2,615 matches
-
fost odată...), G. Topîrceanu, Ion Minulescu, St. O. Iosif, N. Davidescu, Elena Farago, Eugen Constant, Marcel Romanescu, N. Vulovici, Al. Iacobescu, Al.C. Calotescu-Neicu, N. Milcu, Ștefan Bălcești, I.C. Popescu-Polyclet, Victor Eftimiu, Ecaterina Pitiș, I.M. Marinescu, Maria Nicolau, G. Tutoveanu, Dem. Bassarabescu ș.a. După 1920 între colaboratori figurează Lucian Blaga (Lume), Tudor Arghezi (Oraș medieval), Ion Pillat (Elegie, Recuerdo, Cules), V. Voiculescu (Avariție, Înaintea aurorei, Apocalips), Zaharia Stancu. Dintre prozatori pot fi întâlniți Ioan Slavici (Amurg de viață, Fragmente din jurnalul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289129_a_290458]
-
Doi cântăreți greci ai lui Mihai Viteazul: Stavrinos și Palamed, Ploiești, 1943, 3-56; Povestea preafrumoasă a lui Mihai Voievod, tr. Rita și Eugen Dobroiu, LRV, II, 193-225; Cronica lui Stavrinos, tr. și pref. Gheorghe Tomozei, București, 1975. Repere bibliografice: G. Dem. Teodorescu, Scrieri neogrecești despre români. Vistierul Stavrinos și mitropolitul Matei al Mirelor, LAR, 1896, 5, 1897, 1; O. Tafrali, Poema lui Gheorghe Palamide despre viața lui Mihai Vodă Viteazul, București, 1905; Iulian Ștefănescu, Epopeea lui Mihai Viteazul în lumea greco-rusească
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289891_a_291220]
-
se leagă, doi ani mai tîrziu, studiile importante ale lui W. von Humboldt (1767-1836): a) Über die Bhagavad-gītă (mit Bezug auf die Beurtheilung der Schlegelschen Ausgabe im Pariser Asiatischen Journal, de la p. 158 la p. 189); b) Über die unter dem Namen Bhagavad-gītă bekannte Episode des Mahăbhărata: I. gelsen in der Akademie der Wissenschaften am 30.Juni 1825 (de la p. 190 la p. 232); II. gelsen in der Akademie der Wissenschaften am 15.Juni 1826 (de la p. 325 la p. 344
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Faptul că și Georg Wilhelm Friedrich Hegel a fost prins de entuziasmul general trezit în Occident de descoperirea operei Bhagavad-gītă, îl demonstrează, între altele, aceea că Hegel i-a dedicat în mod special o importantă Recension von "Über die unter dem Namen Bhagavad-gītă bekannte Episode des Mahăbhărata" von W. v. Humboldt, Berlin, 1826 (Fahrbüher z. Wissensch. Kritik, 1827, Nr. 7-8, 181-188), în Werke, vollständige Ausgabe, de la p. 360 la p. 435 din vol. XVI, Berlin, 1834 [277]. Spre deosebire de A.W. Schlegel
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
a obiectivat. Această determinare o găsim în lumea greacă." [345]. Este evident faptul că Hegel a străbătut ceva drum din 1796, cînd într-o compoziție intitulată Eleusis, adresată lui Hölderlin, definea conștiința sa religioasă în următorii termeni: Ich gebe mich dem Unermesslichen dahin. Was mein ich nannte, schwindet. Ich bin in ihm, bin Alles, bin nur Es. [346] Aceste trei versuri ar merita o discuție mai aprofundată; formularea lor este însă atît de clară, încît ne vom limita doar la cîteva
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Fortunescu, amândoi afirmând că acestea sunt „pe nedrept hulite”. Papadopol mai intervine cu un articol, Rolul social al literaturii, în care creația literară este socotită „cea mai înaltă școală a omenirii”. Poezie și proză publică atât frații Constant, cât și Dem. Bassarabeanu, Numa Cartianu, C. Nisipeanu, Ion Th. Ilea. Câteva profiluri reușite ale criticilor G. Călinescu, Șerban Cioculescu și Mihail Sebastian sunt grupate de Tiberiu Iliescu sub titlul Momente de critică de anotimp. Pimen Constantinescu semnează traduceri din Giovanni Papini și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289051_a_290380]
-
Alexander (1864), The Senses and the Intellect. 2nd edition. London (Longmans); Beaunis, H., Binet, A. (1892), Sur deux cas d'audition colorée. Revue Philosophique 33, pp. 448-461. Bleuler, E., Lehmann K. (1881), Zwangsmäßige Lichtem-pfindungen durch Schall und verwandte Erscheinungen auf dem Gebiete der anderen Sinnesempfindungen. Leipzig. Calkins, Mary Whiton (1893), A Statistical Study of Pseudo-chromesthesia and of Mental-forms. American Journal of Psychology 5, pp. 439-464. Claparède, E. (1900), Sur l'Audition Colorée. Revue Philosophique 49, pp. 515-521. Clavière, J. (1898), L
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
de la fantastic spre real, fie prin înscrierea unor teme noi în tiparul arhaic. În clasificarea textelor, s-au avut în vedere unul sau mai multe criterii (tematica, determinarea istorică, tipul de relații sociale reflectate etc.), de unde și varietatea categoriilor. G. Dem. Teodorescu, printre primii la noi, împărțindu-le în b. în: solare și superstițioase, istorice, haiducești, domestice. Clasificări mai recente disting b. legendare, vitejești (voinicești, haiducești), de conflict familial și social și istorice sau b. fantastice, vitejești (ciclul cotropitorilor turci, tătari
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
populare române, Iași, 1870; N. A. Caranfil, Cântece populare de pre valea Prutului, Huși, 1872; S. Fl. Marian, Poezii poporale române, I, Cernăuți, 1873; Teodor T. Burada, O călătorie în Dobrogea, Iași, 1880; I. Pop-Reteganul, Trandafiri și viorele, Gherla, 1884; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885; Elena D. O. Sevastos, Cântece moldovenești, Iași, 1888; I. G. Bibicescu, Poezii populare din Transilvania, București, 1893; Gh. Cătană, Balade poporale din gura poporului bănățean, Brașov, 1895; C. Rădulescu-Codin, Din Muscel, cântece poporane, I
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
lume de oameni normali care vorbesc altă limbă și pe a lui n-o pot înțelege”. Rubrici: „Cronica literară”, „Fragmente și informații”, „Cultura creștină”, „Revistele românești”, „Culturile străine”. Poezie semnează Lucian Blaga, S. C. Anderco, D. Gherghinescu-Vania, Ștefan Stănescu, Lucian Valea, Dem. Gh. Nolla, Victor Măgură, Ion Caraion, Vintilă Horia, George Păun, Cornelia Buzdugan, I. V. Spiridon, Al. Popescu-Negură, Ilie Balea, Ionel Manițiu ș.a. Proză publică Mircea Petală, Cicerone Mucenic, V. Spiridonică, Vasile Gionea. Sectorul criticii literare e cel mai bine reprezentat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290253_a_291582]
-
cuvântului românesc. Pe versurile lor am compus muzica pe care o cânt și azi pe scenă, cu aceeași plăcere. Pe unde și cu cine ai mai cântat? Am întreprins turnee prin toată țara, alături de actori și interpreți cu nume sonore: Dem Rădulescu, Florin Piersic, Mihai Fotino, Angela Similea, Dan Spătaru, Corina Chiriac, Angela Ciochină, Mircea Baniciu, Mihaela Runceanu, Ștefan Hrușcă, Vasile Șeicaru, Victor Socaciu etc. O mențiune specială aș vrea să fac pentru frumoasa și lunga colaborare cu grupul Savoy și
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
Ierunca, Vladimir Streinu, Augustin Buzura ș.a. determină o vie pulsație a ideilor, o nouă etapă a recuperărilor. Mai semnează Octavian Paler, Constantin Ciopraga, Mircea Zaciu, Eugen Todoran, Mircea Anghelescu, Mircea Muthu, Iordan Datcu, Ovidiu Constantinescu, Geo Bogza, Edgar Papu, Vasile Dem. Zamfirescu, Radu Tudoran, Viorica Nișcov, Monica Spiridon, Alexandru George, Șerban Foarță ș.a. Revista pune la îndemâna cititorilor mai multe jurnale ale unor scriitori și oameni de cultură prigoniți, cum ar fi cele ale lui Nichifor Crainic, Mircea Vulcănescu, Mircea Eliade, Al.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287693_a_289022]
-
Journal, îndrăzneața dezinvoltură a revistelor de genul Technikart dovedesc, printre altele, că asumarea absolutului monovalent, proprie tradiției occidentale, nu mai este în vigoare. Ne aducem aminte de judicioasele și profeticele analize ale lui Alexander Mitscherlich asupra "societății fără tată" (Auf dem Weg zur vaterlosen Gesellschaft)9, care pun accentul pe evanescența puterii patriarhale tradiționale. Drumul este acum parcurs. O societate a "fraților" tinde să prevaleze. Androginia remarcabilă așa cum apare ea în producția de modă masculină arată bine că masculul dominant este
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
poate, cel mult, în calitate de martor ocular, să scrie amintiri despre o altă persoană. Și dacă este așa, atunci de ce scrierea a fost intitulată Memorii? O ieșire din această dilemă ne este sugerată de titlul ediției originale, germane, a lucrării: Aus dem Leben König Karls von Rumänien. Aufzeichnungen eines Augenzeugen (Din viața regelui Carol al României. Însemnările unui martor ocular). În acest caz nu mai există nici un echivoc: titlul ne sugerează că altcineva, un „martor ocular”, narează viața regelui. Sugestie confirmată apoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
faptul că, încă de prin 1887-1888, Carol I a avut intenția de a colabora cu scriitoarea, dar că, efectiv, cei doi au început să lucreze împreună în 1891. În februarie 1892, Deutsche Revue publica deja primul capitol, sub titlul Aus dem Leben König Karls von Rumänien. Nach den Aufzeichnungen eines Augenzeugen. Publicarea în foileton a continuat până în ianuarie 1894, apărând sub această formă doar textul corespunzător primului volum al ediției germane. Sub același titlu, lucrarea avea să apară, între anii 1894
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
jurnal al lui Carol, cel din vremea călătoriei prin Elveția și nordul Italiei. Loc. cit., Fond Casa Regală, dos. 26/1893. Loc. cit., Fond Casa Regală. Carol I. Personale, dos. III/25. Loc. cit., fondul citat, dos. III/24. Aus dem Leben König Karls von Rumänien. Aufzeichnungen eines Augenzeugens, vol. I, Stuttgart, 1894, pp. XXXVI-XXXVII. Mite Kremnitz, König Karl von Rumänien. Ein Lebensbild, Breslau/Leipzig, 1903. Lucrarea a avut apoi mai multe ediții în limbile germană și română. Tagebuch des Königs
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
a apariției: a) Memoriile regelui Carol I al României, Editura „Lupta”, partea I, 1892, 255 p.; partea a II‑a, 1983 (pe copertă: 1893), 379 p. Această ediție, incompletă, reprezintă traducerea românească a textului publicat în Deutsche Revue. b) Aus dem Leben König Karls von Rumänien. Aufzeichnungen eines Augenzeugen, Verlag von J.G. Cotta’schen Buchhandlung, Stuttgart, vol. I, 1894, XLII + 380 p.; vol. II, 1894, IV + 485 p.; vol. III, 1897, IV + 502 p.; vol. IV, 1900, IV + 474 p. Este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
impresia de a fi englez, având, de altfel, origini pe jumătate poloneze. I s-a dus vestea de om politic foarte inteligent și întotdeauna bine orientat; a stat mult timp în Belgrad și este bun cunoscător al problemelor orientale” (Aus dem Leben König Karls von Rumänien. Aufzeichnungen eines Augenzeugen, vol. IV, Stuttgart, 1900, p. 54). În februarie 1880 a devenit ministru plenipotențiar al Marii Britanii la București (ibidem, IV, p. 294), post pe care l-a ocupat până în octombrie 1886, când a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
în perioada iulie 1880-aprilie 1881. I. Procopie Dumitrescu era în acel moment deputat, ales în 1879 la colegiul al doilea de Ilfov. Prințul Leon A. Uruzov a fost desemnat ministru plenipotențiar al Rusiei la București încă din februarie 1879 (Aus dem Leben König Karls..., IV, p. 170), însă avea să-și ia postul în primire abia pe 29 decembrie 1880/10 ianuarie 1881. În acest interval, conducerea Legației Rusiei a fost girată de consulul general Iacobson, în calitate de însărcinat cu afaceri. La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
în calitate de însărcinat cu afaceri. La scurta caracterizare din jurnal, regele avea să mai adauge, în memoriile sale: „Noul ministru plenipotențiar rus este un om de lume și bine educat; soția sa este fiica proaspăt numitului ministru de finanțe Abasa” (Aus dem Leben König Karls..., IV, p. 376). Memorialista Sabina Cantacuzino avea să scrie despre el că este „un om civilizat și cam șters, foarte bogat, de relațiuni plăcute, cu o soție nervoasă și fantască până la exces” (Sabina Cantacuzino, op. cit., p. 102
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
i-a acordat-o ministrului turc în 1/13 decembrie 1878, scria că Suleiman Bey i-a „lăsat impresia unui om amabil, care stăpânește formele curtenitoare specifice diplomaților turci, însă fără a ieși în evidență prin însușiri intelectuale speciale” (Aus dem Leben König Karls..., IV, p. 149). În capitolul dedicat corpului diplomatic din cartea sa de amintiri, Sabina Cantacuzino vorbește pe larg despre fiica ministrului turc, cu care se împrietenise, tatălui dedicându-i, în schimb, doar câteva cuvinte: printre diplomați, era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
a fost ales încontinuu deputat ori senator. Kiriak Țankov fusese numit încă din august 1880 agent diplomatic al Bulgariei la București. Se înrudea cu primul-ministru de atunci al Bulgariei, Dragan Țankov, și era foarte apreciat de principele Alexandru Battenberg. (Aus dem Leben König Karls..., IV, p. 354.) Soția lui Josef Jooris, ministrul rezident al Belgiei la București. Eugene Schuyler (1840-1890), profesor și diplomat american. Născut în Ithaca, statul New York, Eugene Schuyler provenea dintr-o familie ai cărei înaintași, de origine olandeză
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
o deținea în momentul însemnării din jurnal. Va deveni general în 1894. Ladislaus Hoyos (1834-1901), conte, ministru plenipotențiar al Austriei la București. A fost numit încă din august 1878, fiind primul diplomat străin acreditat cu acest rang la București (Aus dem Leben König Karls..., IV, pp. 98-99). Anterior fusese ministru plenipotențiar la Washington, iar de la București va pleca ambasador la Paris. (Fritz Wagner (ed.), Neue Deutsche Biographie, vol. 9, Duncker & Humblot, Berlin, 1972, p. 673.) Milan A. Petronievici avea, din mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
al Academiei Române. În 1893 avea să fie ridicat la gradul de general de brigadă. În primăvara anului 1889 a fost trimis, ca delegat al României, într-o comisie sanitară europeană care a investigat epidemia de ciumă din zona Astrahanului (Aus dem Leben König Karls..., vol. IV, p. 185). Grigore Brâncoveanu (1827-1886), fiu al fostului domn Gheorghe Bibescu și al Zoiei, născută Mavrocordat. A fost adoptat de marele ban Grigore Brâncoveanu. Soția sa Raluca descindea dintr-o veche familie din Creta, tatăl
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
un nume în calitate de ministru de Finanțe, unul dintre cei mai buni din țara sa. Distinsa sa soție era foarte apropiată de regină, căreia i-a fost în repetate rânduri maestră a curții” Joseph Maria von Radowitz, Aufzeichnungen und Erinnerungen aus dem Leben des Botschafters..., editor Hajo Holborn, vol. II, Deutsche Verlags-Anstalt, Stuttgart - Berlin - Leipzig, 1925, p. 218). Gheorghe I. Lahovary (1838-1909), inginer, scriitor și geograf. Între anii 1855 și 1862 a studiat la universitățile din Berlin și Heidelberg și la Școala
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]