25,049 matches
-
la est și pe roci acide (sub vegetație acidofilă) la Liuborajdea, Moldova Nouă etc. Pe roci granitice apar pe suprafețele plane (poduri ale teraselor) sau slab înclinate, cu expoziții variate, în zonele ScorusCărbunariaIeșelnița, Dealul Moturgi - Ogradena, Dealul Creasta Cocoșului - Dubova, Dealul StreneacLiuborajdea. Pe conglomerate și gresii liasice se întalnesc în zona Cioaca Borii - Svinița. Clasa cambisoluri Eutricambosolurile se formează pe diferite tipuri de roci, în condițiile unui relief fragmentat, pe culmi și versanți, platouri calcaroase etc. Se întâlnesc pe o gamă
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
profilului de sol. Fiind legate de arealele cu relief accidentat, litosolurile sunt prezente în toate unitățile de soluri din munte, evoluând în funcție de etajul biopedoclimatic spre alte tipuri de soluri. Pe versanții foarte puternic înclinați se asociază cu stâncărie și grohotișuri (Dealul Viilor, Dealul Teiul Moșului în bazinul Ieșelniței, Dealul Streneac în bazinul Liuborajdei). Litosoluri apar pe versanții abrupți dinspre valea Dunării ai Munților Locvei între Baziaș și Divici, ai Munților Almăj între Cozla și Ieșelnița, precum și la Porțile de Fier sau
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
sol. Fiind legate de arealele cu relief accidentat, litosolurile sunt prezente în toate unitățile de soluri din munte, evoluând în funcție de etajul biopedoclimatic spre alte tipuri de soluri. Pe versanții foarte puternic înclinați se asociază cu stâncărie și grohotișuri (Dealul Viilor, Dealul Teiul Moșului în bazinul Ieșelniței, Dealul Streneac în bazinul Liuborajdei). Litosoluri apar pe versanții abrupți dinspre valea Dunării ai Munților Locvei între Baziaș și Divici, ai Munților Almăj între Cozla și Ieșelnița, precum și la Porțile de Fier sau pe unele
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
relief accidentat, litosolurile sunt prezente în toate unitățile de soluri din munte, evoluând în funcție de etajul biopedoclimatic spre alte tipuri de soluri. Pe versanții foarte puternic înclinați se asociază cu stâncărie și grohotișuri (Dealul Viilor, Dealul Teiul Moșului în bazinul Ieșelniței, Dealul Streneac în bazinul Liuborajdei). Litosoluri apar pe versanții abrupți dinspre valea Dunării ai Munților Locvei între Baziaș și Divici, ai Munților Almăj între Cozla și Ieșelnița, precum și la Porțile de Fier sau pe unele văi principale, cum ar fi: Radimna
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
hidrografic Ieșelnița, sub pajiști secundare. Aceste terenuri necesită efectuarea de lucrări de combatere a eroziunii și de schimbare a utilizării lor prin împădurire sau inierbare. PODGORIA MOLDOVA NOUA Factorul natural caracteristic al Podgoriei Moldova Noua este zona colinară a Banatului, dealurile puțin înalte ale munților Dognecei. Aici sunt soluri scheletice, brune podzolite erodate pe pietrișuri, rendzine levigate și regosoluri rendzinice, bogate în fier și microelemente. Plantațiile viticole beneficiază de expoziție sudică, sudvestică sau sud-estică, majoritatea plantațiilor fiind situate pe platouri. Cantitatea
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
locuitori și 664 case. Cele mai vechi dovezi materiale despre existența unor comunități umane pe teritoriul județului Caraș- Severin datează de la sfârșitul perioadei paleoliticului mijlociu. S-au descoperit așezări omenești pe teritoriul localității Gornea (com. Sichevița), în două stațiuni pe dealul Căuniței( așezare aparținând culturii musteriene târziicirca 60000 i.e.n.) si pe dealul Pazariste( o așezare din polioliticul superior final, care începe cu circa 12000 ani î.e.n.). Neoliticul este atestat și el printr-o serie de descoperiri arheologice. Astfel de dovezi au
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
unor comunități umane pe teritoriul județului Caraș- Severin datează de la sfârșitul perioadei paleoliticului mijlociu. S-au descoperit așezări omenești pe teritoriul localității Gornea (com. Sichevița), în două stațiuni pe dealul Căuniței( așezare aparținând culturii musteriene târziicirca 60000 i.e.n.) si pe dealul Pazariste( o așezare din polioliticul superior final, care începe cu circa 12000 ani î.e.n.). Neoliticul este atestat și el printr-o serie de descoperiri arheologice. Astfel de dovezi au fost descoperite în hotarul localităților: Gornea( com. Sichevița), Liubcova( com. Berzasca
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
vom exemplifica denumiri ale castrului. CASTRUL(latină- castrum, plural castră) reprezintă un complex de clădiri și- sau teren împrejmuit utilizat(e) ca o poziție militară defensivă.La origine el era o fortificație celtică de formă rotundă,construită pe vârful unui deal.Diminutivul latin castellum era utilizat pentru forturi de mici dimensiuni, care erau de obicei, dar nu întotdeauna, ocupate de unitați auxiliare și utilizate ca baze logistice pentru legiunile romane.În limba greacă termenii stratopedon(tabara armatei) și phrourion(fort) erau
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
până la acoperiș).Ca și zidar era Gheorghe Țundrea,zis Pisicuța.Această meserie era destul de grea, deoarece cei care își făceau case nu aveau întotdeauna numai cărămidă , ci foloseau și acea piatra moale care trebuia fasonata, sau chiar piatră brută din dealurile și munții înconjurători.Astfel de case se construiau din pământ batut cu nuiele, așa numita paiantă.Practic see făcea un cofraj din nuiele sau scânduri , în care se punea pământul fărâmițat care apoi se uda cu apă astfel încât să se
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
în Moldova Nouă. În monografie , el face o incursiune în istoria locurilor de unde aflăm denumiri care s-au păstrat până în zilele noastre; stânca Babacaia cu o interesantă legendă, Cralievăț- ce înseamnă Culcușul Regal, cât și alte nume de văi și dealuri. Pentru păstrarea în memorie a acestui autor o stradă din Moldova Nouă îi poartă numele. Nicolae Iorga este o personalitate care a trecut prin acest oraș, prin anul 1939. Eroi ai comunei Padina Matei: - Dolbocean Alexandru, Cărbunari Grigore, Verdeț Nicolae
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
etnice locale. Sașii au plecat. Izgoniți de avatarurile "epocii de aur". Cei vârstnici revin periodic, mânați de nostalgia anilor tinereții, așa cum au fost aceștia în deceniile de mijloc ale secolului trecut. Revin în căutarea amintirilor, a locurilor, a cimitirului din deal, a școlii ce-și desenează profilul pe ilustratele poștale, a celebrului turn al cetății. Revin în forță marile corporații din Germania. Pentru a recupera, pentru a restaura biserica din deal, casele cele vechi, încărcate de istorie. Partea cea veche, medievală
Academia muzicală de la Sighișoara by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9432_a_10757]
-
trecut. Revin în căutarea amintirilor, a locurilor, a cimitirului din deal, a școlii ce-și desenează profilul pe ilustratele poștale, a celebrului turn al cetății. Revin în forță marile corporații din Germania. Pentru a recupera, pentru a restaura biserica din deal, casele cele vechi, încărcate de istorie. Partea cea veche, medievală, a orașului se constituie într-un unic nucleu urbanistic, străzi, case locuite în continuare de sute de ani. încă din prima jumătate a secolului al XVIII-lea, muzicienii locali au
Academia muzicală de la Sighișoara by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9432_a_10757]
-
însă pretinde un masterat separat! După atâția ani încă "vorbim" despre "legea lustrației" (punctul 8 din Proclamația Timișoara) când ar fi putut funcționa simpla lege a bunului-simț, iar diferența între republica parlamentară sau/ și prezidențială nu este înțeleasă începând din dealul Cotroceni și până la Siliștea Gumești! Diversiuni au fost și "reformele" în toate domeniile, mereu reluate fragmentar de la Justiție și până la... Sănătate! Ce vină are ministrul-contabil, când Maiorescu a "rezolvat" problema (la Junimea) printr-o butadă rămasă celebră: nu poți să
Kitsch-ul și noi by Alexandru Bucur () [Corola-journal/Journalistic/9439_a_10764]
-
raționalizarea drastică a benzinei și a combustibililor, în general, iar ulterior la organizarea unor licitații doar pentru uzul organizatorilor, înflorirea metalurgiei a avut consecințe nebănuite. Prima a fost de natură peisagistică și funciară întrucît au răsărit dintr-o dată, pe coasta dealului, pe malul Dunării sau în inima Bărăganului, niște schelării apocaliptice din metal negricios - în care ficțiunea științifico-fantastică se amesteca insesizabil cu viziunile coșmarești medievale - ce au dizlocat dintr-o singură lovitură sute de hectare de pămînt arabil, a cărui scoatere
Mic dicționar socio-artistic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9435_a_10760]
-
este o pînză luminoasă pe care ochiul percepe nu doar elementele acesteia, ci și "prezentul interior" al eului: Vlad Ștefan scrie o proză care se naște din performanța privirii sale. Una dintre narațiunile care îi aparțin se intitulează Cal pe deal lîngă satul Nereju; nu doar titlul trimite la pictură, ci și perspectiva celui care privește și relatează ceea ce vede: realitatea este desfăcută în planuri, inventariate cu ochi expert, drumurile naratorului fiind cele ale culorilor peisajului. Altădată, iubirea se consumă într-
O lume de citate by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9446_a_10771]
-
un fior activist. Acolo unde nu se simte, lasă la iveală frumoase meditații de școală veche: "O, Moldovă, apa trece lin,/ Pasăre să fiu, să zbor aiurea/ Murmurînd puțin cîte puțin/ Cîntecele care-adorm pădurea./ Uite cîmpul, seara nu se vede,/ Dealuri mari și ruginite vii;/ Ce de vin la crame-o fi și ce de/ Cîntece departe auzii!/ Greu ar fi să dormi în aste vremi,/ Poate noaptea să colinzi pe stradă,/ Să atingi un zid, să nu te temi,/ Să
"O, desigur, astăzi ți-ai ieșit din fire..." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9459_a_10784]
-
scrie Radu Rosetti Odinioară.... Prin '42, cînd apărea la Georgescu Delafras, timpurile nu erau de-un optimism nebun. Vîrtelniței lor, care se răsucește în sensul negru, îi pune în cale, scriind despre altădată, o melancolie albă. Ceea ce nu va să zică fără dealuri și văi afective, ci doar clară și blîndă, ca portretul bunicii. Dedicată lui Grigore Tăușan "Petronius" (filosof), bunul și vechiul meu prieten, alintarea începe cu evocări. Prima piesă e un potpuriu cu animale. Un profesor genevez publică un articol despre
Alintări by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9508_a_10833]
-
tot - ce nu și-a preschimbat datele și intimitatea. Acolo, timpul pare că-și întinde marginile solemn și tandru, că lentoarea unui cîntec strînge, fără grabă, la piept, plînsul și rîsul zilelor și nopților, duioșia liniilor curbe și moi ale dealurilor, fermitatea întinsului și mirosul năucitor al fînului. Felul în care regizorul Mihai Măniuțiu a exploatat, constant de-a lungul timpului, în spectacolele sale ritmurile, poezia cîntecelor, tîlcul lumii de acolo, filosofia ritualurilor și a vieții, felul în care a amplasat
Prizonierat și alienare by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9549_a_10874]
-
devenit "Rinul cel adevărat cu ape cristaline". Emoția întîlnirii, emoția pierderii: "la fiecare cotitură a drumului, mi se taie respirația de teamă că ne despărțim, că fluviul se preface în lac întins ca marea sau că se ascunde după vreun deal." Pripită emoție, căci "iată-l din nou". Mergînd înainte ca o poveste. Köln, și pe urmă acasă, frîngînd brusc cercul unei călătorii. Un drum cu trenul la mare, printre amintiri și cîntece germane de șagă. Încă unul, pe ploaie. În
Acuarele plimbate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9572_a_10897]
-
nama de Rajko Grlic, Croația, 2010, 1h 30 min., Comedie, Cu: Miki Manolovic. 21:00 Despre oameni și melci de Tudor Giurgiu, România, 2012, 93 min., Comedie, Cu Monica Bârlădeanu, Andi Vasluianu. OSCAR PREVIEW Miercuri, 16 ianuarie 18:00 După dealuri de Cristian Mungiu , România, 2012, 150 min., Cu: Valeriu Andriuta, Cosmina Stratan, Cristina Flutur. 20:45 O afacere regală/ A Royal Affair de Nikolaj Arcel, 2012, 128 min., Danemarca/Suedia, Dramă/Istoric/Romantic. Cu Alicia Vikander, Mads Mikkelsen. Premii Festivalul
"Hai să trăim împreună" și "După dealuri", filme propuse de NCRR, în perioada 11-17 ianuarie by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/80380_a_81705]
-
Crișan Andreescu, crisan andreescu Peliculă "După dealuri" regizată de Criști Mungiu nu a fost nominalizată de juriul de specialitate printre cele cinci filme care vor concura la Oscarul pentru "Cel mai bun film străin" al anului 2012. Cristian Mungiu a ratat participarea la gala premiilor Oscar din
Cristi Mungiu a pierdut nominalizarea pentru Oscar cu "După dealuri" by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/80387_a_81712]
-
a fost nominalizată de juriul de specialitate printre cele cinci filme care vor concura la Oscarul pentru "Cel mai bun film străin" al anului 2012. Cristian Mungiu a ratat participarea la gala premiilor Oscar din 24 februarie 2013. Peliculă "După dealuri" nu a fost nominalizată de juriul de specialitate, dar a reușit performanța, o premieră pentru cinematografia românească, de a ajunge pe lista scurtă, de 9 filme, care ar fi putut ajunge la Oscar. Juriul de specialitate, reprezentând Academia de Film
Cristi Mungiu a pierdut nominalizarea pentru Oscar cu "După dealuri" by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/80387_a_81712]
-
nu i-ar putea-o atenua, pictorul s-ar lansa într-un adevărat act al genezei. Ar născoci munți și arbori, liziere și arături, crengi și frunze, gîze și oameni, pietre și animale. în tușe largi, cît ține coasta unui deal, sau în vîrtejuri minuscule, clipocitoare și translucide ca o cădere de ape. Apoi ar face o expoziție și ar vedea că e bine așa. ION Vlasiu: unul dintre puținii artiști pentru care, în mod vizibil, arta este o formă de
Rememorări de Sf. Ion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7717_a_9042]
-
unui sătean, un cerb în fugă, artistul în studio sau întâlnindu-se pe o potecă cu unul dintre protectorii săi - nu sunt neapărat novatoare. Reprezentând cu aceeași ușurință blana unei vulpi sau coama roșie a unui model irlandez ca și dealurile stâncoase, spuma mării sau râul Loue izvorând dintr-o grotă, Courbet a reușit însă să ridice, ca puțini alții, comunul, banalul vieții de zi cu zi la nivelul de "seriozitate" al picturii cu subiect mitic sau religios atât de apreciată
Între tradițional și modern: doi corifei ai artei secolului al XIX-lea by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/7741_a_9066]
-
i se cunoștea vreo relație de probă sau măcar intermediară. O scîrbise de bărbați perversul, era de părere notărița, care nu mai știa ce să facă cu al ei, că se înmuiase de tot. Îl trimisese și la Chelu în deal, poate l-or întări curvele cu ceva și el tot bleg. Știa el ce să-i facă, fetelor, li se destăinuia notărița prietenelor ei, dar nu se măritase cu talentele lui de prestidigitator. Totuși decît nimic, ca biata Jeni... Soția
Modista și feminismul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7747_a_9072]