3,354 matches
-
etc. să le predea imediat ( În fața lui era o masă acoperită cu cearșaf), altminteri... Unii, mai „curajoși”, au păstrat o parte din valori, mai ales bijuterii, bine ascunse În cozonaci, tocuri de pantofi, căptușeli... După câteva săptămâni a sosit momentul deportărilor. Eu și familia mea am făcut parte din primul lot. Nici de data asta nu am văzut vreun militar german: jandarmii maghiari ne-au escortat până la gară, ei ne-au Înghesuit În vagoanele de vite, ei ne-au escortat până la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Își executau ordinele prin acești kapo. Chiar și bătăile și le făceau prin kapo. Nu-și murdăreau mâinile. Ei cel mult trăgeau un foc. Trebuie să țineți cont de faptul că, față de majoritatea evreilor din Ardealul de Nord, pentru care deportările au ținut 12 luni și mai mult, la mine deportarea efectivă a fost de numai șase luni. Pentru că În primele zile din mai, exact pe 5 mai, trupele sovietice au intrat În lagărul de la Theresienstadt. Deci eu pe 5-6 mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
le făceau prin kapo. Nu-și murdăreau mâinile. Ei cel mult trăgeau un foc. Trebuie să țineți cont de faptul că, față de majoritatea evreilor din Ardealul de Nord, pentru care deportările au ținut 12 luni și mai mult, la mine deportarea efectivă a fost de numai șase luni. Pentru că În primele zile din mai, exact pe 5 mai, trupele sovietice au intrat În lagărul de la Theresienstadt. Deci eu pe 5-6 mai am fost eliberat, după care am fost internat la spitalul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Așa că am plecat la Timișoara și m-am Înscris la Politehnică: așa am Început, În toamna lui 1945, viața mea de student. În ’46 m-am Înscris În partid - era redată demnitatea de om. Pentru noi, care am venit din deportare, comunismul a Însemnat redarea demnității de om. Puteai să-ți exprimi o părere, puteai să vorbești. Trebuie să știți că prin ’46-’47 nu puteai să oferi bacșiș unui frizer. Se considera jignit. Noi nu cunoșteam atunci părțile negative ale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
noptieră o cană cu cafea cu lapte și eu mă trezeam pe la unu-două noaptea și o beam (râde) - și mi se spunea „tanti, cafeaua”. Și a doua, când am Început să mă Îngraș, cu un an de zile Înainte de deportare mi se spunea „osânză”, În ungurește. Așa că nu eram chiar așa de slab. Dar am slăbit până la urmă. DAVIDOVICI: Și-a revenit pe parcurs, a terminat liceul... A fost un elev foarte bun. ADLER: Și m-am dus la București
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Întors. - În perioada ’40-’44 legislația antisemită a Început să se Înrăutățească? - Tot mai mult. Chiar Înaintea venirii Crucilor cu Săgeți la putere... Evreii nu mai aveau voie să aibă nici prăvălii... - Cum ați simțit acea schimbare de atitudine și deportarea? - Eram copil - aveam 10 ani... În plus, fiind din mediul rural, nu aveam informații, ca acum... Eram prieten cu toți copiii... Dar atitudinea s-a schimbat. Mă jucam cu alți copii - maghiari, de regulă, români nu prea aveam acolo, erau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Într-o lună, o lună și ceva. A fost situația aceea cu răsturnarea guvernului maghiar al lui Kallay, intrarea germanilor, venirea la putere a Crucilor cu Săgeți, steaua galbenă și imediat această chestiune. Și, În curs de o lună, și deportările. Adică totul a mers foarte rapid. Deja a Început frica. Ceva se Întâmpla, dar nu realizam ce - nimeni nu bănuia ce avea să se Întâmple. - Au fost zvonuri de deportare, dar nu ați crezut În ele. - Zvonuri, vorbe... Nu am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
imediat această chestiune. Și, În curs de o lună, și deportările. Adică totul a mers foarte rapid. Deja a Început frica. Ceva se Întâmpla, dar nu realizam ce - nimeni nu bănuia ce avea să se Întâmple. - Au fost zvonuri de deportare, dar nu ați crezut În ele. - Zvonuri, vorbe... Nu am crezut În ele. Se spunea despre o lege de rezolvare a problemei evreiești, dar nu mă gândeam la așa ceva. Nu Îmi Închipuiam. Auzeam noi despre Polonia, dar așa cum ai auzi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
zvonuri, niște atrocități... și nu Îți vine să crezi că se poate Întâmpla așa ceva. Nici noi nu credeam atunci. Credeam că sunt omorâți, că au fost și Împușcați, dar nu de genul ăsta. Nici o rezistență nu s-a opus acestor deportări. Acum altfel privim lucrurile. - Ceilalți cum au privit aceste măsuri antisemite? Să zicem românii care mai erau În localitate, sau maghiarii... - Eram În relații bune cu fostul primar, Suciu. La venirea ungurilor a fost greu și pentru români. Au fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
lăsat la o familie creștină, adventistă... Părinții mei nu au lăsat. Altă chestiune: dispoziția că trebuie să depunem aurul. Unii au avut mai mult, alții mai puțin. Sigur că și părinții mei au depus ceva, un ceas... Asta era Înainte de deportare. Acum exista prostul obicei de a pune lanțuri, chestii, și de a merge sâmbăta la templu, să vadă lumea. Și, sigur, tata a depus ceasul ăla, că se știa de el și a trebuit să-l depună. Unii care au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Țin foarte bine minte când tata și-a pierdut slujba pentru că patronul lui a trebuit să-și Închidă afacerea cu lemne. Și s-a ocupat de altceva: a cumpărat niște vaci și Îl ajutam la muls, seara. Și el până la deportare cu asta s-a ocupat: cu vinderea laptelui. - Până În ’38 care era statutul evreilor? - Până În ’38 nu am simțit nimic. Nici la liceu nu am simțit. Noi, elevii, nu aveam treabă unul cu altul. - După ’38, primul șoc a fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
unii dintre nemți, primind vizite din Germania, tot sași, au adus și ăia mentalitatea din Germania. Și a Început o atmosferă foarte-foarte stresantă, ca să zicem așa, dar Încă tolerabilă. Pentru mine, care nu mai eram acasă când s-a produs deportarea evreilor din Ardealul de Nord, fiind plecat de doi ani, această deportare s-a produs ca un trăsnet. Adică nu s-a așteptat nimeni la așa ceva. Deportarea a avut loc pe fundalul Întoarcerii politicii pro-germane a lui Miklós Horthy, care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
ăia mentalitatea din Germania. Și a Început o atmosferă foarte-foarte stresantă, ca să zicem așa, dar Încă tolerabilă. Pentru mine, care nu mai eram acasă când s-a produs deportarea evreilor din Ardealul de Nord, fiind plecat de doi ani, această deportare s-a produs ca un trăsnet. Adică nu s-a așteptat nimeni la așa ceva. Deportarea a avut loc pe fundalul Întoarcerii politicii pro-germane a lui Miklós Horthy, care era regent, ajutat de niște miniștri de război, și care, Înțelegând că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Încă tolerabilă. Pentru mine, care nu mai eram acasă când s-a produs deportarea evreilor din Ardealul de Nord, fiind plecat de doi ani, această deportare s-a produs ca un trăsnet. Adică nu s-a așteptat nimeni la așa ceva. Deportarea a avut loc pe fundalul Întoarcerii politicii pro-germane a lui Miklós Horthy, care era regent, ajutat de niște miniștri de război, și care, Înțelegând că războiul nu va fi câștigat, a decretat armistițiu și a dat ordin armatei să-i
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
să-i aștepte pe ruși, că el deja a Încheiat cu ei armistițiu. În aceeași seară a fost arestat de către Gestapo și iar la conducerea țării a fost adus Szálasi, care era corespondentul lui Horia Sima. Atunci s-a dispus deportarea evreilor. Ăla a fost de acord și a cedat insistențelor germane - de altfel și În România au fost insistențe pentru deportare, dar Antonescu nu i-a cedat pe evrei. Pe mine imediat ce a venit Szálasi m-au scos din cadrul Armatei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
și iar la conducerea țării a fost adus Szálasi, care era corespondentul lui Horia Sima. Atunci s-a dispus deportarea evreilor. Ăla a fost de acord și a cedat insistențelor germane - de altfel și În România au fost insistențe pentru deportare, dar Antonescu nu i-a cedat pe evrei. Pe mine imediat ce a venit Szálasi m-au scos din cadrul Armatei a II-a și ne-au predat nemților. Foarte curios a fost atunci când Horthy a ținut discursul ăla la radio... S-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
am fost predați Gestapo-ului, care a intrat În Ungaria imediat ce l-au debarcat pe regent - bine, trupele SS erau acolo, la fel și trupele germane, cum erau și În România. Imediat au intervenit organele astea care se ocupau cu deportările, ne-au preluat, ne-au băgat În vagoane și ne-au dus direct la Dachau. - Când se Întâmpla asta? - În iunie-iulie 1944. - De unde v-au luat? Erați pe front? - Păi, ne-am retras. - Din ce localitate? - Din Budapesta. Noi, retrăgându
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
burghezi, de chiaburi... Ajunși la Budapesta, tot așa, retrăgându-se frontul, am fost predați nemților și duși direct În curtea lagărului din Dachau... Adică aproape de lagăr... Acolo am fost debarcați... - Dacă am putea insista asupra felului cum s-a făcut deportarea.... - Eu când spun Budapesta nu spun chiar orașul Budapesta - regiunea Budapesta. Noi eram Încazarmați la o fostă unitate militară părăsită, unde aveam sediul, și mergeam la lucru. La un moment dat s-a prezentat un ofițer german, ne-am Încolonat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
bază serioasă, de ani de zile. Asta În primul rând. În al doilea rând, ce ne privea pe noi direct, că eu eram la școală, pentru România era numai numerus clausus. Acolo era numerus nullus. Iar ulterior, când au Început deportările, ne-am dat seama că lucrurile sunt foarte grave. Și până atunci știam că este rău, foarte rău, dar... care era diferența? Deportările din România erau limitate spațial. Erau limitate la nordul și estul Moldovei și la sudul Bucovinei, care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
la școală, pentru România era numai numerus clausus. Acolo era numerus nullus. Iar ulterior, când au Început deportările, ne-am dat seama că lucrurile sunt foarte grave. Și până atunci știam că este rău, foarte rău, dar... care era diferența? Deportările din România erau limitate spațial. Erau limitate la nordul și estul Moldovei și la sudul Bucovinei, care mai rămăsese În România, și, bineînțeles, la Basarabia și Transnistria, care erau teritorii sub stăpânire românească, dar nu făceau practic parte din România
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
cercuri etnice care erau la rândul lor Împreună În toate cercurile. În cercul ăsta economic mic, ei bine, se Împăcau perfect. Nu existau discuții. Erau oameni care se certau Între ei, dar nimic altceva. Sigur că marele șoc a Însemnat deportarea evreilor, care reprezentau 20-25% din populație, deci acolo deportarea a fost pregătită de o propagandistică fioroasă. - A Început această pregătire de prin ’40? - Pregătirea a Început din 1930. Adică existau niște ziare profund antisemite, niște legi antisemite... Asta Înainte de cedarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
toate cercurile. În cercul ăsta economic mic, ei bine, se Împăcau perfect. Nu existau discuții. Erau oameni care se certau Între ei, dar nimic altceva. Sigur că marele șoc a Însemnat deportarea evreilor, care reprezentau 20-25% din populație, deci acolo deportarea a fost pregătită de o propagandistică fioroasă. - A Început această pregătire de prin ’40? - Pregătirea a Început din 1930. Adică existau niște ziare profund antisemite, niște legi antisemite... Asta Înainte de cedarea Ardealului. Dar vreau să-ți spun că nu este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
un vas de făcut ceai, niște ceai, niște zahăr... Nu mi-aduc aminte. Și ne-au dus acolo. Acolo a Început să circule un zvon cum că toți evreii din Ungaria vor fi deportați - nu deportați, vor fi transferați; cuvântul „deportare” nu l-am auzit deloc. Vor fi transferați dincolo de Dunăre - dincolo de Dunăre Însemna jumătate din Ungaria: nu știam unde, nu știam ce... Și pentru a organiza niște condiții mai bune de organizare și de viață, În primul rând pleacă medicii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
țipau, și erau vreo șapte militari Înarmați care păzeau casa. Americani, bineînțeles. Am intrat Înăuntru. Unul dintre cei care erau pe stradă a descoperit că pe această stradă stă Sztojay Dome, care era prim-ministrul Ungariei când s-au făcut deportările. Și a adunat tot poporul ăsta ca să-l omoare pe Sztojay... De, norocul lui e că s-a Întâmplat că au aflat și organele de ordine de treaba asta și s-au dus acolo. - Și era Într-adevăr În casa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
căzut victime evreii din Ucraina. Bertha Vextler confundă evenimente trăite În vara anului 1940, cînd România a cedat fără luptă nordul Bucovinei Uniunii Sovietice, cu evenimente petrecute În vara anului 1941, cînd a Început războiul pe frontul de Răsărit. * Godin. * Deportările au Încetat În 1942. W. Bonsels, Albina Maia și aventurile ei, traducere din germană de I. Simionescu, Cultura Națională, București, 1929, 112 p. * Țibulovca. Theodor Herzl (1860, Budapesta - 1904, Edlach, Austria) este promotorul sionismului. În Der Judenstaat (1896), Herzl propune
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]