54,016 matches
-
său politic a pretins că n-a făcut altceva decât să restabilească res publica! Orice gest are o încărcătură simbolică și se înscrie pe o coordonată cu străvechi rădăcini: când bolșevicii au mutat capitala de la Petersburg la Moscova, faptul a demonstrat ruptura cu tradiția unei Rusii tinzând spre europeizare și revenirea la tradiția imperiului asiatic antinomic și antagonic față de spiritul european. Dacă a te recunoaște într-o epocă sau într-un curent de gândire dintr-un timp mai mult sau mai
Sensul istoriei by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/16386_a_17711]
-
Voevod, Președintele..." - în loc de Cuza ar putea fi pus și un alt nume. Istoricii prezidențiali ar trebui să se prezinte cu asemenea studii în fața acelor mineri care, multilateral dezvoltați, au devenit horticultori în Piața Universității în iunie 1990. Discursul de la Foșcani demonstrează că în sferele înalte politice mentalitatea stalinistă se perpetuează și că ea este împărtășită și de academicieni, căci cine tace consimte. Iar câtă vreme stăpânește o asemenea mentalitate, drumul spre Europa ne este închis.
Sensul istoriei by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/16386_a_17711]
-
pornește polemic de la aserțiunea că Balcanii au fost descriși ca "alteritatea" Europei, ba chiar că, "Balcanii nu doresc să se conformeze standardelor de comportament specifice lumii civilizate". Tot polemic discută aserțiunea banalizată că Balcanii sînt butoiul de pulbere al Europei, demonstrînd că azi nici un istoric serios nu admite că primul război mondial a avut drept cauză situația conflictuală din Balcani. Și dacă azi, în Balcani, mai precis în fosta Iugoslavie, se ucid între ei pentru fapte petrecute în 1395 (lupta de la
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]
-
României. Iar de Weck se interesa mult de soarta evreilor, primind asigurări, dar era neputincios să abroge decizia furioasă a dictatorului de a-l trimite pe W. Filderman în Transnistria, ca pedeapsă că acesta a îndrăznit, într-un memoriu, să demonstreze că evreii nu mai au de unde procura imensa sumă ce li se impusese. Reîntors dintr-o vacanță în Elveția, de Weck îl informa pe M. Antonescu că "anglo-americanii nu pot face nimic pentru România cît timp aceasta va continua să
Însemnările unui ambasador by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16411_a_17736]
-
de mileniu, postmodernismul românesc cu toata cohorta lui de epitete, a început cu Bacovia: Omul începuse să vorbească singur... o, cum omul a devenit concret... Chiar." * Am citit cu interes și articolul lui Ion Buzera, Posteritatea bacoviană: momentul Mazilescu, ce demonstrează continuitatea "peste mode și timp" a bacovianismului la alt poet care a scris puțin și e mult prețuit de tineri. Ion Buzera începe didactic, printr-o schematizare: " Dacă simplificam rezonabil, urmărind anumite linii de forță, dincolo de opțiunile personale și stilurile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16458_a_17783]
-
totuși, prietenos, locuitorii șunt oameni de treabă că toți valahii iar hanuri în care, faute de mieux, să poți petrece o noapte șunt destule". A urmat călătoria spre București care, datorită drumului desfundat cu totul (plouase de curînd) s-a demonstrat a fi Bucureștiul l-a impresionat prin numărul, mai întîi, al bisericilor și prin dimensiunea populației (150.000), cam la fel ca al Berlinului, trăind toți în 15000 de case. Și iată impresia generală despre arhitectonica Bucureștiului: "Crearea Bucureștiului nu
Călătoria lui Kunisch by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16451_a_17776]
-
Apostoli și Părinții din primele două veacuri, pe de altă parte, confirmarea apartenenței autorilor respectivi la epoca unității depline a Bisericii din primul mileniu 11. Așadar, titlul de Sfânt Părinte l-a acordat Biserica numai acelor scriitori bisericești, care au demonstrat că învățătura ce o propovăduiesc o au prin inspirația Duhului Sfânt, pe Care l-a promis Domnul Apostolilor când le-a făgăduit că le va trimite pe Duhul Sfânt (In., 15, 16), Care îi va povățui și-i va învăța
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Dar, pînă la acea mișcare de macaz și sinuciderea lui Roller, istoricii adevărați, sprijiniți de forurile de partid, hotărăsc elaborarea unui tratat de istoria României în mai multe volume (fiecare cu cîte un responsabil și un colectiv de redacție) care demonstrează, implicit și explicit, sfîrșitul aberațiilor din manualul unic al lui Roller. De altfel, se decide ca manualul de istorie pentru licee să fie elaborat de Ministerul Învățămîntului, unde ministru era omul de bine acad. Ilie Murgulescu. Iar, cum spuneam, Academia
O carte despre anii 1955-1960 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16469_a_17794]
-
facultate și am citit, la Biblioteca Academiei, acest tom (avea aproape 500 de pagini) efectiv ridicol (atunci am citit și cartea, din 1945, a lui Andrei Oțetea) și mă distram cu delicii. Teza principală a acestui S. Știrbu era să demonstreze cum răscoala lui Tudor Vladimirescu, care a avut loc în 1821, a fost influențată de mișcarea decembristă rusă care a avut loc, totuși, în 1829. Era pusă în slujba acestei aberații o întreagă încrengătură de relații și argumente. Îmi mai
O carte despre anii 1955-1960 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16469_a_17794]
-
cu plăcere basmele tradiționale, că visează la zîne și se tem de balauri, că mai cred în miracole (altele decît cele științifico-tehnice), în împlinirea oricărei dorințe, prinți salvatori și animale cuvîntătoare. Succesul uluitor al romanelor din seria Harry Potter nu demonstrează decît aparent contrariul, căci puștiul cu ochelari trăiește, într-adevăr, cu capul în nori, dar cu picioarele e pe pămînt, alături de o mătușă haină și un verișor nesuferit, de ale căror răutăți nu-l poate scuti nici un întreg alai de
Parabola micului prinț by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16515_a_17840]
-
curentul de idei al ortodoxismului, sprijinit îndeaproape de Nae Ionescu. Camil Petrescu a publicat, în 1924, (l-a mai publicat de două ori, amenințînd că de cîte ori se va mai ridica această chestiune îl va reedita) studiul Sufletul românesc demonstrînd, pe larg și polemic, că nu arta populară e reprezentativă pentru formula sufletească a unui popor, ci personalitățile lui creatoare. Să mai amintesc de Lucian Blaga cu al său Spațiu mioritic care admitea, ca filosofie a culturii, ca valabilă pentru
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
Iași și la Chișinău. Alături de autorii cu contribuții foarte numeroase sau foarte importante - Constantin Negreanu, Cezar Tabarcea, Sanda Golopenția-Eretescu, Dumitru Stanciu pentru proverbe, Theodor Hristea, Florica Dimitrescu, Liviu Groza pentru locuțiuni și expresii, se găsesc multe alte nume și articole, demonstrînd diversitatea cîmpului de studiu - de la varietatea desemnărilor - izolări, expresii idiomatice, grupuri sintactice stabile/libere, unități frazeologice, locuțiuni și expresii, îmbinări de cuvinte - pînă la cea a elementelor studiate: rime, aliterații, metafore, cuvinte vechi și dialectale, jocuri de cuvinte, tautologii, pleonasme
Frazeologie romanică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16525_a_17850]
-
arhetipuri. în oricare din aceste două variante, afilierea regresivă presupune - în termenii lui Jakobson - activarea funcției paradigmatice și o desfășurare pe axa verticală ori - conform lui Lotman - modelul cultural semantic. Numeroasele și convingătoarele analize pe care le face Monica Spiridon demonstrează faptul că memoria culturală și conștiința descendenței se imprimă la toate nivelele textului, de la stratul diegetic (personaje coborînd dintr-o cazuistică literară, secvențe narative recognoscibile, destine ce se încadrează în anumite serii etc.) pînă în planul topografiilor simbolice sau în
O reeditare by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/16535_a_17860]
-
internetic, sîntem sortiți să trăim în confuzie și dezorientare. Sentința lui Birkert pare brutală și de aceea riscă să treacă drept pripită, dar argumentele autorului pun pe gînduri. Analizînd modul în care apariția Internetului modifică reflexele noastre de lectură, Birkert demonstrează că, oricît ne-ar entuziasma să putem trimite mesaje aproape instantanee la celălalt capăt al globului, nu sîntem croiți după tiparele mentale necesare unei epoci a Internetului. Nu dispun de suficient spațiu pentru a rezuma în detaliu analiza lui Birkert
Spre mileniul electronic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16545_a_17870]
-
unei femei al cărei bărbat se află la închisoare. Pentru acești eroi speranțele sînt modeste, nu de "mai bine", ci măcar de un calp "bine". În ce măsură iubirea poate fi o cale de salvare - conform dogmei creștine - și-a propus să demonstreze Aleksandr Sokurov în Moloch, parabolă stranie de o inchietantă teatralitate patetică evocînd pasiunea Evei Braun pentru Adolf Hitler, prilej de meditație indirectă asupra nebuniei, servilismului, adorației, într-un cuvînt al aberației. Încununat cu "Alexandrul de Aur" în competiția cineaștilor la
SALONIC: 2000 + 1 speranțe by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16543_a_17868]
-
a conceptului de ființa umană elaborată astăzi, într-o epocă a "dezumanizării" produse de tehnologie dar și de propriul nostru scepticism nu poate fi altfel decît de o suavă inactualitate. În spațiul pe care îl am la dispoziție încerc să demonstrez de ce o viziune ca a lui Frankfurt e vitală mai cu seamă pentru noi cei care trăim într-o vreme a computerelor care gîndesc și greșesc pentru noi. Teoria lui Frankfurt e inspirată de ceea ce el socotește a fi o
Cine sîntem cu adevărat by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16582_a_17907]
-
de cel de-al treilea; tortura descrie "lungul urlet al făpturii umane". Doar urletul poate fi răspunsul direct la sfârtecarea cărnii, el având un corespondent antitetic în urletul torționarului care își sporește sonoritatea, pentru a se ațâța și a-și demonstra puterea. Originea urletului este una profund organică și nu trebuie limitată la gât și gură, întrucât provine din măruntaie. De aceea, urletul nu este o izbucnire doar cu valoare auditivă, ci și cu valoare ființială, el devenind însuși trupul torturat
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
și nu pot fi". A doua problemă era imaginea unei Europe imperialiste, neocolonialiste, patria capitalismului feroce, despiritualizat, devorator de valori și de identitate națională. Adrian Marino se vede, astfel, nevoit să lupte pe două fronturi: pe de o parte să demonstreze nocivitatea ideologiei de dreapta punând-o mereu în relație cu cea de stânga, simțită pe pielea noastră până de curând, pe de altă parte să dezamorseze prejudecățile cu privire la Europa. În ceea ce privește ideologia de dreapta, Adrian Marino e tranșant într-un subcapitol
Alternativa globalizării by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11832_a_13157]
-
și concluziile teoriilor celor trei din Roza vânturilor, Modelul cultural european și Proiectul de tratat, Eros... nu mai lasă loc nici unui comentariu. Bun cunoscător al istoriei ideologiei românești, Adrian Marino face apel la exemple din istoria noastră cultural-politică pentru a demonstra deopotrivă tradiția și deschiderea istorică a românilor spre spațiul european, îndeosebi în perioada pașoptistă de a cărui efervescență ideologică liberală profesorul clujean se simte foarte apropiat, dar și felul în care, pe fondul descoperirii Europei, s-au format prejudecățile "formei
Alternativa globalizării by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11832_a_13157]
-
pe cei care au citit aceleași cărți ca și noi, pe cei pe care i-au premiat toți, pe cei pe care nu i-a premiat nimeni, pe cei la care nu se așteaptă nimeni să-i premiem pentru a demonstra cât de obiectivi suntem. Scriem împotriva parti-pris-urilor, în timp ce le facem noi înșine. Parti-pris-ul nu e niciodată al nostru! Bagatelizăm marile succese ale celorlalți arătând șubrezimea criteriilor: prejudecăți păguboase, mentalități potrivnice, obtuzitățile sau mașinațiunile celorlalți, marginalitatea lor. Supraevaluăm micile noastre reușite
Nervii intelectualului român by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11844_a_13169]
-
adevărați se conformează. Eticul, etnicul și esteticul sunt bine, pedagogic diferențiate, scoase din magma înțelegerii comune și înscrise ca valori în planuri distincte de referință. Arta veritabilă e în sine morală, chiar dacă fragmente mai grețoase ale ei par să ne demonstreze contrariul. O alterează tocmai conjuncturalul de care se impregnează, genuflexiunea făcută în fața unor realități socio-politice imediate. Aceste lucruri se învață pe băncile școlii și se află în bagajul intelectual al oricărui literator. Dar cum stau lucrurile când realitatea exterioară, alterată
Poemul provocat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11813_a_13138]
-
sau studiile despre avangardă ori postmodernism i-au adus lui Marin Mincu reputația de personaj greu de frecventat. Într-o lume fundamentală ipocrită, a rețelelor de interese și a grupurilor de prestigiu, Marin Mincu - la fel ca și Alexandru George - demonstrează o intratabilă lipsă de suplețe și de tact atunci cînd spune, fără menajamente, despre alb că este alb și despre negru că este negru. În general, în dezbaterile care animă viața culturală românească argumentele se structurează în jurul numelor care au
Bolile culturii în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11854_a_13179]
-
unor critici marxiști din perioada de început a carierei sale literare, dar este apărat în fața "revelațiilor" lui Edgar Reichmann cu privire la presupusele înclinații antisemite ale directorului "României literare" (acuză ce i-a fost adusă și lui Gabriel Liiceanu). Aceste atitudini nuanțate demonstrează echidistanța morală a lui Marin Mincu față de persoanele în discuție, absența unor parti-pris-uri apriorice. Avataruri de tranziție este o antologie a celor mai interesante articole pe teme culturale publicate de Marin Mincu, din anul 1999 încoace. Citite în succesiunea lor
Bolile culturii în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11854_a_13179]
-
din nou rolul poeziei ca armă și cârjă. Un film din 2003, Sylvia, despre doi poeți, a pus spectatorii avizați pe jar. Nici unul n-a rămas indiferent, și doi dintre cei mai proeminenți critici americani, care au o istorie ce demonstrează că de obicei au opinii similare, s-au contrazis (Rosenbaum și Ebert). Primul comentează că filmul pune pe primul plan relația dintre Ted Hughes și Sylvia Plath, în detrimentul statutului lor ca poeți. Ceea ce încuie lungmetrajul într-o impostură, pentru că, fără
Poezia ca materie de consum pentru filme by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11867_a_13192]
-
creație poetică, de la volumul Pietre kilometrice (1963), pînă la cea mai recentă carte a sa, Vizita maestrului de vînătoare (2002). Citite în succesiunea lor aproximativă (ordinea apariției în antologie a volumelor nu este una riguros cronologică), poemele lui Petre Stoica demonstrează o impresionantă unitate de viziune și stilistică. Firește, există diferențe specifice de la un volum la altul - tematica se mai schimbă, pe măsura trecerii anilor tonul devine mai ironic și chiar sarcastic -, dar dincolo de acestea se simte un "sound Petre Stoica
Viața în paranteze mici by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11877_a_13202]