2,277 matches
-
latră câinii la duhul ploii". Poetul va rămâne, și în volumul "Vânătorile" (1969), un cântăreț al satului, al casei părintești, al copilăriei, un dezrădăcinat, dar și un sentiment al înrădăcinării îi animă poezia. Satul se înfățișează în toată tradiția de datini și obiceiuri; învierea, moartea lui Isus, suferința sunt relatate într-o atitudine reverențioasă: "Încă mă rog,/ Mă închin celui de o ființă/ Pasăre care mă auzi în bătăile trecerii tale,/ Veneam bătrân, mă așezam în credință și plângeam prin râpile
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
-i ademenească pe trecători cu daruri și cântece: "dar mă calcă pe picioare fripte de amiază o căruță cu flori vii și o faraoancă". Satul, pământul sunt așezate undeva între fantastic și real, în mitopee, într-o atmosferă cultică cu datini și credințe, anunțându-l pe Ion Gheorghe din volumele publicate mai târziu. Exemplele sunt numeroase: "Apa zării", "Serile vedeniilor", "Legenda". Pământul este surprins și în ritmica anotimpurilor, astfel că poemele devin stenograme ale vieții zilnice din perspectiva mișcărilor naturii într-
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
obiecte care se înfruntă, se rănesc, până scot scântei, astfel că ai sentimentul că te miști într-un univers incendiat în care flăcările te ating din când în când. Ultimul volum, "Megalitice", pătrunde și mai adânc în folclor. Poetul evocă datini și obiceiuri specifice satului. Cultivă anecdoticul cu scopul unor demonstrații morale abia perceptibile. O lume trecută prin metamorfoze, simboluri și analogii, cu scopul de a provoca reacția noastră față de tot ce nu se poate explica simplu și direct. Ion Gheorghe
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
o particularizare în uniformitate și pe care îl mișcă scenic: eroul gesticulează, își trăiește rolul cu sinceritate, este când înțelept, când insensibil, otrăvind tot ce se apropie de el, tot ce atinge. Poetul, așa cum am mai spus, cuprinde în poeme datini și obiceiuri. Bunăoară, parafrazează "Descântecul de reumă", descrie jocul călușarilor, sau, ca altădată, Caloianul. Călușarii sunt descriși în ritmica dansului. Poetul îi desprinde parcă din vadurile de foc ale aștrilor și jocul devine un spectacol de linii și mișcări: "Se
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
apostolul român care vine să mântuiască poporul de la Dunăre. Într-un colind, apar fecioara Maria, fuga cu pruncul, nașterea lui Isus, totul desfășurat iconografic sau în desene murale. Poetul este când comentatorul subtil și ironic, creatorul detașat de credință și datină, când țăranul care și-a făcut un cult pentru icoana sfântă, menită să-i "ierte greșelile". Ca pe o peliculă de film urmărim arborele, șarpele, caloianul, bocitoarele, Isus făcând minuni, la "Cina cea de taină" împărtășind apostolii cu trupul și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
foșnită", "melodia ospăta în tine"" și mi-a adormit în verde", "cifra mea cea mai muiere", "N-ai să iarnă, primăvară", "N-ai să doamnă, domnișoară", "și incest ai fost prea cast". Și femeia devine: subțire, prună, paltină, icoană și datină, măduvă de văduvă, inimă de viperă, lumină" și mai ales "Stimată doamnă domnișoară". În concluzie: critica a acordat, cu câteva excepții, calificativ mare, poate cel mai mare atribut vreunui poet actual, poeziei lui Nichita Stănescu. A existat o evoluție în
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
jumătate-n lume, jumătate-n infinit"), la Adrian Păunescu muntele este întunecat, sentimentul este de apăsare, dar va rămâne seninătatea în fața morții, seninătate de sursă folclorică. Prezența tradiției, a folclorului, se realizează într-o rară poezie: "Călușarii" sunt purtătorii de datini străvechi, de trăire autentică, într-o mișcare de ansamblu și într-o ritmică asemănătoare dansului. "O muzică îi descompune/ în răcnet, dans și sfiiciune/ O muzică îi reașază,/ ...Și-i poți vedea plesnind în aur/ Parcă sunt capul unui taur
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Artur Gorovei (1864-1951) a fost una dintre cele mai importante figuri ale folcloristicii românești. Și-a Închinat viața și opera cercetării tradițiilor țărănimii, vechilor credințe, datinilor și obiceiurilor, riturilor de trecere etc., pe care le-a valorificat În volume de referință. În 1898 publică culegerea Cimiliturile românilor, cel dintîi corpus de texte al acestei specii, apoi Datinile noastre de naștere (1909), Datinile noastre de nuntă (1910
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Închinat viața și opera cercetării tradițiilor țărănimii, vechilor credințe, datinilor și obiceiurilor, riturilor de trecere etc., pe care le-a valorificat În volume de referință. În 1898 publică culegerea Cimiliturile românilor, cel dintîi corpus de texte al acestei specii, apoi Datinile noastre de naștere (1909), Datinile noastre de nuntă (1910), Credinți și superstiții ale poporului român (1915), Descîntecele românilor (1931), Noțiuni de folclor (1933), Ouăle de Paști (1937). Fondator și director al primei reviste românești de folclor, Șezătoarea (Fălticeni, 1892-1929). În
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
tradițiilor țărănimii, vechilor credințe, datinilor și obiceiurilor, riturilor de trecere etc., pe care le-a valorificat În volume de referință. În 1898 publică culegerea Cimiliturile românilor, cel dintîi corpus de texte al acestei specii, apoi Datinile noastre de naștere (1909), Datinile noastre de nuntă (1910), Credinți și superstiții ale poporului român (1915), Descîntecele românilor (1931), Noțiuni de folclor (1933), Ouăle de Paști (1937). Fondator și director al primei reviste românești de folclor, Șezătoarea (Fălticeni, 1892-1929). În 1899 a fost ales vicepreședinte
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
da Occidentului forța, iar Orientului claritatea. Răsărit parcă din învățăturile evanghelice, din evlavia și liturghia ortodoxă este studiul " Câteva teme creștine în folclorul românesc", în timp ce ultimul capitol al cărții, "Spiritualitatea creștină a poporului român, tâlcuită în câteva dintre expresiile și datinile lui", rezumă într-un fel întregul volum scris de Dumitrul Stăniloe în spiritul faptei săvârșite de Fiul lui Dumnezeu prin întruparea lui numită de Sfântul Apostol Pavel chenoză. Cărturarul și marele teolog român s-a smerit, s-a dezbrăcat de
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
ciorilor și că ele nu vor mai mînca sămînța de porumb semănată primăvara pe ogoare. Pentru ca păsările de curte să fie ferite de diverse boli, se făcea pe poarta oborului sau pe cotețele lor, semnul crucii, cu păcură. Alte obiceiuri, datini și credințe erau legate de marile sărbători ale anului. În ajunul Crăciunului, primul intrat pe ușa casei, trebuia să stea pe pat sau pe scaun, oricît de grăbit ar fi fost, ca să stea și cloștile pe ouă, În cursul anului
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
ele și se face focul cu bețe de boji. Apoi li se dau de pomană morților colaci și colivă. De Sf.Gheorghe, fiecare poartă se Împodobea cu doi fagi verzi, subțiri și Înalți, Înfipți la fiecare stîlp al porții. Această datină izvorăște din legenda că, Sf.Gheorghe, fiind urmărit de păgîni, care Îl căutau să Îl omoare, a intrat În curtea unui om. Acesta a pus doi pomișori la poartă ca semn sa-l găsească păgînii. L toate porțile au crescut
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
când în când a mă fura cu ochiul". Simțea de timpuriu atracția erotică, îi plăcea să petreacă între fete, să participe la șezători, la tors, fiind poreclit: Ion Torcălăul. Acțiunea pare a se petrece într-un timp fabulos, în care datinile sunt păstrate cu sfințenie (uratul de Sfântul Vasile). Plecarea spre Socola reprezintă o desprindere definitivă de sat, o ieșire din universul mirific, care presupune o dublă interpretare: privirea înapoi a copilului, spre sat, pentru a prelungi acel univers fascinant și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
mi aduc bine aminte, căci brațele ei m-au legănat, când îi sugeam țâța cea dulce și mă alintam la sânu-i gângurind și uitându-mă în ochii ei cu drag". Trăind la granița fabulosului, universul Smarandei e un univers cu datini și obiceiuri. Ea este o ființă aleasă, care înțelege că omul învățat este superior: " Sărmane omule! Dacă nu știi boabă de carte, cum ai să mă înțelegi?" Smaranda voia să-și vadă băiatul popă și își sancționa soțul, inferior cultural
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
tâlc. Oierul avea o mustață neagră, groasă și adusă pe oală. După ce a fost ucis, Vitoria știa că are o datorie față de mort care trebuie pregătit pentru odihna cea veșnică: slujbe, priveghi, bocitoare, praznic. Ea știa că trebuie să respecte datina din bătrâni, apoi urma să ia viața de la capăt, după același tipic. Alte personaje au trăsături comune: părintele Dănilă e înalt, pleșuv, cu pântecele revărsat; baba Maranda, vrăjitoarea, e săracă, lipită pământului; argatul Mitrea citește semnele meteorologice, mănâncă între animalele
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
au identificat idei și motive mitologice românești în baladele Salga, Dolca, Miorița. Vitoria Lipan este un personaj mitic, o figură reprezentativă de erou popular, având calitățile omului simplu de la țară: cultul pentru adevăr și dreptate, respectarea legilor strămoșești și a datinilor. De la început, neliniștea sa interioară se exteriorizează, se orientează în presupunerile ei după știința semnelor, după experiența morală, după vise care sunt semne rău-prevestitoare (Nechifor Lipan, întors cu spatele trece o apă), scotocește în memoria afectivă și neliniștea devine bănuială
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și cugetă: "cine ucide un om nu se poate să scape de pedeapsa dumnezeiască". După ce și-a făcut datoria și a înfăptuit dreptatea, viața reintră în normal. În acțiunea sa, Vitoria a dovedit luciditate, devotament, neclintire în împlinirea tradițiilor și datinilor străvechi: ea a demonstrat că este o inițiată care comunică mereu cu cel dispărut. La praznic, atunci când demască ucigașii, mărturisește: "Eu n-am fost de față, dar știu. Mi-a spus Lipan, cât am stat cu dânsul, atâtea nopți, în
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
comisul Manole, Simion Jder, starostele Căliman și fiul său, Samoilă. Inspirându-se din cronica lui Grigore Ureche și din legendele lui Neculce, Sadoveanu alternează planul social cu planul istoric, înfățișând viața moldovenilor care se desfășoară între real și miraculos, cu datini, credințe, superstiții, practici magice, descântece și vrăji, povești, evocarea fantasmelor și a duhurilor. Evocând istoria Moldovei, autorul vine cu o viziune mitică, personaje cu structuri romantice, fapte prezentate obiectiv, la persoana a III-a. Se reține portretul lui Ștefan cel
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
roman de familie, un roman social (Mariana Badea), "un roman de romane", o rapsodie națională. Bătălia de la Vaslui este strălucit descrisă, cu personaje de dimensiuni mitice, fabuloase, într-o viziune romantică și legendară. Conducându-se după semnele vremii, moldovenii respectă datinile, tradițiile din vremuri îndepărtate, superstițiile, practicile magice, mitul bourului alb care are puteri miraculoase asupra oilor. "Oamenii Măriei-Sale" sunt: Jderii (boieri de rangul al doilea) și Călimanii (proveniți din rândurile răzeșimii). Peripețiile acestora sunt povestite homeric. Ionuț, Jderul cel mic
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Șendrea îi spune domnitorului despre un schivnic cu barba până la genunchi, care era clarvăzător și conducea o rețea de călugări, adevărați spioni. Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă e un roman tradițional, care acordă importanță miturilor, datinilor, folclorului și manifestă interes pentru istorie, natură, viață socială. Zodia Cancerului este totuna cu Zodia Racului, care simbolizează regresul, mersul înapoi. Altfel spus, titlul semnifică stagnarea Moldovei, în timpul domniei lui Duca. Acțiunea se petrece în 1679, când Paul de Marenne
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
să nu-l refuze și este părtaș la fărădelegile lui Lică. Ana va fi sacrificată și prin inocența și puritatea ei poate fi un personaj de tragedie. Mara Mara e un roman tradițional care evidențiază interesul pentru social, istorie, natură, datini, folclor și are un narator omniscient. Este un roman social și psihologic un bildungsroman. Titlul indică numele protagonistei romanului, iar tema o reprezintă viața târgului transilvănean. La începutul romanului sunt câteva informații despre Mara: "A rămas Mara, săraca văduvă cu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Mureșan o veritabilă "cameră-stilou", o provocare lansată de text în a surprinde contextele și atmosfera în care evoluează personajele. Scenaristul și regizorul au acordat o importanță deosebită în a reconstrui atmosferă de început de secol XX a satului transilvănean. Obiceiurile, datinile, costumul popular sunt bine reprezentate în film: hora de duminică, slujbele la biserică, tăierea porcului de Crăciun, nuntă Anei, înmormântarea Anei. Deși lipsesc câteva secvențe din român că, de exemplu, întâlnirile dintre Titi și Roza Long sau moartea lui badea
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
de familie. Familia devine nucleul, celula de bază a satului și într-un sat ca Humulești, familia nu putea decât să fie o familie de gospodari, pentru că humuleștenii sunt oameni de ispravă, harnici și veseli, cinstiți și demni , păstrători de datini și de pământ, avizi de cultură, fie și la nivel folcloric. Narațiunea se închide în acestă parte pentru a studia din interior acest miracol, familia,din care se distingea ―boțulde Nică. Satul devine astfel un univers al jocurilor ―pline de
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
întorcea în pământul de humă, scriitorul își însemnase trecerea prin veac, printr-o operă unică și genială care-i va îndreptăți supranumele de "Homer al nostru" ădat de Ibrăileanu). Deși redusă ca număr de pagini, această operă cristalizează existența, credințele, datinile, morala și filosofia poporului român, Ion Creangă fiind "poporul român însuși surprins într-un moment de genială expansiune" ăGeorge Călinescu).Creația literară a Iui I. Creangă cuprinde: lucrarea memorialistică "Amintiri din copilărie", poveștile ă"Soacra cu trei nurori", "Dănilă Prepeleac
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]