KorAP: Find »[drukola/base=desculț & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...54 55 56 ...91 >

2,257 matches

Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368

C.C. al P.M.R. sunt menite să dea un nou avânt, mai mare și mai puternic, revoluției noastre culturale care a Înfăptuit până acum reforma Învățământului public și a organizat Academia R.P.R., care pe tărâmul literaturii Înregistrează apariția unor romane ca: Desculț de Zahariâ Stancu, Interogatoriul și Evadarea de Alexandru Jar, Lumina primăverii de Ion Călugăru, Negura de Eusebiu Camilar, a unor nuvele ca ale lui Sergiu Fărcășan, Petre Dragoș, Nagy Istvan, Petre Vintilă, V.Em. Galan, a poemelor lui Eugen Jebeleanu

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
pune abia spre sfârșitul anului, prin Mitrea Cocor de Mihail Sadoveanu. După acest zbor deasupra prozei să coborâm În miezul problemelor ei, așa cum sunt ele sesizate și Înfățișate de critica literară, Începutul de an este dominat de vâlva În jurul romanului Desculț de Zaharia Stancu, apărut la sfârșitul anului precedent, comentat prompt, tot atunci, de Ovid S. Crohmălniceanu În Contemporanul. Se pronunță asupra cărții Întreaga presă, culturală și neculturală; din prima categorie excelează Viața românească, cu două ample comentarii, din a doua

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
al lui Petru Comarnescu. Acesta Își Începe panegiricul În februarie, după ce În ianuarie, În primul număr din an, Octav Suluțiu 49 făcea, În aceiași termeni elogioși, recenzia romanului. Cele patru episoade ale studiului lui Petru Comarnescu, subîntituiate Însemnări În jurul romanului „Desculț” de Zaharia Stancu, se referă la: Sociologia desculților 50, Clasa desculților 51, Realismul desculților 52, și Tragismul și soluțiile lui Darie 53. Tipice pentru metoda de analiză sociologizantă practicată de toți criticii literari sunt comentariile lui Mihail Petroveanu 54, dar

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
În februarie, după ce În ianuarie, În primul număr din an, Octav Suluțiu 49 făcea, În aceiași termeni elogioși, recenzia romanului. Cele patru episoade ale studiului lui Petru Comarnescu, subîntituiate Însemnări În jurul romanului „Desculț” de Zaharia Stancu, se referă la: Sociologia desculților 50, Clasa desculților 51, Realismul desculților 52, și Tragismul și soluțiile lui Darie 53. Tipice pentru metoda de analiză sociologizantă practicată de toți criticii literari sunt comentariile lui Mihail Petroveanu 54, dar mai ales cele ale lui Paul Georgescu 55

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
În ianuarie, În primul număr din an, Octav Suluțiu 49 făcea, În aceiași termeni elogioși, recenzia romanului. Cele patru episoade ale studiului lui Petru Comarnescu, subîntituiate Însemnări În jurul romanului „Desculț” de Zaharia Stancu, se referă la: Sociologia desculților 50, Clasa desculților 51, Realismul desculților 52, și Tragismul și soluțiile lui Darie 53. Tipice pentru metoda de analiză sociologizantă practicată de toți criticii literari sunt comentariile lui Mihail Petroveanu 54, dar mai ales cele ale lui Paul Georgescu 55 și Ion Vitner

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
primul număr din an, Octav Suluțiu 49 făcea, În aceiași termeni elogioși, recenzia romanului. Cele patru episoade ale studiului lui Petru Comarnescu, subîntituiate Însemnări În jurul romanului „Desculț” de Zaharia Stancu, se referă la: Sociologia desculților 50, Clasa desculților 51, Realismul desculților 52, și Tragismul și soluțiile lui Darie 53. Tipice pentru metoda de analiză sociologizantă practicată de toți criticii literari sunt comentariile lui Mihail Petroveanu 54, dar mai ales cele ale lui Paul Georgescu 55 și Ion Vitner 56 din Viața

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
de analiză sociologizantă practicată de toți criticii literari sunt comentariile lui Mihail Petroveanu 54, dar mai ales cele ale lui Paul Georgescu 55 și Ion Vitner 56 din Viața românească. Negând la modul proletcultist tot ce s-a scris Înainte de Desculț despre țărani, Ion VITNER consideră cartea „o luptă câștigată pentru literatura noastră” pentru că „Începuse să fie pătrunsă de spirit de partid” și pentru că „ajunsă În mâinile țărănimii sărace, ea va fi În stare să o mobilizeze În lupta Împotriva exploatării

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
consideră cartea „o luptă câștigată pentru literatura noastră” pentru că „Începuse să fie pătrunsă de spirit de partid” și pentru că „ajunsă În mâinile țărănimii sărace, ea va fi În stare să o mobilizeze În lupta Împotriva exploatării chiaburești”: „În primul rând Desculț constituie un ecou al preocupărilor mari care frământă masele noastre populare, un ecou al luptei principale pe care partidul clasei muncitoare o dă astăzi, pentru transformarea agriculturii noastre, dintr-una Înapoiată și săracă, Într-o agricultură avansată, condiție Însemnată a

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
de apostolat cultural În masele țărănești nu lipsit de caracter progresist, devine expresia literară a concepției de viață a burgheziei rurale, mici și mijlocii, În completă dependență de „monstruoasa coaliție” dependentă deci de clasele exploatatoareă (Ă). Însemnătatea deosebită a romanului Desculț constă În faptul că sparge acest clișeu Învechit și deformat al concepției semănătoriste despre viața țăranului, restituind literaturii această viață În realitatea ei istorică. (Ă). În această imagine de iad nu surprinde nici primitivismul moravurilor, nici superstițiile nenumărate, nici bestialitatea

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
exploatării moșierești, este redată nu ca un element episodic și accidental (ura Împotriva moșierului prea câinos), ascuns de cele mai multe ori, fie sub imaginea poftei animalice de pământ, ca la Rebreanu, fie sub vălul mistic al religiozității. (Ă). Este neîndoielnic că Desculț constituie o luptă câștigată și pentru munca de creație literară a lui Zaharia Stancu și pentru literatura noastră care Începe să fie pătrunsă de spirit de partid, pentru lupta acestei literaturi Împotriva concepției reacționare din domeniul literar, sau Împotriva rămășițelor

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
exploatării chiaburești, În lupta Împotriva uneltirilor elementelor capitaliste la țară, punându-și În față cu cruzime un document autentic al vieții de exploatare nemiloasă, pe care aceste elemente caută s-o reintroducă În satul nostru. (Ă). Așa cum apare din paginile Desculților răscoala din 1907 a fost Îndreptată Împotriva boierilor și chiaburilor. Și autorul insistă mult asupra acestora din urmă. Cineva care nu cunoaște istoria, Întrebat fiind cum s-au petrecut lucrurile În 1907, va răspunde așa cum a Învățat În episodul răscoalei

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
din 1907 a fost Îndreptată Împotriva boierilor și chiaburilor. Și autorul insistă mult asupra acestora din urmă. Cineva care nu cunoaște istoria, Întrebat fiind cum s-au petrecut lucrurile În 1907, va răspunde așa cum a Învățat În episodul răscoalei din Desculț. Și va răspunde greșit. Pentru că În realitate chiaburimea satelor, În multe locuri, a participat la răscoale și În unele locuri a fost chiar În conducerea răscoalelor. Nu este vorba de o ciudățenie istorică, ci de un adevăr istoric pe care

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
este un prieten al scriitorilor și al artiștilor, care-i ajută pe aceștia să creeze opere mari, durabile (Ă). O inițiativă lăudabilă În acest sens a avut nu de mult la noi Librăria Noastră, organizând o Întâlnire a cititorilor romanului Desculț cu autorul, scriitorul Zaharia Stancu (Ă). De curând s-a organizat o interesantă dezbatere literară la Petroșani. Muncitori minieri printre care se aflau și fruntași ai producției, au avut o discuție Critică cu scriitorul Mihail Davidoglu, În jurul ultimei sale piese

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
lărgite”. Ca expresie concludentă a participării justițiare și emulative a poporului la actul receptării operei literare, aceste Întâlniri ale autorilor cu cititorii sunt larg comentate În presă. Iată, de pildă, cum a decurs consfătuirea lui Zaharia Stancu cu cititorii romanului Desculț, consemnata În Contemporanul 61: „Apoi Zaharia Stancu Începe: - Scriu de douăzeci și cinci de ani. Dar e Întâia oară că iau contact cu publicul cititor. (Ă). Am scris cartea aceasta Într-un an și jumătate dar am gândit-o douăzeci de ani

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
alocuri neclar. Autorul Îi răspunde În felul acesta: - Am căutat să folosesc limba populară, limba din lunca Dunării (Ă). Unele cuvinte nu pot fi găsite În dicționar. Dar limba e vie. La cuvânt se Înscrie d-ra Eudroiu: „Am citit romanul Desculț În vremea când a apărut raportul d-lui Gh.Gheorghiu-Dej În legătură cu planificarea. Am citit raportul și revenind la roman, aveam impresia că nu eu ci personajele din carte se bucură (Ă). Dar aș vrea să pun autorului două Întrebări și

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
se face că muncitorimea n-a participat organizată la răscoala din 1907 și În legătură cu aceasta, de ce toți cei ce munceau În atelierele de tăbăcărie, zugrăviți În carte, sunt eroi negativi?”. Răspunde autorul: - Eu nu mi-am propus să Înfățișez În Desculț răscoala petrecută atunci. De altfel nici nu aș fi avut documentele pentru așa ceva, pentru că ele n-au apărut decât atunci când volumuî era deja gata. Cât privește lipsa eroilor pozitivi (Ă) eu nu i-am cunoscut În vremea aceea. Existau, fără

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
anunțau, doar. Dar să recunoaștem că un simplu anunț este mai folositor publicului cititor decât un comentariu lipsit, În mare parte, de orice noimă, scris anapoda, poate, chiar la voia Întâmplării: «ca să fie» (Ă). Iată bunăoară, numeroși comentatori ai romanului Desculț au Înțeles just deosebirea fundamentală dintre acesta și restul cărților inspirate, pînă acum, din viața satului românesc. Dar entuziasmul celor mai mulți față de noua operă s-a manifestat Într-un mod foarte străin de preciziunea și principialitatea criticii. «Poporanism», «semănătorism», deoparte, «realism

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
de anumite aspecte ale lucrării asupra căreia referă, dar, faptul că nu mânuiesc sau se feresc să mânuiască un aparat critic complet, Îi mărginesc la afirmații goale, care, neexemplificate pe concret, Își pierd sensul. Simplul fapt că se spune despre Desculț sau Negura că jalonează Începutul realismului socialist În literatura noastră, cum face recenzentul de la Viața sindicală, rămîne Încă nesemnificativ și poate, mai grav, de neînțeles, de vreme ce explicațiile doveditoare lipsesc. (Ă). Exemplul acesta ne dezvăluie o tendință și mai dăunătoare a

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
la diferite paragrafe ale «cronicii», Îi dau acesteia un aer aparent doct. Dar cum Înțelesul acestor termeni diferă, probabil, de la ins la ins, nu vom avea de ce să ne mirăm că la București, În România liberă se scrie că În Desculț se mai păstrează «umbreleă interpretării naturaliste», iar În Patriotul din Arad, invers, că autorul s-a ferit «destul de bine» (!) de naturalism, - sau când, pentru cronicarul ziarului Înainte din Craiova - Zaharia Stancu prezintă «slăbiciunea de a fi romantizat prea mult anumite

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Contemporanul, nr. l19, 14 ian., 1949. 47. Octav Suluțiu. - O colecție de nuvele: Cartea poporului. În: Națiunea, nr. 844, 20 ian. 48. J. Popper. - Despre câteva nuvele noi. În: Viața românească, II, nr. 1-2, 1949. 49. Octav Suluțiu. - Zaharia Stancu: Desculț. În: Națiunea, nr. 831, 4 ian., 1949. 50. Petru Comarnescu. - Sociologia desculților. Însemnări În jurul romanului „Desculț” de Zabaria Stancu. Ibidem, nr. 853, 1 febr., 1949. 51. În nr. 855, 3feb. 52. În nr. 858, 6 febr. 53. În nr. 860

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
nuvele: Cartea poporului. În: Națiunea, nr. 844, 20 ian. 48. J. Popper. - Despre câteva nuvele noi. În: Viața românească, II, nr. 1-2, 1949. 49. Octav Suluțiu. - Zaharia Stancu: Desculț. În: Națiunea, nr. 831, 4 ian., 1949. 50. Petru Comarnescu. - Sociologia desculților. Însemnări În jurul romanului „Desculț” de Zabaria Stancu. Ibidem, nr. 853, 1 febr., 1949. 51. În nr. 855, 3feb. 52. În nr. 858, 6 febr. 53. În nr. 860, 9 febr. 54. Mihail Petroveanu. - Descuț de Zaharia Stancu, I-II. În

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Națiunea, nr. 844, 20 ian. 48. J. Popper. - Despre câteva nuvele noi. În: Viața românească, II, nr. 1-2, 1949. 49. Octav Suluțiu. - Zaharia Stancu: Desculț. În: Națiunea, nr. 831, 4 ian., 1949. 50. Petru Comarnescu. - Sociologia desculților. Însemnări În jurul romanului „Desculț” de Zabaria Stancu. Ibidem, nr. 853, 1 febr., 1949. 51. În nr. 855, 3feb. 52. În nr. 858, 6 febr. 53. În nr. 860, 9 febr. 54. Mihail Petroveanu. - Descuț de Zaharia Stancu, I-II. În: Flacăra, nr. 5-6 (57-58

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
51. În nr. 855, 3feb. 52. În nr. 858, 6 febr. 53. În nr. 860, 9 febr. 54. Mihail Petroveanu. - Descuț de Zaharia Stancu, I-II. În: Flacăra, nr. 5-6 (57-58), 6-13 febr., 1949. 55. Paul Georgescu. - Despre originalitatea romanului „Desculț”. În: Viața rornânescă II, nr. l-2, 1949. 56. Ion Vitner. - Desculț. Ibidem, nr. 5-6. 57. Ovid S. Crohmălniceanu. - „Negura” (roman) de Eusebiu Camilar, I-II. În: Contemporanul nr. 123-124, 11-18 febr., 1949. 58. Petru Dumitriu. - „Negura” de Eusebiu Camilar

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
În nr. 860, 9 febr. 54. Mihail Petroveanu. - Descuț de Zaharia Stancu, I-II. În: Flacăra, nr. 5-6 (57-58), 6-13 febr., 1949. 55. Paul Georgescu. - Despre originalitatea romanului „Desculț”. În: Viața rornânescă II, nr. l-2, 1949. 56. Ion Vitner. - Desculț. Ibidem, nr. 5-6. 57. Ovid S. Crohmălniceanu. - „Negura” (roman) de Eusebiu Camilar, I-II. În: Contemporanul nr. 123-124, 11-18 febr., 1949. 58. Petru Dumitriu. - „Negura” de Eusebiu Camilar. În: Flacăra, nr. 5 (57), 6 febr. 59. Petre Iosif - „Negura” și

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
este aici naturalist și ca intenție și ca realizare și În formă și În conținut. (Ă). Astfel de tendințe greșite, fals realiste, se mai pot surprinde și la alți scriitori. Un tânăr student a făcut o experiență interesantă cu romanul Desculț al lui Zaharia Stancu; l-a citit unor țărani muncitori din regiunea În care se Întâmplă acțiunea romanului și i-a Întrebat ce cred despre această carte. «E frumoasă au răspuns ei, dar prea multe porcării». Limbajul naturalist li s-

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]