception mondaine. Le cadre s'élargit et nous nous retrouvons au milieu d'une fête de la haute société des années '60 du siècle précédent. La dame blonde est Catherine Deneuve et son rôle est, cette fois-ci, celui de Madame
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
de coquille et la tenue tout entière nous font deviner la destination de la dame: une réception mondaine. Le cadre s'élargit et nous nous retrouvons au milieu d'une fête de la haute société des années '60 du siècle précédent. La dame blonde est Catherine Deneuve et son rôle est, cette fois-ci, celui de Madame de Merteuil de Liaisons dangereuses. Le film de Josée Dayan 1 voudrait être une récupération du livre de Laclos, vu que la réalisatrice en a l'exercice
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
dont leș règles lui étaient interdites jusqu'au moment du mariage. Le couvent et / ou la pension étaient lacunaires du point de vue de l'éducation. La chance se nommait, de temps en temps, veuvage, à condition que la jeune dame fût intelligente. Et și elle l'était, cela ne représentait pas son capital majoritaire. Le monde de l'Ancien Régime découvrait la beauté sensible. Après un XVII-ème plein de poudre, de perruques et de rouge, vers la fin du XVIII-ème
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
un cunoscut clarvăzător. În manuscrisul său descrie cum, în noiembrie 1637, i-a apărut într-o viziune Fecioara Maria, care l-a anunțat că regina va rămâne însărcinată în curând. Condiția era să facă trei pelerinaje: unul la catedrala Notre Dame, la Notre-Dame des Victoires din Paris și ultimul la Cotgnac în Provence. Ne permitem să punctăm faptul că regiunea Cotgnac era unul dintre locurile de pelerinaj ale druizilor. În păgânism era un loc dedicat ritualurilor închinate fertilității, continuând simbolistica fertilității
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
și jumătate dimineața, urmează o a treia viziune și în jurul orei patru, urmează o a patra. De fiecare dată, Fecioara își exprimă dorința ca mesajul să fie transmis reginei. În plus, îi arată fratelui Fiacre o imagine a bisericii Notre Dame de Grâce și a bisericii mănăstirii, pe care acesta nu le văzuse niciodată înainte, astfel încât acesta să aibă o dovadă pentru superiorii săi privind aceste apariții.“ Regina Ana nu a uitat ajutorul dat de fratele Fiacre și, șase ani mai
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
Luxemburg, François Henri de Montmorency Bouteville. În lucrarea apocrifă intitulată Historiettes, al cărei autor este necunoscut și care a fost publicată pentru întâia dată în anul 1833 la Paris, de Editura Chateaugiron et Tachereau, Ludovic este numit,,tapiserul catedralei Notre Dame“. Ca urmare a victoriilor obținute în partea de nord a Franței, a cucerit foarte multe steaguri pe care le-a trimis la Notre Dame, pentru a decora cu ele biserica. Investițiile mari făcute de toate țările în vederea dotării armatelor proprii
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]