3,462 matches
-
sub conducerea unui șef, care va primi misiunea și sumele necesare pentru acoperirea cheltuielilor de întreținere și deplasare pe itinerariul ordonat. d. Elementele recrutate vor trebui să îndeplinească următoarele condițiuni: Să nu fie mobilizabil și nici susceptibil de a fi deportat ca element indezirabil. Să poată justifica ușor refugierea lor pe teritoriul sovietic. Să nu fi fost semnalat ca element ostil regimului comunist. Să nu prezinte nici un motiv de suspiciune asupra trecutului lor. e. Pentru convingerea și câștigarea lor se va
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
elemente de pază ai propagandei comuniste. Evreii au ocupat sub regimul comunist un procent de circa 80% din toate funcțiunile; și-au însușit averile celor mai înstăriți și s'au ocupat cu predilecție cu denunțarea românilor, care apoi au fost deportați. c). Cei rămași în teritoriile eliberate s'au arătat ostili din primul moment. Cu ocazia ocupării unor localități au tras din ascunzișuri asupra trupelor române. În târgul Edineți, ostașii au trebuit să verifice casă cu casă și locuințele de unde se
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
telegraf tăiați. La Hotin, unde era o herghelie, caii au fost legați câte 15 și omorâți cu tunul. Astfel au fost împușcați sute de cai. III. PAZA TERITORIULUI. 1. Prin punctul Hotin a revenit în țară o parte din Românii deportați de ruși pentru Siberia. Odată cu aceștia s'au întors și numeroși evrei care au fugit odată cu armata rusă. În ziua de 14 Iulie s'a luat măsura ca trecerea peste Nistru să fie oprită, iar acum numeroase persoane stau pe
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
civile sau au fost găsiți prin localități, se consideră prizonieri de război și vor fi trimiși la lagărul de trierea prizonierilor Vaslui, unde se va face trierea lor, conform Instrucțiunilor Nr. 1202 ale M.C.G308. 2. Acei care au fost deportați din Basarabia și întrebuințați ca mână de lucru la lucrări de orice fel fără a fi purtat arme, vor fi triați de M.U. la revenirea în Basarabia și împărțiți în: a) nevinovați, care vor fi lăsați acasă; b) suspecți
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ar duce, ele nu ar depăși în valoare cele pe cari Serviciul de Informații American, care lucrează tot cu evreii, și le poate procura în țară. În schimb, emigrarea evreilor din Regat, cei din Bucovina și Basarabia urmând a fi deportați, ar prezenta următoarele avantaje: s'ar micșora numărul evreilor din Regat, deveniți indezirabili; vor emigra evreii înstăriți cari sunt și cei mai periculoși; dându-li-se un termen scurt pentru emigrare, evreii ar fi siliți să lichideze repede afacerile lor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ghettoul din Râbnița se găsește un orfan de război, pe nume Șchiopul, fiul lui Divora Șchiopul 902 din Darabani-Dorohoi, iar mama lui văduvă de război trăiește în ghettoul din Moghilău. 3/. O creștină Silvia Schleiber 903, de 19 ani, este deportată în ghettoul din Tiraspol. Născută în Cristovul Săcuesc, sub numele de Silvia Moldovan, a rămas orfană de mică de tatăl său iar mama ei s'a recăsătorit cu evreul Schleiber 904, care apoi a și adoptat-o. 4/. Tot la
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
din categoria arătată. Că măsurile evidențiate au avut repercusiunile cele mai grave îndeosebi asupra populațiunei evreiești, rezultă din structura acesteia. Gradul repercusiunilor reiese din conținutul lor. Apogeul îl formează însă noaptea spre 13 Iunie 1941, în cursul căreia au fost deportați cam 3000 de evrei, între care toți foștii președinți ai Comunității evreiești și toți cei ce activaseră pe teren politic, fie în partidele românești, fie ca sioniști. Cu începerea războiului arestările și deportările reînviază în măsura cea mai largă, făcând
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
toți cei ce activaseră pe teren politic, fie în partidele românești, fie ca sioniști. Cu începerea războiului arestările și deportările reînviază în măsura cea mai largă, făcând ravagii între populațiunea evreiască. În total cam 10.000 de evrei au fost deportați de Ruși din Cernăuți. 2. Din structura populațiunii evreiești se explică, asemenea, cât de crunt a fost lovită pe tărâmul material. În conformitate cu sistemul economic rus toate ramurile de activitate fiind naționalizate și exploatate de instalațiuni de stat, munca individuală nu
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
un memoriu, adresat Domnului Mareșal Ion Antonescu, în legătură cu problema ridicării evreilor din țară și deportarea lor în Transnistria 1305. În legătură cu cele de mai sus, se comentează că eliberarea evreilor care se aflau deținuți în Capitală, în scopul de a fi deportați, se datorește intervenției lui Willy Filderman. Deasemeni, se susține că o comisiune compusă din magistrați va fi trimisă în Transnistria, pentru verificarea situației evreilor deportați. * Prefectura Poliției Odessa a arestat și înaintat Parchetului Curții Marțiale pe o evreică, contravenientă la
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
aflate în Basarabia scăpați de sub vigilența organelor de conducere au continuat să se sustragă obligațiunilor impuse, fapt care a determinat pe Domnul Guvernator al Basarabiei să ceară DOMNULUI MAREȘAL ca orice evreu găsit hoinar prin orașe sau sate să fie deportat în Transnistria de către organele Guvernământului. DOMNUL MAREȘAL ION ANTONESCU, Conducătorul Statului a aprobat să fie trimiși în Transnistria nu numai evreii care vor fi găsiți în afara cantonamentelor destinate detașamentelor de lucru ci și acei evrei care fac oficiul de legătură
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Ministerul Justiției, Cabinet avem onoare a comunica următoarele: Comisiunea Interministerială în ședința din 5 Ianuarie 1943, luând în discuție situația expusă prin adresa mai sus menționată a hotărât ca evreii aflați în tabere de muncă în Basarabia pot să fie deportați în Transnistria însă numai în cazurile de culpă bine stabilite de organele militare potrivit ordinelor și consemnelor date și atunci numai cu aprobarea Comisiunei Interministeriale special instituită pentru darea directivelor de organizarea regimului evreesc în România. În toate cazurile de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Domnului Vice Președinte al Consiliului de Miniștri 1541 am luat măsuri de revizuirea lor prin Prefecturile de Județ de o comisie restrânsă care va lucra pe teren în centrele cu evrei. Rezultatul îl vom comunica la timp. 3. Asupra evreilor deportați în Septembrie 1942 din Vechiul Regat, Ardeal și Banat, în urma cercetărilor făcute de Subinspectoratul General de Jandarmi Odessa, facem următoarele precizări: În Septembrie 1942 s'au primit în Transnistria mai multe grupuri de evrei dintre cari: suspecți și bănuiți, nesupuși
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și evreii de 20 ani și acei de la 41-45 ani. Nu au fost maltratați sau decese 1709. Cercul Teritorial Suceava împreună cu Comitetul Democratic Evreiesc raportează că nu a avut cazuri de maltratări sau decese, deoarece evreii din Bucovina au fost deportați în Transnistria în luna Octombrie 19411710. Cercul Teritorial Dorohoi. Nu a avut detașamente de muncă. Nu sunt cazuri de maltratări sau decese din cauza regimului de muncă 1711. Cercul Teritorial Roman. Nu a putut întocmi darea de seamă respectivă, întrucât lipsește
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cercetate. 666 În buletinul din 30.11.1941, SSI semnalase faptul că nu toți evreii din Transnistria fuseseră evacuați la est de linia ferată Jmerinka-Odessa, ceea ce l-a determinat pe Ion Antonescu să decidă ca evreii din Transnistria să fie deportați la est de linia ferată arătată anterior, respectiv SSI să raporteze dacă această dispoziție este executată. Vezi în acest sens nota din 04.01.1942 întocmită de Cabinetul Militar al Conducătorului Statului, ce cuprindea inclusiv conținutul notei SSI Nr. 12
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
bugetar. AMR, fond 5416-Marele Stat Major, Secția I-a Organizare-Mobilizare, dosar nr. 2946, f. 118+verso 1123 AMR, fond 5416-Marele Stat Major, Secția I-a Organizare-Mobilizare, dosar nr. 2946, f. 150+verso 1124 Referitor la restricțiile impuse corespondenței cu evreii deportați în Transnistria vezi Monitorul Oficial, partea I, nr. 76 din 30.03.1942. Decretul-Lege Nr. 944 din 28.03.1942 pentru prohibirea poștei clandestine în Transnistria. 1125 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 1126 Nu a fost identificat printre
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
din România (1940-1941); conducător al secției române al Jewish Agency. În perioada regimului antonescian, împreună cu șef-rabinul Alexandru Șafran, A. L. Zissu și Mișu Benvenisti conduce Consiliul clandestin evreiesc, organizație ce coordona acțiunile de apărare și întrajutorare ale evreilor din România. Deportat în mai 1943 în Transnistria la ordinul personal al mareșalului Ion Antonescu, se reîntoarce la București după 3 luni, reluând șirul petițiilor înaintate Guvernului în vederea ameliorării situației populației evreiești din România și a repatrierii evreilor deportați în Transnistria. După război
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
o sursă abundentă de informații din mărturiile supraviețuitorilor Holocaustului. Aș dori să evidențiez eforturile remarcabile ale Soniei Palty, care a făcut din conștientizarea tragediilor în mare parte necunoscute din taberele din Transnistria, în mod particular ale celor 284 de persoane deportate din București, misiunea vieții sale. Cartea sa Evrei, treceți Nistrul!, publicată în limba română în 1980, a avut un impact puternic asupra opiniei publice din România. Pentru o mai bună exemplificare, permiteți-mi să reproduc cuvintele foarte emoționante ale Soniei
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
în perioada 16 - 25 decembrie 1989, la luptele pentru victoria Revoluției din decembrie 1989, republicată; 2. Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat; 3. Legea nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizații și sporuri invalizilor, veteranilor și văduvelor de război, cu modificările ulterioare; 4. Legea nr. 51/1993 privind acordarea unor drepturi magistraților care au fost
ORDONANŢĂ nr. 1 din 17 ianuarie 1995 privind acordarea unei compensaţii băneşti pentru încălzirea locuinţelor în perioada 1 ianuarie - 31 martie 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111677_a_113006]
-
în unitățile sanitare de stat. Prevederile alin. 1 nu se aplică persoanelor care beneficiază de dispozițiile Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, cu modificările și completările ulterioare. Articolul 2 Pentru stabilirea situațiilor și drepturilor prevăzute de art. 1 se înființează, pe lângă fiecare tribunal județean și Tribunalul municipiului București, cîte o comisie formată din trei membrii - doi
LEGE nr. 51 din 7 iulie 1993 (*actualizată*) privind acordarea unor drepturi magistraţilor care au fost înlăturaţi din justiţie pentru considerente politice în perioada anilor 1945-1989**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109232_a_110561]
-
Articolul 1 Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatură instaurata cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 în 28 septembrie 1991, modificat prin Legea nr. 22/1992, se modifică și se completează după cum urmează: 1. Articolul 3 va avea următorul cuprins
LEGE Nr. 53 din 7 iulie 1993 pentru modificarea şi completarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109235_a_110564]
-
nr. 118/ 1990 își vor relua activitatea la intrarea în vigoare a prezentei legi. Articolul 4 Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatură instaurata cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 28 septembrie 1991 și modificat prin Legea nr. 22/1992, se va republică în Monitorul Oficial al României, cu modificările și completările prevăzute
LEGE Nr. 53 din 7 iulie 1993 pentru modificarea şi completarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109235_a_110564]
-
au participat direct, în perioada 16-25 decembrie 1989, la luptele pentru victoria Revoluției din decembrie 1989, Decretului-lege nr. 118/ 1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatură instaurata cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, Legii nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizații și sporuri invalizilor, veteranilor și văduvelor de război, cu modificările ulterioare ale acestora, cuvenite pentru luna octombrie 1993 sau pentru o lună ulterioară, după caz, sunt
LEGE Nr. 87 din 17 decembrie 1993 privind acordarea de ajutoare băneşti pentru încălzirea locuinţelor în perioada 1 noiembrie - 30 aprilie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109323_a_110652]
-
corespunzător, în condițiile acesteia, facilitățile fiscale privind impozitele și taxele locale prevăzute de: art. 6 din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatură instaurata cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 310 din 7 noiembrie 1994, art. 15 lit. e) și f) din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor
ORDONANTA Nr. 24 din 11 august 1995 pentru modificarea şi completarea reglementărilor privind impozitul pe venitul agricol şi impozitele şi taxele locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111914_a_113243]
-
Articolul UNIC Articolul 3 alineatele (1) și (2) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 310 din 7 noiembrie 1994, se modifica și vor avea următorul cuprins: "ART. 3 - (1) Persoanele care s-au aflat în situațiile prevăzute la art.
LEGE Nr. 39 din 17 mai 1995 pentru modificarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112014_a_113343]
-
internați din motive politice, aflați în situațiile prevăzute la art. 1 alin. 1 și 2 din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatură instaurata cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, pot fi menținuți, la cerere, în activitatea profesională, pe baza certificatului anual de sănătate, până la împlinirea vârstei de 65 de ani femeile și 70 de ani bărbații. Aceste prevederi se aplică și medicilor care
LEGE nr. 74 din 6 iunie 1995 (**republicată**) (*actualizată*) privind exercitarea profesiunii de medic, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Medicilor din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112173_a_113502]