5,794 matches
-
discursivă), „nous“ (intelect), „alogos“ și „eidos“ (idee), vom înțelege că este de necuprins vibrația subtilă a întrupării cuvântului (ascuns sub simbolul hieroglific) proiectat prin infinite oceane celeste de o unică esență reflectoare a Fiat/ului Creator. Prin schematizare și tipizare decorativă, sedus de latura tematică, locus logicus de factură axiomatică din „Firul de fum”, forează în trecutul abscons al altui Eu contingent, deja eclipsat de o aceeași „pecete“ a arderii: „Am cules/ nenumăratele tale furtuni / și-am continuat să trăiesc / - prin
AUTORITATEA GNOSEOLOGICĂ A CUVÂNTULUI ÎN POEZIA VIORELEI CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372640_a_373969]
-
în război. Înjurătura la țăranul roman a fost o descărcare nervoasă pe toate necazurile care l-au apăsat. Ea a căpătat în roman întorsăturile cele mai imprevizibile pe portativul stilului scriptic. Ea a apărut ca mijloc de defulare sau numai decorativ. Toate personajele din roman înjură. Cocoșilă în privința înjurăturilor era vestit, îl înjura și pe tat-so, și pe popoa, și pe primar, și pe preceptor, pe toți de la lingură, de la șervetul cu care se stergea, la lampă, la feștilă, lumânare, târlă
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
Stroe Mihaica, Vasile Adriana, clasa pregătitoare, Școala Gimnazială Scorțaru Vechi - înv. Râșnoveanu Lilica și de către elevul Petre Gabriel Alin, din clasa pregătitoare, de la Școala Gimnazială Bordei Verde- înv. Comșa Ionel La secțiunea I tema plastică a lucrării a fost: ,,Rolul decorativ al liniei și punctului în obiectele de artă populară românească din zona Bărăganului”. La secțiunea a II-a, au participat elevi ai claselor III-IV, care au realizat compoziții plastice cu tema : ,,Obiceiurile românești din zona Bărăganului desfășurate cu prilejul unor
CONCURSUL JUDEȚEAN DE PICTURĂ CULORILE BĂRĂGANULUI EDIȚIA A VII-A, 2015 de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/373200_a_374529]
-
tinerele fete sau de mamele și bunicile lor. Astfel de odoare erau batistele, ștergarele și maramele de borangic, cămășile și brâiele bărbătești, iile, boscelele, fețele de masă, cuverturile și mai ales macatele, vestitele macate din satul nostru. Adică, orice obiect decorativ țesut, cusut, brodat sau împletit de mâinile femeilor era „odor”. Odoarele nu erau simple „obiecte”. Ele reprezentau frânturi din sufletul lor, bucăți din visele lor, stropi din dorințele lor. Odoarele erau țesute, brodate sau împletite, cu fire de zâmbete, din
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
înaltul rang de urbe civilizată, emancipată și curată spiritual, dle. primar!? Artiști creatori pe care domniile voastre sunteți obligați să-i protejați sub toate aspectele, pentru aportul lor semnificativ la infrumusețarea orașului; arhitectura peisageră, exponate artistice, monumente sau lucrări de artă decorative, inobilări de spații interioare și exterioare, străzi sau parcuri citadine, etc. Să inițiați, să coagulați într-o structură organizatorică activă și influentă, pentru formalizarea și normarea activităților creatoare specifice, energii pozitive dar neglijând birocrația excesivă și ineficientă, utilizând persuasiunea și
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE PRIMARUL REALES AL MUNICIPIULUI ORADEA de CORNEL DURGHEU în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375598_a_376927]
-
curaj civic și inițiative, sper că în următorii 4 ani de primărie, peisajul urban, estetic și istoric al Oradiei să se îmbogățească cu cel puțin 100 (una sută) de lucrări monumentale de for public, de statui evocatoare, semne și însemne decorative, etc. Se întreabă unii de ce mă implic în astfel de activități, de demersuri, de adresări? Pur și simplu, deoarece mă pricep, pentru că am fost întotdeauna un nemulțumit de „puținul” din jurul meu. Pentru că exist! Pentru că am un orizont spiritual responsabil înalt
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE PRIMARUL REALES AL MUNICIPIULUI ORADEA de CORNEL DURGHEU în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375598_a_376927]
-
douăzeci de ani, a rămas totuși țăran, fără ifose. A făcut școală profesională, a urmat liceul și cursuri postliceale la seral și a absolvi școală de maiștri cu media maximă. A lucrat la uzina „Steagul roșu” din Brașov, la cooperativa „Decorativă” că montator scene și decoruri, apoi pe platforma Pipera, la întreprinderea „Cinescoape” că mecanic mașini și utilaje și în cadrul I.M.S.A.T. București. În semn de prețuire a pasiunii și interesului pentru artă și istorie a fost o perioadă membru deonoare al
PROFIL BIOGRAFIC-ION DOREL ENACHE ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369260_a_370589]
-
în lume în numele libertății de gândire și expresie. Lipsa de curaj a bisericii de a lupta pentru ceea ce este adevărat, bun și drept, a făcut ca istoric slujbașilor bisericii să li se rezerve o funcție mai mult sau mai puțin decorativă în panteonul elitei intelectuale și politice, rolul celui neputincios, doar tolerat, câteodată neavând încotro și fiind deci nevoit să nu aibă altă șansa decât cu voie sau fără voie să îngăduie și chiar să binecuvânteze fărădelegile și blasfemiile impuse de
FACE BISERICA POLITICĂ? de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374207_a_375536]
-
Valter Paraschivescu, Ovidiu Paștina, Virgil Potârcă, Camelia Profirescu, Daniela Rîndașu, Valeriu Scărlătescu, Geanina Sfinteș, Elisabeta Stănculescu, Speranța Ștefănescu, Florin Șuțu, Mihaela Teodorescu, Maria Urian, Florica Zahiu; grafică - Cristina Anghel, Maria Băbușanu, Cristian Dinu, Anca-Maria Drăgoi, Dragoș Minculescu, Victor Munteanu; artă decorativă - Mihail Manta, Lucreția Milea, Ligia Popescu, Mariana Voicu; sculptură - Iustin Bratu, Claudiu Dosaru, Nicolae Lupu. Lucrările realizate într-o varietate de materiale și de tehnici: ulei/pânză, acrilic/pânză, ulei/carton, acuarelă/hârtie, guașă, pastel, tehnică mixtă, gips, porțelan, oțel
SALONUL DE PRIMĂVARĂ, PLOIEŞTI, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378704_a_380033]
-
alcătuită pe baza conținutului-cadru minimal stabilit de INP; ... e) relevee și documente de arhivă sau documentații anterioare, dacă există și se află în posesia solicitantului; ... f) fotografii relevante ale monumentului istoric, cu evidențierea zonelor degradate, inclusiv a picturii sau elementelor decorative, pentru proiectele care vizează componente artistice; ... g) plan de măsuri și activități privind întreținerea și protejarea monumentului istoric, propus și însușit de către solicitant; ... ... 2. pentru finanțarea lucrărilor de conservare, restaurare, consolidare, punere în valoare ori reintegrare în circuitul cultural
ORDIN nr. 2.934 din 30 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285585]
-
registre de interpretare. Specialiștii în istoria artei subliniază influențele care se întâlnesc în proiectele arhitecturale din Moldova ultimelor decenii ale secolului al XV-lea. Concepția spațiului și a planurilor bisericilor sînt specifice tradiției bizantine, în timp ce procedeele de construcție și elementele decorative se explică prin convergențele gotice. Astfel, biserica Sfîntul Nicolae din Rădăuți este o biserică de tip occidental adaptată cultului ortodox. Analiștii istoriei sociale românești, într-o tradiție începută de romanticul Bălcescu, au găsit momentul cheie al legăturilor dintre suveran și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
japonezi, fată și băiat, cu proverbiala lor manie fotografică, prind tot ce se poate, ce pot ei prinde, în zona Palatului Culturii. Japonezul are un moment de maximă inspirație și, văzînd lîngă Lapidarium un grup de țigani curați și foarte decorativi, îi abordează, rugîndu-i prin mimică să-i dea voie să se fotografieze cu puradelul lor sugar. Zis și făcut. Tînăra țigancă îi întinde pruncul, japonezul îl ia atent, ca pe ceva din altă lume, și-i roagă și pe ceilalți
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
să observ ce mi-am propus pentru azi: transfigurarea genială a unei crime. Într-o diagonală elocventă trei capete teribil de asemănătoare prin tenta lor cianotică: cel tăiat, al lui Pompei, pe tipsia de alamă, cel al călăului, și masca decorativă de pe mobila apropiată. Capul lui Cezar, crudul autor moral, e radios-carnal. Brațele celor doi complici ai crimei, albe, se înroșesc progresiv spre palme. Totul în opulența brocarturilor în cute brune. Fastul crimei. Dar ce-i cu pasa asta neagră? Viața
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și greșelile, drept date "clasate" într-o istoriografie onestă cu sine. Indignarea de fațadă a guvernanților cu ocazia unei recente provocări propagandistice pe tema mareșalului nu poate convinge pe nimeni. Nici chiar pe actorul de mîna a doua, în persoana decorativului general cîndva și cu stagiu ieșean, implicîndu-și, partizan, gradul în farsa comemorativă și justificîndu-se, post festum, în fraze calchiate după Rică Venturiano. (De reținut aici, amuzat-digresiv, diagnosticul lui Al. Paleologu în aceeași notă: Iliescu, președintele etern al României farfurizilor). Orchestra
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
acum patru ani), o face cu vîrf și îndesat "carismaticul", lăsînd impresia că bifează, unul după altul, capitolele: - aplicarea, chiar dacă fariseică, a legilor proprietății; - retrocedarea, chiar dacă obstrucționist-perfidă, a bunurilor confiscate abuziv de antecesorii săi consangvini; - reconcilierea "la vîrf", prin curtarea decorativă a Regelui Mihai, ultimul rezistent în calea sovietizării României, și "recompensarea" acestuia cu... propriile bunuri regale; - confecționarea unei opoziții "credibile", în persoana, chiar dacă incomodă, a clonei sale, Vadim Tudor; - accederea, cu machiaverlîcurile naționaliste de rigoare, la structurile euroatlantice. Bref. Ce
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
să se cuibărească în noi un soi de amnezie periculoasă. Amețiți de "hărmălaia publică" vorba lui Pavese uităm rădăcina răului. Uităm că dacă România se află acum în situația în care se află, asta se datorește nu puzderiei de "soluții" decorative propuse de administrația criptocomunistă, ci înseși existenței în vîrful acesteia a personajului care poartă în cîrca-i întreaga povară totalitară. Fie și una ambalată în staniol social-democrat. Fără ea/ fără anturajul aferent, forțele autentic democrate atît de explicabil anemice după jumătatea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
recluziune, la Socola, îl văd, o secundă, în curtea stabilimentului pe autorul autoportretului. În lejerul halat-uniformă... Tot acolo, altă dată, într-o toamnă mai umană, la braț cu celălalt, minunatul Craiu și culegînd amîndoi, pe alee, păstăi de salcîm căzute, decorative substitute ale curmalelor la care nici visînd nu puteam gîndi. Repere, ele, păstăile, ale unor campanii obștești din a căror liber consimțită muncă patriotică urma să fie stors nu știu ce ulei. Vîndut apoi, profitabil, din statul socialist, îmbuibaților capitaliști. După externare
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
confraternă a celor ce-și consumă caloriile în aceeași cultură. Să fim serioși: totul e doar propagandă. Și disperată confecționare de imagine. Dar, în fond, pe cine-i are în vedere oacheșul mecena atunci cînd ține Cotroceniul în interminabile firitiseli decorative? Sînt cîteva categorii care și-au verificat cu vîrf și-ndesat virtuțile obediente în dictatură. Cu plusul de rafinament cerut acum de vremurile nouă (în grafie sadoveniană, evident). - s-a bătut multă monedă pe "rezistența prin cultură"; asta vrînd să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și atîtea vernisaje ale altora, ale mele -, pot atesta existența unui specimen care, absentînd, ar face lipsit de sens însuși momentul inaugural. Și nu pentru că ar reprezenta ceva intrinsec acestuia, ci, pur și simplu, l-ar goli de acel sclipici decorativ, fără de care totul ar părea prea scrobit, deci prea neadevărat. Pe acest... om recent îl găsesc în haotica-mi fototecă și, de cîte ori o frunzăresc pentru varii motive, dînd peste cîte o figură nicicînd identificată inubliabilă însă constat că
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de mii; sau: Ca apa pentru ciocolată. După care, cu paharul de șampanie doar sorbit, încheie în cîte-o bagatelă șoltică: Du-te la cireșe, pentru țară mori! Fără Gaittany ăsta am arăta mai triști. N-oi fi, la rîndu-mi, insul decorativ al aceleiași scene ieșene? 8 noiembrie Plasîndu-mă, întîmplător, în spatele unui computerman ce navighează crawl, pe valurile unui site cu artă, deși nu mă număr printre ahtiații procedurii, rămîn, mai și schimbînd chiar păreri cu navigatorul, lăsîndu-mă contaminat de apetitul lui
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
era frumoasă", "peretele era verde"), sau funcțional (în raport cu funcția sau folosința lor: "camera era folosită numai în cazuri speciale"). O descriere poate fi mai mult sau mai puțin detaliată și precisă; obiectivă, sau subiectivă; tipică și stilizată sau, dimpotrivă, individualizatoare; decorativă sau explicativă/funcțională (stabilind tonalitatea unui pasaj, transmițînd informații relevante pentru intrigă, contribuind la caracterizare, introducînd sau întărind o temă, simbolizînd un conflict ulterior); ș.a.m.d. ¶Bal 1977, 1983, 1985; Bonheim 1982; Bourneuf, Ouellet 1975; Debray-Genette 1980, 1982; Genette
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
unui mai mare rafinament, cu o folosire mai intensă a resurselor orchestrei. Verdi a modificat într-o măsură sensibilă țesătura armonica în lumina unei mai depline stăpâniri a meșteșugului componistic, mult mai inteligent stăpânit. Verdi compune și multă muzică nouă, decorativă, o arie splendida: “O mes amis, mes frères d’armes”, o impresionantă declarație de inocentă cântată de Gaston în actul al treilea. Deși în comparație cu opera I Lombardi alla Prima Crocciata, operă Jérusalem a pierdut în termeni dramaturgici, ea a marcat
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
grijă având permanent convingerea că oamenii sunt parte integrantă a naturii și nicidecum superiori acesteia. Prin activități simple precum îngrijirea unui animal de companie (a unei pisici, a unui câine, a unui canar, pești din acvariu) sau a unor plante decorative familia contribuie la realizarea unei atitudini față de anumite componente ale mediului înconjurător, responsabilitate, dragoste față de natură, respect. Nicola I. (1980) precizează faptul că în familie se pun bazele formării primelor deprinderi de igienă personală și socială indispensabile unei comportări civilizate
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
aceasta asigurându-se cadrul necesar adaptării pregătirii profesionale a elevilor la cerințele pieții muncii pe plan local și județean. În continuare sunt prezentate câteva proiecte de programe de CDȘ propuse de autoarea acestei cărți. 3.2.1. Denumirea opționalului: „Plante decorative” Argument Pornind de la profilul liceului - resurse naturale și protecția mediului, am propus această temă de opțional „Plante decorative”, pentru a veni în sprijinul elevilor, școlii și comunității locale. Florile prezintă importanță estetică și economică. Importanța estetică rezultă din nevoia permanentă
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
județean. În continuare sunt prezentate câteva proiecte de programe de CDȘ propuse de autoarea acestei cărți. 3.2.1. Denumirea opționalului: „Plante decorative” Argument Pornind de la profilul liceului - resurse naturale și protecția mediului, am propus această temă de opțional „Plante decorative”, pentru a veni în sprijinul elevilor, școlii și comunității locale. Florile prezintă importanță estetică și economică. Importanța estetică rezultă din nevoia permanentă de frumos a oamenilor. Florile însoțesc omul de la naștere și până la moarte; încununau învingătorii fie că erau regi
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]