13,916 matches
-
apoi: "Unde?", iar când am spus că "la universitate", și anume ca "asistentă", a zis, ritos: "N-ai să mai fii!". Am așteptat mult ca să intrăm în baraca unde era "vorbitorul", așa încât am văzut, venind și apoi oprindu-se, convoiul deținuților, venind de la muncă, în "zeghe" și cu lanțuri zornăind la picioare. încercam să-l văd pe tata, dar ne-au introdus în baracă, unde, pe o bancă, în fața unei mese lungi, paralelă și ea cu altă bancă lungă, am așteptat
Ce ar trebui să citească oamenii politici by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/15302_a_16627]
-
din presă, l-au sfătuit să nu spună nimănui nimic despre ancheta respectivă. L-au lăsat liber pe urmă. Un alt necaz a fost ceva mai târziu, prin '58 sau '59, când a fost închis o bucată de vreme și deținut la sediul acela al Jandarmeriei, de pe Ștefan cel Mare. Atunci i s-a adus și învinuirea că ar fi vândut niște "cocoșei", bani de aur, care erau ai viitoarelor lor rude, din familia Rizescu. El ar fi făcut pe intermediarul
Interviu inedit cu Vlaicu Bârna despre Ion VINEA - poet, prozator și ziarist de mare clasă by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14826_a_16151]
-
I Deasupra noastră, cer de stele ca într-o pagină manuscris, eminesciană. Văzduh cu pictograme și rune, în alfabet hitit, ebraic, etrusc, biblioteci în templul Soare-Apune De pe pământ răsunau coruri antice ortodoxe litanii oratorii cu schije în sânge cantate ale deținuților din Dachau arii madrigale libații ale amazoanelor vikinge Trei vise avui (Pe Nil? Pe malul Volgăi? Pe sub pod de Bahlui?) Legănat de fregata natală văzui în adâncuri: se înălța, în apele roșii, o colosală clepsidră de Cuvinte cu miezul ca
SIMFONIA A 14-A SAU LISTA LUI VLADIMIR PUTIN by Lucian Vasiliu () [Corola-journal/Imaginative/2406_a_3731]
-
lagăre propriu-zise care aveau câte un contingent de 4-5 mii de condamnați". Felul în care condamnații erau transportați spre aceste lagăre nu este cu nimic mai uman decât odioasele trenuri ale morții din vremea lui Hitler. Scenele povestite în memoriile deținuților sunt cutremurătoare, oripilant fiind gestul unor ,asistente" de a arunca printre zăbrelele vagonului un prunc abia născut, sub privirile îngrozite ale mamei sale. În ceea ce privește numărul celor deportați, nici o cifră nu seamănă cu cealaltă. Scrie Ion Hadârcă: ,... unii se limitează în
Tranziția dincolo de Prut by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11088_a_12413]
-
despre cel de-al șaselea argument al lui Kant (cum că Dumnezeu există), Bezdomnîi conchide năvalnic, incult și agresiv: ,Kant ăsta ar merita băgat pe vreo trei ani la răcoare, la Solovki!" Or, Solovki era o celebră închisoare sovietică pentru deținuți politici, provenită dintr-o fostă mănăstire adaptată de regim la sistemul penitenciar, din pricina numărului mare de presupuși ,dușmani ai poporului". Cu alte cuvinte, Bezdomnîi reacționează ca un acolit al regimului comunist, virtual comisar al poporului, la o adică. Nu este
Diavolii și cetățenii sovietici by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/11082_a_12407]
-
tot cei care intră și ies pe porțile Casei Poporului" (V.M., în Dilema, 73, 2005). Dicționarele de argou recente înregistrează efectele extreme ale transformării semantice, decupînd adesea incomplet referința termenului și generalizînd sensuri contextuale; astfel, impresii (s.f. plural) ar fi "deținuți ce vor să pară șmecheri dar în realitate nu sunt" (Nina Croitoru Bobârniche, Dicționar de argou al limbii române, Arnina, 2003); iar impresie sau impresar sînt definite ca "minor internat într-un centru de reeducare, cu un comportament teribilist, care
Impresii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11120_a_12445]
-
cu un comportament teribilist, care nu se supune minorilor cu vechime mai mare în institut" (A. Volceanov, G. Volceanov, Dicționar de argou și expresii familiare ale limbii române, Livpress, 1998). Desigur, termenul impresie nu poate avea un sens limitat la deținuți sau minori din centrele de reeducare; definițiile incomplete surprind, doar, un efect îndepărtat al evoluției cuvîntului în mediul argotic: individul care "are impresii" este desemnat, metonimic, prin trăsătura sa caracteristică, sau printr-un joc de cuvinte care remotivează etimologic termenul
Impresii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11120_a_12445]
-
expun în cele ce urmeaza are în vedere exponenții comunismului, foștii ofițeri de Securitate și colaboratorii lor, stabiliți ca atare prin sentințe definitive sau prin neatacarea deciziilor Consiliului Național de Studiere a Arhivelor Securității (CNSAS), cât și victimele comunismului - foștii deținuți politici. Că și Legea 221/2009, prin care încercăm repararea nedreptăților regimului comunist, aceasta are o latură reparatorie - astfel încât între pensiile securiștilor și cele ale victimelor lor să nu mai fie, ca acum, un imoral și de-a dreptul criminal
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
regimul comunist trebuie reparate prin legi. De exemplu, foștii activiști comuniști de frunte, foștii conducători ai Miliției și ai Ministerului de Interne, ai Justiției comuniste, foștii torționari să nu poată beneficia de pensii peste nivelul minim al populației. Pensia foștilor deținuți politici și a urmașilor direcți ai acestora să fie considerabil majorata". Cu un an înainte, o inițiativă legislativă a societății civile (Societatea "Timișoara") a fost preluată de trei parlamentari liberali 7: Proiect pentru Legea lustrației, care avea ca scop să
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
life story Introducere Societatea românească nu duce lipsă de inițiative menite să aducă în atenție faptele regimului comunist din România și consecințele acestuia. În șfertul de secol ce a trecut de la căderea comunismului au apărut volumele de mărturii ale foștilor deținuți politici, eseuri, studii de caz, analize sociologice și antropologice, documente, situații statistice și dicționare, s-au organizat mii de evenimente (expoziții, conferințe, proiecții de film, aniversări, comemorări etc.), Memorialul de la Sighet (inițiativa ce ar trebui să fie multiplicata) și, în
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
propriului trecut, prin care nomenclaturiștii s-au transformat peste noapte în dizidenți și în anticomuniști. Toate aceste metamorfozări s-au produs sub emblemă anticomunismului, care s-a vândut bine după Revoluție. Această mișcare amplă a cuprins atât anticomuniștii sinceri (foști deținuți politici, dizidenți, oameni în vârstă ce au prins viața politică interbelică, tineri neafectați de comunism), cât și cabotinii sau anticomuniștii postcomuniști. Cu timpul, anticomunismul a fost compromis prin mutilarea legii lustrației, prin eșecul condamnării reale a comunismului (rămasă mult timp
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Științe Politice și Administrative al Universității "Petre Andrei" din Iași, cel care este și coordonatorul întregului proiect. Lucrările publicate până în prezent sunt atat volume colective ce reunesc studii ale unor specialiști în științe socioumane, cât și mărturii ale unor foști deținuți politici, ale unor jurnaliști ce au activat în presa studențeasca în perioada comunistă, ale unor persoane ce au participat la Revoluția din 1989 sau ale unor foști lideri comuniști. În cele ce urmează, voi prezenta pe scurt aceste produse editoriale
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
de zel din partea unora, totul pe fondul unei lipse a comunicării"11. Exil în propria țară O lucrare ce mizează tot pe povestea vieții este Exil în propria țară, ce reunește interviuri pe care Constantin Ilaș le ia unor foști deținuți politici. În demersul său, realizatorul interviurilor a plecat de la convingerea că "Cunoașterea suferințelor, abuzurilor, violențelor și crimelor petrecute pe durata regimului comunist este cu atât mai necesară cu cat astăzi, la un sfert de secol de la căderea acestui regim, lumea
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
existențiale în opoziție cu mersul vremurilor, tip Sever sau Virgil, dar și romanul de dragoste Victor-Felicia Antim, destine traumatizate de istorie; el este arestat în timpul revoltei studențești de solidaritate cu revoluția ungară (întunecatul noiembrie, 1956), ea, ca fiică a unui deținut pentru delicte contra regimului, este constrânsă să ia numele familiei ce-o adoptase (Măgureanu), spre a i se permite accesul la liceu și facultate. Ar fi interesant ca Daniel Dragomirescu să urmărească evoluția acestui cuplu într-un nou roman.
Politică și amor în obsedantul deceniu by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/11227_a_12552]
-
putea stăpâni plânsul când venea vorba de prietenii ei cei nefericiți. Îmi amintesc asta foarte bine, probabil plânsul mamei mă afecta și pe mine, așa copil neștiutor cum eram. După mai mulți ani, lucrurile s-au mai schimbat spre bine, deținuții politici au fost eliberați și am aflat ca unchiul Valeriu a ajuns în America. Ce grozav era în mintea noastră că cineva de-al nostru să ajungă în America! Veronica era fericită că unchiul ei, atașat de familia săracă rămasă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
IPS Bartolomeu dacă își aduce aminte de acea discuție cu părintele Popescu și mi-a confirmat că își aduce aminte așa a fost. Însă ne-a explicat (mai erau de față prietenul meu bun, prof. Manea Pompiliu și câțiva foști deținuți politici) că el nu a putut să rămână departe de pământul țării în care s-a născut și a suferit, singurul pământ care îi aduce și îi va aduce căldură pe această planetă. Oare câți români iubesc pământul țării așa cum
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
emi grării după ce am fost arestat în 1951 și eliberat 1964 însă din 1964 până în 1979 am mai fost arestat de încă cinci ori și permanent tracasat și amenințat la fiecare pas. Am facut paispre zece ani de pușcărie că deținut politic, plimbat prin mai toate închisorile grele ale țării și am suferit că toți cei condamnați, cu sau fără motive serioase, după cum veți fi știind că s-au desfă surat evenimentele din acei ani de grea obida pentru români, intru
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
toți cei condamnați, cu sau fără motive serioase, după cum veți fi știind că s-au desfă surat evenimentele din acei ani de grea obida pentru români, intru propășirea comunismului bolșevic și distrugerea țării. Povestea mea este asemănătoare cu a multor deținuți politici și mai curând am vrut să uit decât să-mi amintesc suferințele prin care am trecut. Pușcăria m-a învățat multe, insă odată scăpat, mi-am promis că voi face totul pentru a împiedica răspândirea molimei comuniste și voi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Am dat apoi examen la școala de subingineri electrici , unde mi s-a spus că dosarul meu a fost pierdut. În tot acest timp eram urmărit, mi-era ascultat permanent telefonul, așa că fiecare zi devenise un coșmar. Niciunul dintre bieții deținuți politici nu a fost încadrat undeva în meseria pe care o aveau, ci trimiși numai la muncă de jos, necalificata. Ca să repet descrierea torturilor aplicate deținuților politici din închisorile comuniste, nu ar avea rost, au fost descrise de altii înaintea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
mi-era ascultat permanent telefonul, așa că fiecare zi devenise un coșmar. Niciunul dintre bieții deținuți politici nu a fost încadrat undeva în meseria pe care o aveau, ci trimiși numai la muncă de jos, necalificata. Ca să repet descrierea torturilor aplicate deținuților politici din închisorile comuniste, nu ar avea rost, au fost descrise de altii înaintea mea în mii și mii de pagini ale cărților publicate despre holocaustul comunist. Trecând prin toate închisorile românești nu am scăpat de tratamentele barbare aplicate de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
profesor de matematici, doctorul Ștefan Musta, a doua persoană care mi-a influențat viața. (Am mai vorbit despre el) Legătură a fost întâmplătoare: datorată vieții searbede din acel orășel, evadam din când în când din internatul în care mă considerăm deținut. Întruna din acele modeste escapade am întâlnit un binevoitor sfătos care m’a îndemnat să-i povestesc de ce eram plictisit. Mi-a plăcut să discut cu el: după mai multe ore plăcute petrecute împreună, am aflat însă că este nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
pe cel împușcat. Era foarte clar că oamenii au fost aduși în aceste piețe și împușcați. Uneori erau lăsați acolo chiar și două zile, să fie văzuți de cât mai multă lume. Mai tarziu, în închisoare, am aflat de la unii deținuți cu care am stat în aceeași celulă, ca aceste crime tip execuție au avut loc în toată țara și cu aceeași lozinca, „borfaș mort în lupta cu poliția“, scrisă pe pancartă. Cu toții am tras concluzia că cei omorâți prin împușcare
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
nu mai fug”. Capodoperele voiculesciene, rămase în manuscris, văd lumină tiparului numai după moartea sa, prin grijă fiului său Ionică Voiculescu, cel care a recuperat manuscrisele de la Securitate. Toți cei care l-au cunoscut, medici sau pacienți, scriitori sau foști deținuți politici cu care a împărțit regimul aspru al detenției la Jilava și Aiud, îl descriu în același mod: un om modest, blând, tăcut, cu privirea agera și fruntea înaltă, cu înfățișare de sfânt bizantin, gata totdeauna să sară în ajutorul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
împărțind-o cu ceilalți. Se crease în jurul lui un cerc de profitori, care uneori îi luau mâncarea fără ca măcar să-l întrebe. Într-o zi, un bolnav, desi operat, s-a repezit să-i ia mâncarea pe care i-o aduseseră deținuții de drept comun. Răspunsul lui la riposta colegilor a fost: „Lăsați-l, și el este creatură lui Dumnezeu și dacă s-a repezit s-o ia, înseamnă că el are nevoie mai mare decât mine de această mâncare”. Cuvintele lui
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
separată, unde mi-am jucat păpușile. Timpul mi-a trecut în feerie" (p. 160). Acest fapt s-o fi întâmplat prin anii '60, când condițiile de detenție s-au mai relaxat. Dar tot nu știu până acum ca vreun alt deținut politic să fi scris în închisoare altceva decât declarații pentru dosarul inculpatului. Cine a mai scris proză de ficțiune în închisorile comuniste din România? Nu știu nici un alt caz. Opera postumă a lui Petre Pandrea a fost o revelație, al
Anecdotica pamfletară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10763_a_12088]