14,316 matches
-
trei exigențe: a) puterea de absorbție: criteriul folosit să fie specific tuturor elementelor cuprinse în sfera „faptului” definit, încât să nu rămână niciunul care să nu fie „atras” în concept (criteriul nu se referă doar la unele componente ale faptului definit); b) puterea de respingere: criteriul (criteriile) pe baza căruia realizăm definiția să nu fie prea „larg”, încât să lase să „pătrundă” în sfera conceptului unele elemente străine „faptului”considerat; c) puterea de cuprindere: (ca o conjuncție a celor două exigențe
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
risc al conjuncturii economice și financiare, implică una dintre funcțiile principale ale marketingului, respectiv studiul și cercetarea pieței, capabile să ofere informații managementului bancar pentru luarea măsurilor de gestionare corespunzătoare și evitarea riscului de piață. De altfel, managementul poziției monetare, definită ca valoarea la un moment dat a tuturor activelor lichide a instituției financiar-monetare, presupune o permanentă asistență de marketing În luarea deciziilor, privind modificarea acestor poziții. Principalele modalități de acoperire a poziției deschise la riscul de dobândă, constau, În luarea
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
băncile comerciale, obiectul contractelor constituindu-l mărfurile, valutele, valorile mobiliare, titlurile de credit pe termen scurt, dobânzile etc. b) Contractele futures - sunt, de asemenea, contracte la termen, negociate pe piețele organizate (piața bursieră), fiind contracte standardizate, care presupun partizi bine definite, cotate la scadențe fixe (precise), de regulă, până la 18 luni. Contractele futures și contractele forward sunt produse relativ echivalente, respectiv contractele futures pot fi considerate niște contracte forward standardizate. c) Contractele cu opțiuni - sunt, de regulă, contracte standardizate Încheiate pe
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
1970; J. Pépin, 1958; A. Von Hendy, 2002; M. Untersteiner, 1972). ...la triumful logos-uluitc "...la triumful logos‑ului" Probabil fără o legătură directă cu aceste dezbateri, Heraclit din Efes dă un puternic impuls mișcării de marginalizare a cuvântului (și universului definit) de mythos prin sacralizarea logos-ului. În căutarea unui „termen specializat care să semnifice ordinea, măsura, contradicția ca bază sau legitate”, Heraclit „ia logos-ul din limbajul comun sau, mai exact, din limbajul aplicat omului și, resemnificându-l, Îi dă un
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
aceasta, el reprezintă un patrimoniu al colectivității, care trebuie apărat și transmis mai departe. Aceast fapt implică un anumit respect față de conținutul cuprins În acel text și obligația de a-l comunica celorlalți membri ai societății, În situații sociale bine definite, de obicei publice și solemne; b) caracterul performativ: mesajul este actualizat În fața comunității de către persoane care, prin capacitatea lor de a memora și a „interpreta” acele texte, beneficiază de un statut aparte. Prestigiul lor este legat de o dublă abilitate
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
este repetitiv Înseamnă că alții l-au performat În același fel, Înainte” (p. 20); m) regularitatea: ritul se reia ciclic; n) referirea la sacru: „Evenimentele rituale permit celor care le celebrează să participe la viața serioasă, oricum ar fi aceasta definită” (p. 25); o) comunicarea fără informație: „Ritualul este o comunicare ce acționează Într-un mod aparte, din punctul de vedere al teoriilor informației” (p. 27). Tipologia riturilortc "Tipologia riturilor" Schemele de clasificare propuse de antropologi au Încercat să depășească această
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a aparatului conceptual necesar delimitării, cartografierii și Înțelegerii acestui teritoriu cultural. Din punctul meu de vedere, o sinteză accesibilă (În plan didactic) și nereductivă (În plan științific) a diferitelor tipologii ale riturilor ar trebui să includă următoarele categorii: a) magia: definită ca acțiune rituală care are ca scop influențarea lumii Înconjurătoare prin stăpânirea unor forțe supranaturale. Pentru a atinge acest scop, actele magice fac apel la mijloace „oculte”, diferite de cele ale muncii de zi cu zi, puțin accesibile Întregii societăți
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
actele magice fac apel la mijloace „oculte”, diferite de cele ale muncii de zi cu zi, puțin accesibile Întregii societăți. Magia include numeroase forme de ritual, cum ar fi vrăjitoria, șamanismul, vindecarea magică, practicile divinatorii etc.; b) ofrandele și sacrificiile: definite ca un sistem de acțiuni ceremoniale prin care se creează o relație specifică Între doi termeni (de obicei, unul din planul uman și altul din planul supranatural) prin intermediul unei entități Înstrăinate sau distruse În actul sacrificiului; c) riturile de trecere
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Încearcă o sinteză Între anumite idei exprimate de Victor Turner, unele tendințe din sociologie (Erving Goffman și interacționiștii), teorii din literatură și arta teatrală (K. Burke, N. Frye), sugestii din etologie etc. Schechner consideră că „performanța” este o categorie generală, definită ca „o activitate desfășurată de actori, dansatori, muzicieni, precum și de spectatori sau alte publicuri. Teatrul, dansul, muzica sunt cuvinte echivalente care se referă la genuri specifice ale performanței. Teatrul accentuează narațiunea, dansul mișcarea, iar muzica sunetul” (1987, p. 23). În
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
elemente i-au Îndemnat pe mulți cercetători să considere magia un sistem cultural complex, de sine stătător, un fel de echivalent al religiei sau al științei. Magia, așa cum observă cu subtilitate Jonathan Z. Smith (2004, p. 216), a fost mereu definită În mod „privativ”, ca o formă culturală plasată Între alte două mari configurații culturale generice - religia și știința - formă care are trăsături comune, dar nu total identice și cu una, și cu alta: Magia seamănă cu religia sau știința, dar
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
banul de argint ca obiect cu puteri ieșite din comun; miezul nopții ca moment de cumpănă, când forțele oculte sunt accesibile. Exemplul de mai sus dezvăluie „arhitectura” internă a actului de vrăjitorie: astfel, prin combinarea, conform unor reguli simbolice bine definite, a unor elemente obișnuite din lexicul cultural, se obține o configurație neobișnuită, șocantă, greu de acceptat, Într-un cuvânt - exotică (pentru outsider). Acest mecanism explică reacțiile etnocentriste, deseori violente, ale celor din afara sistemului cultural În care funcționează actele de vrăjitorie
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
M. Perrin, 1995; M. Stutley, 2003; J. Townsend, 1997; M. Winkelman, P. Peek, 2004). La modul general, ...șamanismul reprezintă o tradiție a unor specialiști religioși care stabilesc și mențin legături personale cu anumite spirite, prin folosirea, În mod controlat și definit cultural, a unor stări alterate de conștiință (altered states of consciousnes - ASC). Șamanii folosesc puterea dobândită de la spirite pentru a vindeca, pentru a conduce morții către destinația lor finală, pentru a influența animalele și forțele naturii Într-un mod favorabil
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mai largi. Riturile magice nu sunt obligatorii pentru membrii unei colectivități (cum ar fi participarea la riturile de trecere, la cele politice, la sacrificii sau la sărbătorile calendaristice consacrate). De asemenea, actele magice nu sunt integrate Într-un calendar bine definit și nu fac parte din ansambluri ceremoniale complexe (M. Mauss, H. Hubert, 1996, p. 32). Pe de altă parte, sistemul magic pune accentul pe individul concret, care (sau pentru care se) efectuează ritul magic, pe fenomenul natural sau social bine
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ansamblu de tehnici de controlare a fenomenelor naturale și supranaturale. În felul acesta, magia devine „puternică și periculoasă, deci antisocială, ilegală, clandestină” (Ph. Steven Jr, 1996, vol. IV, p. 1228). Cei care dețin asemenea puteri se individualizează prin caracteristici bine definite: a) nu sunt integrați În sistemele sociale uzuale: adesea nu intră În mecanismele de Înrudire comune, locuiesc Într-un spațiu de la periferia geografiei locale și pot fi rătăcitori din loc În loc, pot suferi excomunicări și condamnări; b) posedă anumite Însemne
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
umanului (profan): victima este sacralizată În gestul oferirii ei către divinitate, iar actul imolării aduce sacralizarea celor care participă la ceremonial. Conceptul de consacrare se referă la o „alterare radicală a mediului, prin stabilirea În interiorul lumii vizibile a unor forme definite, concrete, de interacțiune cu divinul” (D. Gold, 1987, vol. IV, p. 59). Prin consacrarea unui obiect, loc, persoană sau grup se stabilește o legătură privilegiată Între acestea și puterile supraumane, primele fiind transformate de contactul (material sau spiritual) cu cele
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
nuntă erau reglate de calendarul creștin, dar pe baza unui substrat agrar arhaic: de aceea, ele nu se suprapun cu momentele de mare concentrare și intensitate ale muncilor câmpului. Ceremonialul de nuntă este construit pe baza unor secvențe rituale bine definite: chemarea la nuntă, Împodobirea bradului, ospățul tinerilor (care avea loc numai În unele regiuni), aducerea bradului la casa miresei, bărbieritul mirelui, pregătirea miresei, sosirea mirelui la casa miresei, colăceritul, jocul bradului, iertăciunea, plecarea la cununie, masa mare, darurile și zorile
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
procesiunii este mai mult decât evident, dar el implică forme de acces strict ierarhizate: oamenii sunt Întâi Înștiințați de direcțiile și etapele traseului (prin sunetul clopotelor), iar apoi sunt invitați să vină să sărute moaștele. Pozițiile În alai sunt strict definite, apropierea de moaște și ordinea sărutării acestora exprimând centralitatea În sistemele Puterii religioase și lumești. În plus, pe trunchiul principal al procesiunii se altoiesc elemente din alte ritualuri: mulți dintre cei care vin să sărute moaștele sunt la sfârșitul unui
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
rătăci sau pentru cine știe ce aventură. Pelerinajul este trăit pentru un scop și numai prin alegerea de a pleca pentru a atinge acest scop se declanșează procesul de sacralizare ce consacră gestul pelerinului”. Pelerinajul reprezintă o călătorie cu un scop bine definit, de obicei de natură spirituală, ce trebuie să provoace o transformare existențială a celui care o inițiază (În antiteză cu plecările prilejuite de sistemul turismului, unde călătoria devine un scop În sine, iar eroul ei nu este radical transformat, ci
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cântec etc.); b) Întâlnirea cu idolul - caracterizată prin localizarea precisă, prin timpul limitat, prin Învalmășeală, dezordine, chiar violență și prin explozia trăirilor și generalizarea lor. Participanții la pelerinajele declanșate de prezența lui Michael Jackson la București aveau un țel bine definit: să-l vadă cât mai de aproape („pe viu”) și, dacă se poate, să-l atingă sau să obțină ceva (autograf, obiect, parte din vestimentație etc.) de la idolul lor. ș...ț Toate aceste pelerinaje au presupus eforturi, sacrificii și chiar
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
care se impun punctul de adunare și formare a coloanei, punctul unde se află spectatorii privilegiați (lideri politici sau religioși, juriul) și punctul de desfacere a coloanei. În plus, după R. Grimes (1987), pelerinajul, fiind orientat către un loc bine definit, accentuează călătoria „către”, În timp ce În procesiuni atât drumul „către”, cât și drumul „de la” au aceeași importanță simbolică. După Roberto Da Matta, autorul unei analize frecvent evocate (1977, pp. 216-228), diferența dintre procesiunea religioasă, procesiunea de carnaval și paradă vine din
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Înalt (prezenți În tribune sau În locuri privilegiate) și mulțimile obișnuite, Înșirate pe traseul paradei. Prin afirmarea și exprimarea simbolică a acestor clivaje, paradele confirmă ordinea și ierarhiile sociale. Carnavalul instituie o mișcare fără o direcție sau un scop bine definite, o mișcare de luare integrală În posesie a spațiului, fie el centru sau periferie. Defilările carnavalești creează centre simbolice ad-hoc, reguli de comportament eliberate de constrângerile uzuale, eroi și modele care inversează frecvent valorile consacrate. În această mișcare, membrii unei
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
M. Bahtin, p. 172). Anularea ordinii Chiar dacă oricine are resursele și posibilitatea de a-și schimba comportamentul prosocial Într-unul opus, de tip contestatar, aceste acte izolate și conjuncturale nu constituie un sistem carnavalesc. Esența carnavalului stă În inversarea instituționalizată, definită normativ și coerentă simbolic, a anumitor forme de comportament. Acestea vizează relațiile de putere, relațiile religioase, relațiile dintre vârste și sexe. Perioada carnavalului apare ca un interval fără reguli și ierarhii sau, mai exact, fără regulile și ierarhiile consacrate, impuse
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
până azi în limba română, prin filieră latină, provine și de la acești daci liberi, asimilați etno-cultural și lingvistic de romanitatea din spațiul carpatic în secolele IV-V.18 În ansamblu, viața social-economică autohtonă reflectă trăsăturile unei societăți cu structuri bine definite, capabilă să obțină o producție agricolă și meșteșugărească importantă, care, din secolul al IV-lea, necesita și folosirea monedei. Sub aspect cultural-religios, creștinarea a evoluat împreună cu romanizarea, influențându-se reciproc, primirea creștinismului de aceste comunități umane (daci) și asimilarea lor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
singura populație de origine romanică. Ei trăiau într-o societate închegată, cu vechi rânduieli sociale și economice sedentare, cu structuri mentale creștine, încă înainte de 602, care asimilaseră pe slavi în lungile secole de conviețuire anterioară și erau acum un popor definit, de-sine-stătător. Feudalizarea progresivă a societății de la Carpați, Dunăre și Mare, ca și contactele nemijlocite ale romanității răsăritene medievale cu statul bulgar, Imperiul bizantin, Rusia kieveană și Ungaria arpadiană, în preajma anului o mie, au fost însoțite de apariția unor structuri bisericești
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
bisericească și civilizația din regiune. Aceste două provincii au cunoscut cea mai intensă viață istorică feudală timpurie, iar influența lor a iradiat și în părțile învecinate, Moldova meridională și Oltenia apuseană (Severinul). În perioada aceasta, se constituie nuclee culturale bine definite geografic, Dobrogea și Banatul, în care evoluția vieții feudale locale este asociată cu faptul că Dunărea de Jos are legătură cu Bizanțul, Balcanii și Europa centrală. În a doua jumătate a secolului al IX-lea, creștinarea bulgarilor (864-865) a avut
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]