1,965 matches
-
ca să-și șteargă lacrimile și că cealaltă jumătate, poate cu temperament stoic, le va lăsa să curgă pe obraji, În tăcere, ca să se poată observa mai bine că remușcarea pentru un rău făcut sau consimțit nu este Întotdeauna o vorbă deșartă. Să dea domnul să nu fie prea târziu pentru a-i salva pe bunici. Pe neașteptate, cu o deplorabilă lipsă de simț al oportunității, republicanii hotărâră să profite de momentul delicat ca să se facă auziți. Nu erau mulți, nici măcar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
la întâlnirile Alcoolicilor Anonimi mă va face să vin acasă, să dau jos fotografiile cu Patrick, ca apoi să-mi sun prietenii rugându-i să-mi caute vreun burlac cât de cât pe gustul meu, înseamnă că își pune speranțe deșarte în cei doisprezece pași ai unui program prostesc. Aseară l-am visat pe Patrick. Stăteam unul lângă altul, îmbrățișați, părul său ne acoperea fețele ca o pânză de mătase în timp ce ne sărutam. Nu, de fapt nu ne sărutam. Fiecare avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
nu cred că voi fi vreodată. Găsesc, în mod bizar, o confortabilă familiaritate în toată nebunia legată de Patrick. Capitolul XI De fiecare dată când ajung acasă, tresar când văd ledul aprins la robotul telefonic. Deși e doar o speranță deșartă, tot mai continui să cred că ar putea fi Patrick. Îmi petrec mult timp imaginându-mi că sună și mă întreabă dacă sunt bine și dacă îl mai iubesc, iar dacă s-ar întâmpla, aproape că aș continua să cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
zis: Îmi voi ascunde Fața de ei, și voi vedea care le va fi sfîrșitul, căci sunt un neam stricat, sunt niște copii necredincioși. 21. Mi-au întărîtat gelozia prin ceea ce nu este Dumnezeu, M-au mîniat prin idolii lor deșerți; și Eu îi voi întărîta la gelozie printr-un popor care nu este un popor. Îi voi mînia printr-un neam fără pricepere. 22. Căci focul mîniei Mele s-a aprins și va arde pînă în fundul locuinței morților, va nimici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
foarte mulți oameni. Ei fac (cam) aceleași lucruri zi de zi, au cam aceleași gânduri și acțiuni (supărare cu șeful, cu vecinul, proces nu știu cu cine, certuri și neiertări în familia proprie chiar, gânduri de ură, lăcomie, invidie, mândrie deșartă și multe altele de acest fel) drept urmare li se și întâmplă cam tot aceleași lucruri. Prima oară când am auzit o astfel de idee a fost la un training de network-marketing. Ceva de genul: ”dacă vrei să ai, să ți
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
Fiți dumneavoastră un bun creștin și veți întâlni preotul potrivit dumneavoastră. Sau rugați-vă să-l găsiți, căci ca orice alt lucru și acesta se poate rezolva cu ajutorul rugăciunii. 6. Străduiți-vă cât mai mult să eliminați orgoliul și mândria deșartă. Încetați a mai crede că sunteți „buricul Pământului”. Chiar dacă sunteți o personalitate, putred de bogat, cu un fizic de invidiat păstrați-vă smerenia (dar nu falsa smerenie). Fiți moderat și echilibrat în toate. Evitați extremele! Știți de ce unele celebrități și
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
împrejurul altarelor lor, pe orice deal înalt, pe toate vîrfurile munților, sub orice copac verde, sub orice stejar stufos, acolo unde aduceau tămîie cu miros plăcut tuturor idolilor lor. 14. Îmi voi întinde mîna împotriva lor, și voi face țara deșartă și pustie, de la pustie pînă la Dibla, pretutindeni unde locuiesc. Și vor ști că Eu sunt Domnul." $7 1. Cuvîntul Domnului mi-a vorbit astfel: 2. "Și tu, fiul omului, ascultă: așa vorbește Domnul, Dumnezeu despre țara lui Israel: "Vine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
voință, atunci desigur [te] voi vizita înainte de-a-ți sosi scrisoarea de față și-ți voi spune c-am comis o prostie, dacă nu, atunci să știi c-am fost un om înțelept și urmează [că] viața e o glumă deșartă și proastă. Cui îi place *** *** să fie sănătos - cui non eu nu mai pot 297 {EminescuOpXVI 298} [SAMSON BODNĂRESCU? ] [Berlin, februarie - septembrie 1873] Iubitul meu, Aș fi dorit ca să nu fi trebuit să-ți scriu această epistolă, nici pentru. tine
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
mai am. Cât ai fost dusă am avut timp să reflectez asupra stării mele și s-o găsesc nesuferită. Doi ani de zile, doamnă, n-am mai putut lucra nimic și am urmărit ca un idiot o speranță, nu numai deșartă, nedemnă. Căci, într-adevăr, ce am putut spera? Acum pentr-ntîia dată ai vorbit limpede cu mine, aceasta tocmai nezicând nici un cuvânt, nescriindu-mi nici o literă, căci se vede că la mănăstire nu-ți mai trebuia o manta, cum îți trebuie
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Atât Când vântul încet va bate Frunza cea moartă ți se va lăsa pe spate, Iar pe aleea-ntunecată O floare gândi-se-va odată, La miile de umbre înalte Și la sufletele lor deșarte, Atunci să-ți amintești de mine... Chiar dacă nu-ți va prinde bine, Și luând floarea în mână Vei lăsa în urma-i țărână, Ce va scrie pe pământ, Un fel de jurământ, Că nu cer ce nu-mi poți da vreodată
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93436]
-
modifică, crește progresiv, sintagmatic și paradigmatic, redându-i omului verticalitatea, caracterul, sensul din zicala germană “ein Man ein Wort” = capital sigur în relațiile investiționale ale oricui. E o aserțiune faptul că nu vorbăria gonflantă, înșelătoare, cațavencă, orgolioasă, în general cretină, deșartă ca cea mai sufocantă deșertăciune, ca cea mai diluantă ideatic sursă și la îndemână politicianismului, poate convinge pe termen lung pe un om de bună credință, pe un intelectual care prin mediul său livresc se distanțează de cotidian, de vremelnic
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
intitulate și subtritate FRAȚILOR, MI-I FOAME! Sunt deplânse: jăcmăneala codrilor, falimentul băncilor, imigrația, sărmanii bătrâni, abuzurile oamenilor politici, structura lor securistă, boschetarii, destinul țăranilor („Ce faci acolo bădie?/Repar la o sărăcie/ S-o am pentru veșnicie), poluarea, speranța deșartă, alcoolismul, neglijența, nepăsarea, corupția („Țara lui Ciubucăreală”), injustiția, catastrofele naturale etc. Nimic nu-i scapă din tot ce-l înconjoară, din tot ce află, din tot ce vede și-i întunecă sufletul său avid de morală, dreptate, umanism, patriotism. Citindu
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93053]
-
papuci de odae, zgărzi, rufe umane, capete de patroni dezorientați, falimente, totale și parțiale, creste de cocoși, cuculele și cuculeți, ananghii, portițe noi pentru viței netrecuți prin botez, popi fără și cu limbi căzute de pe la limbuți, înjurături, belitori de idei deșarte și eșuate, cozi de câini cu covrigei în ele, piese de teatru, almanahe, juguri de pus pe gâtul popoarelor, succesuri desperecheate, șpăgi date pe sprânceană, gagici cu lipsă de poftă, sprijin politic, trambuline pentru sărit pârleazul, sărituri de cal demodate
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
gagici cu lipsă de poftă, sprijin politic, trambuline pentru sărit pârleazul, sărituri de cal demodate, averi ciordilite, plânsete după doruri de altă dată, păreri de rău mucegăite, strângeri în brațe brăcuite, sărituri întrerupte pe parcurs, nume și prenume nemuritoare, iluzii deșarte, bazaconii de duzină, tragedii închipuite, tatuaje de prost gust, glume nesărate, aduceri aminte cu tardivitate, bosumflări, rețete de înșelăciune, derâderi stafidite și,încă, tare multe de d’al de astea. Din toate câte se aduceau acolo, unele erau cu titlu
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
când împlinea cincizeci și șase de ani. Oricâtă stânjeneală ar fi fost între ei, Jessica respecta întotdeauna uzanțele. Se întorcea în est pentru trei-patru zile de fiecare Crăciun. Le trimitea mărunțișuri de zilele mamei și tatălui - filme și muzică, încercări deșarte de a-și iniția părinții în cultura populară. Își amintea chiar și de aniversarea căsătoriei lor, un lucru pe care nici un copil care se respectă nu-l face. Și îi suna fără abatere de zilele lor, oricât de greoaie era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
ca să n-aibă nici cea mai vagă idee...? Și să se simtă la fel ca întotdeauna...? Nu e posibil, ar vrea Weber să spună. E sigur. Obligatoriu. — O să te simți mai bine, spune el. Mai întreg decât acum. O promisiune deșartă. Dacă ar fi fost adevărată, el însuși s-ar fi aflat sub tratament. —Eu nu vorbesc despre mine, șuieră Mark. Vorbesc despre toți ceilalți. Sute de oameni, poate mii: cazuri în care, spre deosebire de cazul meu, operația chiar a funcționat. Toată lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
neștire cu stângul, atâtea rele ne mpart și despart, în centrul grădinii, nătângul are în cap ceasornicul spart. Timpul de ieri...Timpul de-acum mărșăluind prin același coșmar, fără busolă, oxigen, calendar suntem prea departe de drum. Credință puțină, speranțe deșarte, iubirea sub tălpile urii; s-aud furtuni bătând de departe, prin brazii și ulmii pădurii. Când legea alunecă, ziua se-ntunecă, jivinele ies la vedere; cine se-ncumetă a spune că nu-i negru chipul acestei ere?!. Cineva, anume a
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
bisericii și-au petrecut viața În Îndestulare și Îmbuibare sau În meditații și rugăciune și pedepsirea trupului? Oare n-ai auzit de păcatul lăcomiei? — Ba da, spunea părintele Chris O’Rourke, am auzit, dar am auzit și de păcatul risipei deșarte. Să-ți fie rușine, Dan Dolan, să pomenești de sfinții părinți ai bisericii: n-am auzit nicicînd de-un sfînt care să laude o făptură omenească pentru că risipește ce i-a dăruit Dumnezeu. Crezi că m-aș Încumeta să las
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
fotolii în fața uriașului panou de control și întrebă: - Are cineva ceva de spus sau de propus? Grosvenor își roti privirile, sperând că omul pe care-l auzise ceva mai înainte va lua din nou cuvântul, dar speranța lui se dovedi deșartă. Era limpede ca oamenii nu se mai simțeau la fel de liberi să-și spună cuvântul, ca pe vremea când erau conduși de Morton. Într-un fel sau altul, Kent le dăduse a înțelege că punea preț doar pe opiniile șefilor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
topise în pământ, mirosul de iască al nopții și apropierea deșertului. Mai avea un drum de făcut și să taie orașul până la marginea ergului, sub coline. Ocoluri de sârmă ghimpată împrejmuiau așezarea și gărzile o vegheau, dar era o veghe deșartă, fiindcă prădătoarele se roteau pe deasupra turnurilor, ca în urmă cu mii de ani. Când era copil, se urcase pe capacul turnului Golestan, chiar până aproape de groapă. Însoțea niște călători care le plătiseră gras și băieților-călăuze, și gărzilor. Avea încă limpezi
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
revistă persană care, de șaptesprezece ani, pleda pentru drepturile femeilor, a fost interzisă. Iranul încheia anul pe locul doi, după Arabia Saudită, într-un clasament mondial al ratei de execuții pe cap de locuitor. Și Ghazal, și Seyed Sharoudi nutriseră speranțe deșarte față de urgentarea reformei în Codul Penal. Moratoriul prezentat în Majlis, în ianuarie 2009, referitor la pedeapsa cu moartea rămăsese un simplu proiect. La Evin, Shahla Jahed își aștepta ștreangul. Ghazal parcă își luase destinul infirmierei asupra ei. Trudea neobosit, trimisese
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
trecând pe ceruri, voind codrul să-l pătrunză, Împle noaptea-i arămie cu mari dunge de omăt Pe sub cari răscolite, fulger apele încet. Și de-odată-n codrul mândru el aude de departe Răsunând un glas de fată, ce venea din lunci deșarte (260) Și urechia i-o desmeardă; el ascultă sub un trunchi Și cântarea durearoasă îl pătrunde în rărunchi: Greeruș ce cânți în lună Când pădurea sună, Cum nu știi ce am în mine, 30 {EminescuOpVI 31} (265) Greere străine? Că
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
a mers într-una Făr de drum, de - orice să-i pese, Când pe vârfuri trece luna El văzu prin lunci alese Un palat lucind departe, Ce lucește parc-ar arde. El intră pe scări de - oglindă Și prin salele deșarte Pe covoarăle din tindă. 80 {EminescuOpVI 81} Și-n lumina blândei lune El văzu frumoasa fată, Dulce, mândră, o minune, De fereastă rezimată. El la ea genunchi-și pleacă: Ca amorul meu să-ți placă Părăsii părinți și țară; Ea
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
gânditori, dulce ca visele mării - fata Genarului, om mândru și sălbatic ce își petrece viața vânând prin păduri bătrâne. O, cât e de aspru el, cât e de frumoasă fata lui! Ori ce încercare de a o răpi a fost deșartă. Încearcă-te tu! Ar fi stat Făt-Frumos locului, dar scumpă-i era frăția de cruce, ca oricărui voinic, mai scumpă decât zilele, mai scumpă decât mireasa. - Împărate pre luminate, din câte noroace - ai avut, unul a fost mai mare decât
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
fi bune Plăsmuite tot spre chinuri. Viața dar vrăjmaș îmi este, Greutăți numai răbdând Și frumseța lumei toate Pentru mine este - un chin. Vino moarte! unde ești? Alergări fă cu grăbire Vin odată, ah, apucă Amărâta mea viață. Iată, o deșartă lume, Săvârșit mă hotărăsc Și a tale slăviri toate Întuneric socotesc. Că și-n iad de mă pogor, Fioroasa despărțire Neputînd-o suferi, Nu mai pot ca să mai rabd. Nici voiesc a mai trăi Ci ca o pe totdeauna Ziua bună
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]