3,068 matches
-
Pelin, La Correspondance du staretz Paisie du Monastère de Neamțu, RSE, 1993, 3-4, 1994, 1-4; N. A. Ursu, Școala de traducători români din obștea starețului Paisie de la mănăstirile Dragomirna, Secu și Neamț, „Teologie și viață”, 1994, 11-12; Păcurariu, Dicț. teolog., 318-319; Dario Racanello, Rugăciunea lui Iisus în scrierile starețului Vasile de la Poiana Mărului, Sibiu, 1996; Românii în reînnoirea isihastă, îngr. Virgil Cândea, Iași, 1996, passim; Paisianismul - un moment românesc în istoria spiritualității europene, îngr. Dan Zamfirescu, București, 1996; Virgil Cândea, Filocalia în
PAISIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288622_a_289951]
-
București, 1990; Poezii, București, 1994. Repere bibligrafice: Sorin Titel, „Discuții din priviri”, RL, 1971, 47; Marian Popa, „Discuții din priviri”, SPM, 1971, 51; Dan Medeanu, „Interogatoriu la iubire”, CNT, 1972, 21; Alexandru Ruja, „Interogatoriu la iubire”, O, 1972, 6; Simina Darie, „Interogatoriu la iubire”, AST, 1972, 11; Emil Manu, „Interogatoriu la iubire”, AST, 1972, 11; Alec Chelaru, „Interogatoriu la iubire”, AFT, 1972, 12; Marian Popa, Sentimentul autenticei poezii, AFT, 1973, 4; Adrian Popescu, „Poemele pădurii”, ST, 1973, 13; Daniel Dimitriu, Naturaliști
PADUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288606_a_289935]
-
Emanoil Bucuța, Pietre de vad, III, București, 1943, 369-370; Ion Cherejan, Câte ceva despre poezia lui F. Păcurariu, „Tribuna Ardealului”, 1944, 16 septembrie; C. Armașu, „Furtună sub Detunata”, GL, 1957, 33; Edgar Papu, „Introducere în literatura Americii Latine”, GL, 1965, 39; Darie Novăceanu, „Introducere în literatura Americii Latine”, CNT, 1965, 51; Oarcăsu, Oglinzi, 212-217; Darie Novăceanu, „Scriitori latino-americani”, CNT, 1967, 2; Ion Lungu, „Scriitori latino-americani”, T, 1967, 8; Ion Lungu, „Priveliștile lumii”, TR, 1967, 46; Felea, Reflexii, 191-194; George Pruteanu, „Priveliștile lumii
PACURARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288604_a_289933]
-
poezia lui F. Păcurariu, „Tribuna Ardealului”, 1944, 16 septembrie; C. Armașu, „Furtună sub Detunata”, GL, 1957, 33; Edgar Papu, „Introducere în literatura Americii Latine”, GL, 1965, 39; Darie Novăceanu, „Introducere în literatura Americii Latine”, CNT, 1965, 51; Oarcăsu, Oglinzi, 212-217; Darie Novăceanu, „Scriitori latino-americani”, CNT, 1967, 2; Ion Lungu, „Scriitori latino-americani”, T, 1967, 8; Ion Lungu, „Priveliștile lumii”, TR, 1967, 46; Felea, Reflexii, 191-194; George Pruteanu, „Priveliștile lumii”, IL, 1968, 1; Nicolae Manolescu, „Priveliștile lumii”, CNT, 1969, 7; Simion Bărbulescu, Francisc
PACURARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288604_a_289933]
-
Călinescu, Ist. lit. (1941), 845, Ist. lit. (1982), 940; C.D. Papastate, Un poet uitat: N. Milcu, R, 1945, ianuarie-decembrie; Tiberiu Iliescu, La cocoșul spânzurat, București, 1968, 134-136; I. Valerian, Chipuri din viața literară, București, 1970, 117-118; Eugen Constant, Evocări, postfață Darie Novăceanu, Craiova, 1980, 92-95; Sina Leonte, Poezia lui Nicolae Milcu, Craiova, 1973; Stelian Cincă, N. Milcu, „Contribuții filologice” (Craiova), 1975, 95-119; Ion Pătrașcu, Poetul craiovean Nicolae Milcu, Craiova, 1977; Antonescu, Scriitori, 9-19; Constantin Ciopraga, N. Milcu, CL, 1987, 12; Al.
MILCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288137_a_289466]
-
teatru, așezat explicit sub cupola poesisului, înscriindu-se cu promptitudine în tendințele majore ale teatrului european. În ciclul său critic M. își propune să relanseze în circuitul scenic românesc piesele de tinerețe ale lui Blaga - Zamolxe, Tulburarea apelor, Fapta, Învierea, Daria - printr-un examen teatrologic minuțios al textului, care, în lumina evoluției teatrului universal, dezvăluie în timp calități dramatice și scenice nebănuite. Urmărind concomitent ecoul critic al pieselor și al puținelor spectacole realizate pe baza lor, lucrarea vizează demontarea prejudecăților care
MODOLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288201_a_289530]
-
Ararat”, 1995, 14; Dan C. Mihăilescu, Haig Acterian, „Shakespeare”, LAI, 1995, 28; Mircea Morariu, „Shakespeare” de Haig Acterian, F, 1995, 12; Mircea Anghelescu, O apariție întârziată cincizeci de ani, LCF, 1996, 19 ; Octavian Soviany, Iarăși frații Acterian, CNT, 1996, 19 ; Daria Dimiu, După Haig Acterian prin Paris, ALA, 1997, 369 ; Haig Acterian, DCS, 131-132, 210; Faifer, Faldurile, 48-50; Faifer, Pluta, 9-17. F.F.
ACTERIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285156_a_286485]
-
muncesc În uzine și pe ogoare o artă Înălțătoare ca o fluturare de steaguri. Eroul meu, Costan Cimpoeșu, călit În lupta cu viața, de mic copil, dus În războiul fascist, rănit, nedreptățit de majuri și ofițeri, sărăcit de către vecinul chiabur Darie - eroul meu Costan, pe care frământările războiului l-au ajutat să-și cunoască mai bine și drumul și prietenii și dușmanii, e astăzi unul din luptătorii pentru Îndeplinirea Planului; parcă-l văd cu toată fața lui mirată asupra lucrurilor; Costan
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
făcea, În aceiași termeni elogioși, recenzia romanului. Cele patru episoade ale studiului lui Petru Comarnescu, subîntituiate Însemnări În jurul romanului „Desculț” de Zaharia Stancu, se referă la: Sociologia desculților 50, Clasa desculților 51, Realismul desculților 52, și Tragismul și soluțiile lui Darie 53. Tipice pentru metoda de analiză sociologizantă practicată de toți criticii literari sunt comentariile lui Mihail Petroveanu 54, dar mai ales cele ale lui Paul Georgescu 55 și Ion Vitner 56 din Viața românească. Negând la modul proletcultist tot ce
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pozitive din acel atelier de tăbăcărie, d-sa a răspuns că la vremea aceea nu le-a văzut (Ă) Eu nu sunt de acord cu acest răspuns (Ă) pentru că dl. Stancu se contrazice. Când s-a referit la autobiografia lui Darie, a afirmat că Darie de atunci, judecă prin mintea lui Darie de astăzi pe care-l Îndrumă partidul. Oare de ce aceasta e valabil pentru tot și nu e valabil și pentru particular? (Ă). În sfârșit, Îmi permit să cred că
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de tăbăcărie, d-sa a răspuns că la vremea aceea nu le-a văzut (Ă) Eu nu sunt de acord cu acest răspuns (Ă) pentru că dl. Stancu se contrazice. Când s-a referit la autobiografia lui Darie, a afirmat că Darie de atunci, judecă prin mintea lui Darie de astăzi pe care-l Îndrumă partidul. Oare de ce aceasta e valabil pentru tot și nu e valabil și pentru particular? (Ă). În sfârșit, Îmi permit să cred că naturalismul persistă (Ă). Și
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
la vremea aceea nu le-a văzut (Ă) Eu nu sunt de acord cu acest răspuns (Ă) pentru că dl. Stancu se contrazice. Când s-a referit la autobiografia lui Darie, a afirmat că Darie de atunci, judecă prin mintea lui Darie de astăzi pe care-l Îndrumă partidul. Oare de ce aceasta e valabil pentru tot și nu e valabil și pentru particular? (Ă). În sfârșit, Îmi permit să cred că naturalismul persistă (Ă). Și (Ă) nu mă refer la pasajul Călușarii
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Balotă, Homerice, RL, 1971, 48; Veronica Porumbacu, Imnurile lui Orfeu, CRC, 1973, 13; Dan Grigorescu, Prometeu, CNT, 1977, 26; Nicolae Balotă, Avatarurile lui Prometeu, RL, 1977, 33; Marcel Petrișor, Vitralii, București, 1978, 99-101; Gelu Ionescu, Orizontul traducerii, București, 1981, 56-60; Darie Novăceanu, Ion Acsan, Dan Constantinescu, „Antologie de poezie clasică japoneză” RL, 1982, 11; Dicț. scriit. rom., I, 7-9; Dieter Paul Fuhrmann, Goethe 250. Orfism și hermetism, RL, 1999, 37. I.D.
ACSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285154_a_286483]
-
I. Tocan, Prof. V. Sucevan. Const. Meleghi, Prof. Ev. Lesnic, I. Brostea, Iulia Hașdeu prof., I. ștefănescu, S. Erhan, I. Stoianov, H. Apostol, A. Zencenco, T. Caminschi, D. Hadgimov, E. Zamăneagră, A. Canasevici, N. Boicenco, M. Buciușcan, Ana Lipșa, L. Darie Gazie, Elvira L. Georgescu, Preot N. Glo-vatinschi, Pr. Gh. Roșca, E. Cernăuțan, T. Ivanov, Serbanovici An., Serbanovici Al., D. Sieneschi, E. Leahu, N. Stahovschi, V. Serbov, M. Cegolea, A. Tiscovschi, A. Madan, A. Postolache, Ec. Salina, Viorica Țintă, Ana Boureanu
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
repetabilității existențelor individuale, determinate de condiții imuabile. Personajele nu pot deveni „eroi”, creatori de acțiune și destin, ci doar victime, figurând în desfășurări impuse din afară. În romanul Ghiocul (1934), ideea de predestinare e sugerată încă din titlu. Preotul Valeriu Darie luptă să-și reprime structura pasională, dar până la urmă cade în păcat. Personajul - urmărit și în Înălțarea la cer (1938) - este dominat de o etică a ispășirii, retrăgându-se în sihăstrie și murind, simbolic, pe creasta unui munte, cu iluzia
BOTEZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285830_a_287159]
-
der Philosophie”. Foarte fecund, e prezent aproape în fiecare an cu câte o nouă contribuție pe tărâmul liricii, dramaturgiei sau eseisticii: Pașii profetului (1921), Zamolxe (1921), Tulburarea apelor (1923), Filosofia stilului (1924), În marea trecere (1924), Fețele unui veac (1925), Daria (1925), Fapta. Învierea (1925), Fenomenul originar (1925), Ferestre colorate (1926). Din 1926 intră în diplomație, ca atașat de presă și consilier pe lângă legațiile României, la Varșovia (1926), Praga (1927-1928), Berna (1928-1932, 1937-1938) și Viena (1932- 1937), apoi ca ministru plenipotențiar
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
a sacrificiului uman slujind înălțării unui edificiu (aici, sacru) și sugerând „frăția” Diavol-Dumnezeu sau aducând în scenă identitatea dintre căpetenia moților, tribunul Avram Iancu, și o pasăre „fără nume”, blestemată să se „facă om”, așa cum spun niște stranii versuri populare. Daria și Fapta sunt piese freudiene, cu o substanță dramatică extrasă din complexul oedipian. Limbajul poetic și factura expresionistă au făcut ca teatrul lui B. să nu prea fie jucat în perioada interbelică și cu atât mai puțin ulterior. Prin originalitate
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
1970; Nouăzeci de poezii - Novanta liriche, ed. bilingvă, tr. Mariano Baffi, pref. Edgar Papu, București, 1971; Isvoade, îngr. Dorli Blaga și Petre Nicolau, pref. G. Gană, București, 1972; În marea trecere - En el gran correr, ed. bilingvă, tr. și pref. Darie Novăceanu, București, 1972; Poezie. Teatru. Proză autobiografică, I-II, îngr. și pref. G. Gană, București, 1972; Ceasornicul de nisip, îngr. și pref. Mircea Popa, Cluj, 1973; Opere, I-XII, îngr. Dorli Blaga, pref. Șerban Cioculescu, București, 1974-1995; Poeme - Gedichte , ed.
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
, publicație apărută la Brașov în 1970, sub egida Asociației Scriitorilor din acest oraș. Este alcătuită de Radu Theodoru, Costinel Costin, George Boitor. Semnează poezie Gherghinescu Vania, Gh. Chivu, Mircea Florin Șandru, Eugen Evu, Darie Magheru ș.a., iar proză - Paul Constant, Theodor Constantin, Nicolae Tăutu, Haralamb Zincă, Viorica Huber-Rogoz. E inclus și un fragment dintr-o comedie într-un act de Dan Tărchilă. Publicistică semnează Lucia Demetrius, I.Th.Ilea, Emil Manu. Edgar Papu consacră o
CALENDAR LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286016_a_287345]
-
său. Și fiindcă vorbim despre maturitate - ce admirabil, cald, profund e sunetul pe care-l dau versurile recente ale lui M. Beniuc și proza lui Zaharia Stancu (...). Ce bine e să citești cărți, să luneci pe Dunăre în jos cu Darie, să cutreieri mările cu Balada marinarilor, să râzi de Carafu, să cânți Rondelul dopului isteț în nasul unui oportunist binecunoscut! Ce minunat e să-i știi pe Camil Petrescu, pe Călinescu, pe Jar, pe Preda, pe Vianu că șed la
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
lumină, în același timp, forța maselor, ura înverșunată împotriva stăpânilor. În sfârșit, ca atent observator al realităților satului, Zaharia Stancu a ilustrat și creșterea capitalismului sătesc, întărirea chiaburimii. În romanul Dulăii, Zaharia Stancu a povestit, de fapt, din amintirile lui Darie. De altfel, el mărturisește că «a trăit... întâmplările» pe care le înfățișează. I-a cunoscut pe dulăii cu chip de om din trecut, mult mai primejdioși decât fiarele, a cunoscut dorința de mai bine a oamenilor muncii și n-a
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
90 el a fost principalul suporter al puterii iliesciene. Foarte multe dintre manipulările care s-au produs atunci au avut un aliat În Adevărul, publicație de mare tiraj În epocă, nu doar În perioada În care a fost condus de către Darie Novăceanu, ci chiar și sub directoratul lui Dumitru Tinu. Trebuie notată evoluția acestui ziar, mai ales sub influența condeiului lui Cristian Tudor Popescu, un jurnalist de mare forță, cu care noi am mai avut de-a lungul vremii câteva polemici
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
pe Fidel Castro. Recent a Început să fie un pic mai moderat. Astăzi, În The New York Times este un articol despre disidenții din Cuba semnat de Vladimir Rocha, unul dintre cei mai cunoscuți disidenți, care spune că În momentele acestea până și Dario Fo și Saramago, ambii laureați ai Premiului Nobel pentru literatură, au Început să-și modereze pozițiile de susținere a sinistrului dictator din Cuba. Ajungem și la discuțiile cu prietenul nostru Leonard Oprea, care a scris câteva eseuri foarte percutante pe
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
publicând poezie și proză (Ștefan Aug. Doinaș, Ion Caraion, Ana Blandiana, Ion Gheorghe, Gabriela Negreanu, Mircea Micu, Grigore Vieru, Petre Sălcudeanu, Nicolae Țic), traduceri (Al. Soljenițân, în versiunea lui Laurențiu Duță, J. L. Borges și Octavio Paz, în transpunerea lui Darie Novăceanu) și cronici: literară (Emil Vasilescu, Constantin Cubleșan, C. Stănescu), teatrală și cinematografică (Natalia Stancu), muzicală (Costin Tuchilă), mai târziu, și plastică (Cornel Radu Constantinescu, Marina Preutu) și cronica TV (Ecaterina Oproiu, Smaranda Jelescu, Romulus Căplescu). La numărul 23 dispare
ADEVARUL LITERAR SI ARTISTIC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285187_a_286516]
-
succed la scurte intervale, astfel încât până în 1864 s-au scos unsprezece ediții după textul din 1794. Alături de acestea, circulau și multe copii manuscrise, de cele mai multe ori fragmentare. Narațiunea începe cu venirea în Macedonia a ultimului rege egiptean, Nehtinav, învins de Darie, împăratul perșilor. Aici, Nehtinav se îngrijește, împreună cu filosoful Aristotel, de educația lui Alexandru, moștenitorul regelui macedonean Filip. După moartea lui Filip, tânărul Alexandru urcă pe tron. În prima parte a cărții sunt povestite expedițiile lui Alexandru, dornic să cucerească lumea
ALEXANDRIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285243_a_286572]