9,951 matches
-
nu a intervenit. Aceasta a fost ultima picătură pentru Covey. Forțîndu-se să își mențină calmul, s-a ridicat în picioare pentru a-i atrage atenția tatălui: "Scuzați-mă domnule, dar chiar nu vedeți că cei trei copii ai dumneavoastră ne deranjează practic pe toți din compartiment?" Mîndru nevoie-mare de puterea lui de convingere și de tonul său calm, s-a așezat la loc. Cu dificultate, tatăl și-a revenit din amorțeală, s-a întors spre cel care îi vorbise și i-
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
ai casei, dar neînțelese de către Va, se numea...Conu’ Bazil, apelativ care dacă era folosit de către Va, avea ca urmare automată, apostrofarea drăgăstoasă a Mamaiei: Vai, ce mare rușine la copchil, da se poate!? Conu’ Bazil, Înfuriat că a fost deranjat de la o partidă de cuceriri sentimentale În care uzase de toată măreția penajului Înfoiat și a colanului cu mărgele roșii, irezistibil pentru tinerele curci, de două ori mai mare decât Va, se Îndrepta spre acesta, ca un adevărat comandant de
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
Îl trăgea către trupul ei, Îl săruta cu o anumită duioșie și cu gândurile ce-i zburau spre Cociobana, copilul simțea diferența și noutatea față de cum era sărutat de Ochenoaia și de fetele sale, nu Înțelegea dar nici nu Îl deranja. Va nu putea adormi cu una cu două, vedea cu ochii minții limba lui Vizanti atârnând șmecherește, roză și lungă și tare ar fi vrut să se joace cu ea, s-o atingă! Câte Încercări nu a făcut el pentru
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
după ce termin ulciorul ăsta, bine? Tare bine!, răspundea băiatul și aștepta să vadă cum se termină poezia și să rețină câte ceva din ea. Uneori, Victor Îl surprindea cum Încerca săl imite, sfios și cu voce joasă, pentru a nu-l deranja pe olar. Iarna era În toi, ograda și grădina bunicilor parcă erau acoperite cu cearceafuri albe-albe, crengile salcâmilor de la poartă purtau pe umeri cojoace din blănuri albe, fără poale și fără mâneci, gerul alungase vrăbiile și pițigoii flămânzi, găinile și
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
le zâmbească și să-și manifeste fără grai frustrarea că nu are la Îndemână oglinda de la lampă pentru a trimite razele să exploreze Întregul bordei. Numai mama Maria Îi făcea hatârul acesta, pe Victor, atunci când făcea oale, nu-l putea deranja cu nicio Întrebare, oricât de mică. S-a foit În pat, iubirea părintească a sesizat acest lucru și În același timp privirea lui Victor a și zburat către copil și convins că acesta s-a trezit spuse: S-a trezit
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
jucării și vorbe frumoase iar Ochenoaia Îl sorbea din ochi și citea o scrisoare de la Victor ... Scrisoare scrisoare, aha! și pe dată clopoțelul cel vrăjit trimise un cling-cling ascuțit către receptorii nepotului. Acesta Își prvi tatăl, nu Îndrăzni să-l deranjeze, dar privindu-l fix a așteptat până ce Victor s-a uitat Întrebător către el: ? De ce n-am putut citi scrisoarea mata pe care ai trimis-o la Cățălești?! Păi dacă nu ai Învățat să citești! Las’că mergi la anul
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
a simțit că ceva important pentru viața sa este pe cale să se Întâmple, nu a Întrebat nimic, așa era regula stabilită: Când sunt Încruntat să știi că ori sunt foarte supărat ori sunt extrem de ocupat și-atunci să nu mă deranjezi cu nimic, ai Înțeles?! Nu a Întrebat dar a privit cu interes splendoarea ce se deschidea În fața sa. Un sat, care și de la distanța mare la care se afla Va, părea imens, toate casele erau acoperite cu țiglă și cu
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
formulei „sport al minții“ (în legătură cu jocul de bridge): „I se părea, de când începuse să participe la competițiile de bridge, că nimic nu se compară cu satisfacțiile aduse de acest veritabil sport al minții (așa îl numea el și chiar îl deranja teribil în acele vremuri când cineva se referea la bridge ca la un simplu joc). El fusese întotdeauna un adept al sporturilor minții. Înainte de bridge îl pasionase rebusul.“ Finalul cu rebusul este apoteotic. El dovedește că un absolvent de ASE
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
accentelor grave, / narcotizat de manechine celeste, / obosit de mesajele venusiene, / încerc abia acum, într-o / frazare ritualică, să-mi dirijez / anapestul“... Nu ne rămâne decât să închidem cartea lăsându-l pe poet singur pe pajiștea cuvintelor integrale. De ce să-l deranjăm când este atât de ocupat cu disocierea larvelor încinse de infuzii radiante? InsemnAri fArA InsemnAtate Volumul Clipe de viață de Mihai Munteanu (Quadrat, Botoșani, 2008) cuprinde „însemnările zilnice ale unui dascăl de țară - 1970-1977“ (acesta este de altfel subtitlul cărții
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
și se uită la grădină. Pare interesat de amănunte și eu mă bucur de liniște. Chiar încerc să mă întorc la problema perfecțiunii. Reiau dialogul între cele două emisfere ale creierului. Nu-s prozaic deloc. Lipsa de conținut nu mă deranjează, ba dimpotrivă. Atunci? Mă deranjează balonul de săpun plin de conținut și cu buzunare. Unde dracu' ai văzut tu așa ceva? Ce fel de conținut? Doar nu ceva cu circumvoluțiuni. Dar? Ceva ce trece prin buzunare. Deodată moș Pantalon se întoarce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Pare interesat de amănunte și eu mă bucur de liniște. Chiar încerc să mă întorc la problema perfecțiunii. Reiau dialogul între cele două emisfere ale creierului. Nu-s prozaic deloc. Lipsa de conținut nu mă deranjează, ba dimpotrivă. Atunci? Mă deranjează balonul de săpun plin de conținut și cu buzunare. Unde dracu' ai văzut tu așa ceva? Ce fel de conținut? Doar nu ceva cu circumvoluțiuni. Dar? Ceva ce trece prin buzunare. Deodată moș Pantalon se întoarce și intervine: Păi, coasă-le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
chiar gunoiul avea prostul obicei să se împrăștie și prin dormitorul său. adică se lipea de tălpi și apoi se dezlipea în pat, pe niște cotrențe, care se pare că într-un timp am avut rolul de cearceafuri. Nu era deranjat nici de praful de pe picioare, unii spuneau că este un fel de rapăn. Îi plăcea vara să meargă desculț, în pantaloni scurți și într-un maiou, care acum era mai mult negru decît alb. Dar ce eveniment îl făcea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
peste șesul comun al Bahluiului și murdarei Nicolina. Luminile se aprind succesiv și lămpile prind puteri cu încetul. Marginea pădurii se deslușește tot mai greu și fantasmele ies la iveală pentru cei cu imaginația bogată. Închid ochii și nu sînt deranjat de țînțarii care fac rost de o cină fără plată. Mă întreb mereu și mereu dacă să... Nu-i păcat să renunți la această tihnă, la această pace atît de mult dorită? Gîndește-te la campania electorală, la murdăriile inimaginabile care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
în camera mea și întunericul nu-i "de calitate" din cauza luminii stradale. Adorm împăcat cu gîndul " Fie ce o fi. De la Dumnezeu vin toate". Dimineața vine odată cu un optimism exagerat, care îmi invadează toată ființa. Nici țîrîitul telefonului nu mă deranjează și răspund chiar vesel: Alo, da. Excelența Voastră, sînt Parpanghel, vă pot reține un pic? Vă rog. Dacă nu vă deranjez prea mult, aș dori să trec pe la Excelența Voastră. Acum? Dacă se poate. Bine, vă aștept. Vă mulțumesc mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Dumnezeu vin toate". Dimineața vine odată cu un optimism exagerat, care îmi invadează toată ființa. Nici țîrîitul telefonului nu mă deranjează și răspund chiar vesel: Alo, da. Excelența Voastră, sînt Parpanghel, vă pot reține un pic? Vă rog. Dacă nu vă deranjez prea mult, aș dori să trec pe la Excelența Voastră. Acum? Dacă se poate. Bine, vă aștept. Vă mulțumesc mult. Vizita aceasta nu mă surprindea. Omul acesta s-a dovedit a fi un accident al speciei umane. Avea o inteligență nativă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
nu mă duc nici mort! Nici noi, dom' Tiberiu. Chiar dacă m-ar trage cu tractorul... Și noi la fel... De ce, adică, să mă duc? Chiar, de ce să mergem? Golanii se cam puneau pe aceeași treaptă cu Tiberiu și asta îl deranja foarte mult. Din acest motiv, dorește să pună lucrurile la punct. Este vorba de mine, nu? Doar pe mine m-au invitat, așa că... Sigur, dom' Tiberiu. Mata ai fost invitat, dar noi ne solidarizăm și, deci, nu mergem. Adică eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Diana s-a codit puțin. Dar nu ești cam zgîrcit? Vai, ce-i al meu este și al tău. Dar poate ești gelos, îmi vei face viața amară. Știi, eu sînt mai comunicativă, dar nu... Sigur, știu asta. Nu mă deranjează. Poate stai un an-doi cu mine și apoi mă arunci afară. Eu unde să mă duc? Trec casa pe amîndoi. Dar cum ești mai voinic, o să mă arunci afară... Atunci o trec numai pe tine, spune înfierbîntat Rîmbu. Așa mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Are 45 de ani și încă n-a... Asta nu-i o problemă, zîmbește Tina. Romeo ajunge la timp în Italia și este trimis imediat în Spania. Șefu', verișoara mea stă la mine. Dacă are nevoie de ceva poate să deranjeze? Românca? Doar nu-i rusoaică. Cîți ani are? 19. Dar are niște picioare lungi, lungi și este virgină, așa că n-aveți șansă. Pe dumneavoastră vă cheamă Tino și pe ea Tina. Ce frumos, sare italianul. Cînd s-a întors Romeo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
și află în fruntea armatei. Se va spune că nu toți s-au născut soldați, iar mulți suverani nu au nici talentul, nici experiența, nici curajul necesar pentru a comanda o armată. Este adevărat, recunosc; totuși această obiecție nu mă deranjează prea mult, căci se găsesc întotdeauna generali destul de pricepuți în armată, iar principele nu are decît să le urmeze sfaturile. Războiul va fi întotdeauna mai bine făcut decît în cazul în care generalul este sub tutela unui conducător care, nefiind
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
din ele din cauza interpolărilor docetiste tardive, așa cum mărturisește Serapion, episcop al Antiohiei, la începutul secolului al III-lea. Prin urmare, într-o perioadă când încă nu exista un canon cert al Noului Testament, unele dintre scrierile numite astăzi „apocrife” nu deranjau pe nimeni, ba chiar puteau sta alături de cele trei evanghelii sinoptice sau de corpusul epistolelor pauline. * Last but not least, denigratorii au tendința să minimalizeze ori chiar să anuleze caracterul variat, policrom al scrierilor apocrife. Sub eticheta „apocrife” sunt înghesuite
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
era înghețat tot și lipicios, dar ochii lui erau albaștri, ca ai păpușii, plini de lumină, plini de soare : "Ai venit, ai venit ! știam că ai să vii! O, ce veste minunată..." începu să cânte el încetișor, să nu-i deranjeze pe ceilalți... Și-i întinse o firimitură de cozonac: Ia, ni l-a dat părintele, ia și tu... știam că ai să vii, l-am păstrat pentru tine..." Și așa, amestecat cu gustul sărat al lacrimilor, ei i se păru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
fi permis să plece! locuințele lor urmau să treacă "de drept" în proprietatea statului român... "Vreți cumva să vă mutați dumneavoastră în casa noastră din Cotroceni?" nu se putuse împiedica să nu-l întrebe pe colonel. Ofițerul nu se arătase deranjat de întrebare, ba chiar zâmbise în felul său (perfid): "A, nu, eu nu, că deja am obținut o vilă la Șosea. Dar sunt colegi mai tineri care se chinuie în apartamente de bloc..." Cele relatate de Valentin provocară stupoare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
crezi c-o să-i permită să plece din Republica Populară Română?... Cum cine, cumnate dragă?... Noi, cei care servim cauza, oamenii de bine!... A, oamenii de bine..., făcu Ticu fără nici un entuziasm și nu mai spuse nimic. Nando zâmbi deloc deranjat de scepticismul cumnatului său și îl bătu pe Victor prietenește și protector pe spate. Și ce mai face prietenul ăla al tău care zicea că vrea să ajungă vedetă de cinema la Hollywood?... vru el să știe, amintindu-și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
îndoială, un personaj important din ierarhia superioară a partidului, al cărui nume, totuși îi scăpa momentan. Cu un aer jovial și degajat, noul venit se apropie de biroul secretarului general, fără să-și pună problema că l-ar fi putut deranja și uitând să închidă ușa în urma sa. Noroc, Ghiță! îl salută el pe un ton foarte familiar pe șeful partidului, părând să nu fi observat prezența oaspetelui din Italia. Te-ai apucat să ții post? Hai până la bufet, să luăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
săptămânile următoare, să facă mai primitoare cele două odăi din fața casei, unde ar fi urmat să locuiască. Tot atunci el hotărî să renunțe definitiv la vânzarea casei și îi scrise în acest sens o scrisoare Noricăi, ca să nu se mai deranjeze pregătindu-i o cameră de locuit în casa lor. Întâmplător, în ziua când se duse să pună scrisoarea la poștă se întâlni cu directorul școlii, care îl salută încă de departe și îi dădu de veste că era dispus acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]