12,656 matches
-
ori de cîte ori vine vorba de refuzul meu de a mă angaja. Nu, domnule, nu am fost un parazit. Ți-am mai spus. Am ales mizeria materială ca să mă salvez de mizeria morală. Dacă mă angajam Îmi creeam o dependență față de locul de muncă, de salariu - Înțelegi mata, semnam un pact tacit pe care eram obligat să-l respect, nu dintr-o conștiință morală, ci de frica de a nu rămîne pe drumuri — Bine, dar așa neangajîndu-te ai fost dintotdeauna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
toate, și protecție în fața slujbașilor de tot felul ai domniei. în satele numite „Slobozii”, numai mănăstirești la început, în secolul al XVlea, urmate de un determinativ ca să nu se confunde, se așezau țărani fără pământ, care fuseseră „trași” la vecinicie (dependența personală față de proprietar), foști răzeși care și-au pierdut proprietatea, clăcașii secolului al XVIII-lea, declarați prin Așezământul lui Constantin Mavrocordat, liberi ca persoană, dar fără „de moșie”. O Slobozie, zisă a Domniței (Slobozia Domniței), din fostul ținut al Tecuciului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și-au apărat cu îndârjire părțile de moșie și, cu toate întâmplările și evenimentele care de multe ori le-au fost potrivnice, au dăinuit până astăzi. Spre deosebire de vechile familii răzășești din Filipeni care s-au pierdut, ajungând în starea de dependență, obștea Frunteștilor s-a ținut tare, ajungând, prin urmași, pân la noi. Familiile Ciuchi, Corniță, Bârgu, Vârlan, Oprișan, Ciută, Huțu, Perju au o vechime de câteva sute de ani, au dat naștere la spițe de neam „s-au lățit” prin
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1746 și 1749), Grigore al II-lea Ghica în 1766. Pentru locul ocupat cu gospodăria, grădina, toloaca satului, apoi pentru plantațiile de pomi și de vie, țăranul clăcaș nu datora nimică boierului; prețul pentru acestea era cuprins în situația de dependență și în munca de clacă. Primele înjghebări făcute cu ce aveau la îndemână - lemnul de salcie și coaja - cu greu pot fi numite case, locuințe, erau mai mult adăposturi, colibe și bordeie răspândite prin pădure, deoarece plana frica de a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mai mari ale boierilor din familia Rosetti. Pe lângă aceste categorii de proprietari (Domn, mănăstiri, episcopii, boieri, răzeși) în peisajul social din Moldova, la fel ca și în alte țări, exista o numeroas rănime lipsită de proprietate, aflată în stare de dependență față de stăpânul pe moșia căruia stătea. Potrivit celor relatate de Dimitrie Cantemir, cei care stăteau pe moșia boierească, mănăstirească sau răzeșească erau străini, de altă etnie; românii fiind, după ilustrul învățat, oameni liberi. Pentru secolului al XVII-lea avem și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mărturie un izvod de moștenire și departajare a bunurilor în care sunt menționați și robii considerați „de moșie”. începând cu a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și la începutul secolului al XIX-lea se observă o accentuare a dependenței țăranilor față de boieri, creșterea dărilor, în condițiile în care producția agricolă este destinată pieței sau devine materie primă pentru obținerea alcoolului. Creșterea gradului de exploatare a forței de muncă din agricultură (numai capul familiei era scos la muncă, la clăci
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
realizat prin Regulamentul Organic, aplicat în Moldova începând cu anul 1832, prin care boierul devenea proprietar pe 1/3 din moșie, fără să mai fie și stăpân de sat. Prin Regulamentul Organic, numărul zilelor de clacă au crescut, acceptându-se dependența țăranului față de proprietar, chiar dacă îl obligă pe proprietar să pună la dispoziția țăranului 2/3 din moșie. De la aplicarea Regulamentului Organică până la reforma agrară realizată în 1864 sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, au fost și alte încercări de a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se poate generaliza, în sensul că nu toat rănimea din România era nevoită să facă apel la hambarul moșierului pentru a avea ce mânca, dar nu sunt puțini cei aflați în această situație, iar satele din comuna Filipeni ilustrează această dependență față de marea proprietate, evidențiind un grad de nedreptate care nu se întâlnea în nicio altă țară, o exploatare cruntă, care asimila pe țăranul din Lunca - Filipeni cu robia. Pentru a risipi orice îndoială cu privire la „cât de bine se trăia înainte
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
locuințele de tip bordei sau descoperit gropi de depozitare a cerealelor, în care s-au păstrat resturi de semințe carbonizate. Cultivarea grâului, secarei, orzului, meiului, sorgului în tot teritoriul viitorului stat țara Românească Moldova, poate fi dovedită și prin situația de dependență a populației locale față de populațiile pe care stepa le-a deversat în spațiul etnică românesc. Acești stăpâni vremelnici, care aveau forța militară de partea lor, percepeau de la populația locală, sedentară,diferite dări și tributuri în schimbul asigurării securității în fața altor migratori
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Ele vor elibera medicamente la intervale regulate; microcapsulele vor fi introduse în sânge, având misiunea de a repera și distruge un început de cancer, de a lupta împotriva îmbătrânirii creierului și a corpului. Dacă vor fi cunoscute mecanismele genetice ale dependențelor, se va putea încerca și blocarea manifestărilor acestora. De asemenea, într-o zi, se va putea interveni și în interiorul celulelor, fără a le altera, pentru a însănătoși in vivo organele omului. Dincolo de aceste obiecte, fiecare va dori să dispună și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
de conflicte, confruntate cu aceleași dileme ca Imperiul Roman la începutul erei noastre, țările care o vor compune vor forma atunci ordinea policentrică și-și vor schimba strategia: nu se vor mai ocupa de restul lumii, ci își vor reduce dependența energetică și financiară, vor instala o stare de protecționism, vor renunța la arme și își vor limita apărarea la protejarea intereselor lor, în sensul cel mai strict al termenului. Ele se vor strădui să-și amplaseze un scut deasupra teritoriilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
înalță și te doboară după cum meriți, singura consolare fiind doar aceea că, dacă i te-ai dedicat, nu mai ai scăpare, oricât de mult ai încerca. Praful scenei nu are asemănare, este cel mai perfid drog cu putință, pentru că dă dependență imediată și asigură una din cele mai strălucitoare morți posibile. Am umblat și umblu încă prin teatru cu un fel de regret de care nu am cum să scap, ca un fel de cocoașă din naștere, ca o boală cronică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
Sophie răspunde ceva, iar Hans i se alătură. E de aceeași părere cu ea. Spune, sunt de părerea Sophiei. Rainer îi spune să‑și țină gura, fiindcă nu cunoaște polii opuși ai gândirii, nici perfecta ei autonomie sau stricta ei dependență. Ca să‑l zgândăre, Sophie îl trimite pe Rainer să‑și facă lecțiile, apoi are voie să se gândească ce lucruri frumoase o să‑și cumpere cu banii capturați. Rainer urlă că‑l doare‑n cur de bani, la fel cum și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
-mi doresc asta pentru a o auzi vorbind la persoana a treia. Era mult mai ușor așa, chiar dacă Înțelegeam că asta echivala cu moartea prin Înec. Într-un anumit sens, nu se deosebea cu nimic de stigmatizarea unui eretic, de dependența de stupefiante sau de sinucidere. Iată de ce, din când În când, mai Încercam să revin la mine Însumi, ca și cum m-aș fi zbătut dând din mâini și din picioare În piscină, Însă nu știam până când o să mă țină acea forță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
prescrii cocaină? — Cocaina hidrocloridică a fost întotdeauna utilizată ca stimulent pentru combaterea celor mai grave cazuri de depresie. — Cum le împiedici să devină dependente? — E adevărat că există întotdeauna acest risc. Trebuie să fii foarte atent la orice semn de dependență de drog. Asta e meseria mea. Făcu o pauză și adăugă: — De ce întrebi? — Eram doar curios, Herr Doktor. Asta e meseria mea. La Hohenwarhe, la nord de Magdeburg, am traversat Elba pe un pod dincolo de care, pe dreapta, se puteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
situația hedonistă. Pentru că plăcerea apare încă de la înscrierea existenței individului în registrul naturii, în chiar momentul declarației de independență față de legile sociale. Physis contra nomos, legi naturale contra legilor civile, autonomie și libertate de acțiune contra supunerii, a obedienței și dependenței față de o transcendență juridică, de o morală normativă, iată imperativul categoric al hedonismului antiphonian... Adevăratele plăceri nu se află în tabăra artificiului cultural sau a ordinii societale. Nu civilizația dă măsură hedonistă. Pentru că bogăția ne aservește, onorurile ne obligă, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
mărilor cu sare (Timbrul). Alteori sunt minunate spectacole ale ochiului, frăgezimi matinale sau tragedii crepusculare. ă...î Am nesocoti un aspect esențial al poeziei lui Barbu, dacă n-am ține seamă de acel fel de a considera înfățișările lumii în dependență de arătările cerului. Aproape nu este poezie a Jocului secund care să nu conțină expresia sentimentului de relație cu cerul și stelele, ca niște prezențe imediate și concrete. Un zvon de influențe misterioase circulă necontenit între pământ și cer și
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
fotomemoriile trupurilor văzute permanent în jurnale, reviste, expoziții, albume, la televiziune, pe Internet conduc la o inflație galopantă a imaginarului, fără ca omul să poată, pentru detensionarea eului, să reprezinte (simbolizeze) sau sublimeze imaginile, lăsându-se astfel amenințat de tulburări nevrotice, dependență și consum de pornografie și sex excesiv. Așa cum am subliniat, depozitul enorm de viziuni despre corp nu-și găsește un debușeu sănătos și la îndemână, comportamentele contemporane tinzând „voit” spre maladiv. Firește, corpul ca obiect în artă nu va putea
FRUMUSEŢE ŞI FARMEC de DAN CARAGEA în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364317_a_365646]
-
Ediția nr. 284 din 11 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Hai că mă sună cineva pe celalalt mobil “Hai că mă sună cineva pe celalalt mobil” - de câte ori ați auzit această frază? Parcă trăim o disperare continuă. În primul rând există dependența de telefon. Sunt oameni care nu se simt în largul lor dacă li s-a descărcat bateria sau și-au uitat telefonul acasă. Se simt stresați, încordați și nesiguri în absență telefonului: “Dacă mă sună cineva?” Strâng telefonul în mână
HAI CA MA SUNA CINEVA PE CELALALT MOBIL de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364463_a_365792]
-
Acasă > Poeme > Dorințe > DEPENDENȚA Autor: Nuța Istrate Gangan Publicat în: Ediția nr. 242 din 30 august 2011 Toate Articolele Autorului mda... exact așa cum bănuiam sângele tău are gust de struguri pârguiți în soarele unei toamne târzii și arși de biciul brumei timpurii. mă îmbăt
DEPENDENTA de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361506_a_362835]
-
brumei timpurii. mă îmbăt artistic doar gustându-te într-o combinație probabil ilegală de dragoste, de toamnă și scrâșnet de dinți adânc înfipți și de taine și crude dorinți parol... nu m-am îndoit nici o secundă că am să devin dependența de drogul care ești tu,draga domn când mă supradozez cu tine, când mă tulburi amarnic între somn și nesomn îmi spui că trupul meu îți luminează noaptea adâncă, noaptea neliniștita și pustie în care te afunzi de dragul meu... dar
DEPENDENTA de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361506_a_362835]
-
în care te afunzi de dragul meu... dar eu nu-ți ghicesc decât dorința tăcută din ochii care-mi lasă pe trup curcubeu. Și-mi spui că de fapt, acesta este gustul trupului meu. răsfățat și leneș arcuit curcubeu. Referință Bibliografica: Dependența / Nuța Istrate Gangan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 242, Anul I, 30 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Nuța Istrate Gangan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
DEPENDENTA de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361506_a_362835]
-
INDIVIDUALE ȘI NAȚIONALE Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Alteța sa Regală Principele Radu al României Reașezarea în coexistență a conștiințelor individuale și naționale Încercarea consolidării unei forme de statalitate în dependență de prezența facultativă a unei personae cu funcția de președinte, care poate fi adesea ancorată în jocul de interese politice, prognoze politice activate în manipulare, dinamizate de fraude electorale, întâmplare, șansă... este logodită sub cer cu vremelnicia, nu cu statornicia
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI. REAŞEZAREA ÎN COEXISTENŢĂ A CONŞTIINŢELOR INDIVIDUALE ŞI NAŢIONALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363840_a_365169]
-
unele cuvinte ce I le dicta. „Lipsită complet de simțul limbii, se gâgâie și se mâmâie minute în șir”, scrie despre ea dl. Alex. „Augustin Buzura, pe care l-am admirat și iubit decenii la rând, m-a dezamăgit prin dependența lui de Angela Martin; ca să nu mai vorbesc de paginile ei ideologice invadate de gândaci, orientare pro-comunistă, pro-Iliescu, anti-Coposu” scrie Alex. Am inserat acest citat, pentru că gândesc similar. Într-un schimb de mesaje cu dl. Alex o caracterizează ca „bruneta
ALEX. ŞI FEMEILE de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362888_a_364217]
-
multiplu se simplifică, ajunge «unul»“. Ceea ce stătea în calea acestei uniri era doar preeminența ego-ului din care doar prin suferința jertfelnică a crucii s-a putut ieși. Condițiile sunt așadar împlinite, cel puțin în ceea ce privește dezlegarea de patimi și ieșirea de sub dependența lor. În minunata lucrare “Vederea lui Dumnezeu”, Vladimir Lossky ne atrage atenția asupra faptului că „Pentru a iubi pe Dumnezeu Care transcende orice rațiune și cunoaștere, Care e liber de orice relație și natură, trebuie să depășim, într-un elan
„DUMNEZEU ESTE IUBIRE!” de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363339_a_364668]