1,609 matches
-
de a nu pierde bila. Visul invită, prin urmare, subiectul să rămână lucid și să păstreze controlul. Nu trebuie să cedeze focului arzător al pasiunii sau impulsurilor sale. Mai detaliat: - jocul cu bile exprimă convivialitatea, precizia și răbdarea, dar și destinderea și activitățile practicate în timpul liber. Aluzia la acest joc îl sfătuiește pe cel ce visează să spele putina, să își acorde timpul de a trăi și de a se distra; - globul de cristal constituie o suprafață de proiecție, iar în
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
scopurilor inaccesibile. Există astfel castele din cărți de joc sau de nisip, construcții fragile destinate distrugerii, sau «castele în Spania», având valoarea mirajelor, a speranțelor vane și a viselor sterile. Cald, frig Căldura simbolizează iubirea, afecțiunea, starea de bine și destinderea, în timp ce răceala exprimă restricția, distanța relațională, tristețea. Astfel, în vis, un radiator în pană simbolizează pierderea iubirii ori a confortului, în timp ce, la polul opus, o temperatură prea ridicată indică excesul, preaplinul, sufocarea ce urmează unei copleșiri a sentimentelor sau emoțiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
expirăm adânc atunci când ne simțim ușurați. A respira este în același timp un act conștient și inconștient. Respirația poate fi voluntară sau mecanică. Particularitatea sa provine din această dublă natură. Modul în care respirăm este adesea simptomatic pentru starea interioară. Destinderea și starea de bine se asociază cu o respirație regulată și lentă; stresul, angoasa, frica antrenează o respirație rapidă și neregulată. Respirația mai este asociată și cu simbolistica aerului, care, dintre cele patru elemente (împreună cu apa, focul și pământul), este
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
adăugând periculozitatea, prin rapiditatea sa uneori ucigașă. Spuma, la rândul ei, evocă la modul pozitiv, purificarea prin albeața sa, iar la modul negativ furia și mânia («a spumega»). Plaja este în legătură cu nisipul (vezi acest cuvânt), dar și cu noțiunile de destindere și vacanță. În vis, ea indică nevoia de evadare a subiectului. Piscină Spațiul închis al piscinei nu se armonizează cu fluiditatea apei. Prin urmare, la nivel inconștient, piscina simbolizează absența libertății și constrângerea afectivă. Acțiunea subiectului este limitată, mărginită, lipsită
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
În plus, prin cele patru puncte cardinale, spațiul stabilește o ordine sacră în modul de organizare a lumii și instituie universalitatea legilor naturale. În simbolistica direcțiilor cardinale: - nordul este asociat cu frigul, deci cu rigoarea și austeritatea; - sudul evocă soarele, destinderea, căldura umană; - estul exprimă ideile de trezire, de naștere, de lumină, soarele care răsare (etimologic: «orient» = a trăi); - vestul reprezintă materializarea, dezvoltarea tehnologică, soarele care apune (etimologic: «occident» = a muri). Busola este instrumentul orientării. Deși sugerează că cel ce visează
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
al exercițiului fizic, ci și la manifestarea creatoare a personalității umane, la valorificarea înclinațiilor și dorințelor, practicarea exercițiilor fizice fiind determinată și de considerente de ordin recreativ și de emulație. Oamenii, se îndreaptă spre terenurile de sport mai mult pentru destindere, caracterul emoțional, pentru „gustul” sportiv, dobândit cu timpul și mai puțin pentru asista sau participa la un proces instructiveducativ. Se cultivă astfel, practicând diferitele ramuri sportive în timpul liber sau urmărind spectacolul sportiv, gustul pentru mișcare, simțul estetic, dorința de depășire
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
plan imaginar realitatea, participanții acționând în conformitate cu un sistem de reguli prestabilite. Jocul poate fi practicat în mod organizat, atunci când se urmărește atingerea unor obiective precizate în prealabil, sau spontan, în general pentru distracție (așa cum se întâmplă deseori la copii) sau destindere. Prin conținutul și forma sa, jocul, contribuie la dezvoltarea capacităților motrice și psihice, fiind deseori folosit în lecția de educație fizică. Apariția și practicarea jocurilor este explicată prin două categorii de teorii motivaționale: teorii biologice, conform cărora prin joc individul
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
și ocupând în prezent în societate un loc pe care nu l-a deținut nicicând. 7.4. Turismul - activitate recreativă cu largă răspândire Turismul face parte, din ce în ce mai mult, din activitățile motrice ale omului contemporan, ca un mijloc de relaxare, de destindere, de odihnă activă. Activitatea turistică oferă participanților intrarea în contact cu realitatea înconjurătoare, exercitând o contribuție importantă la educația, cultura și sănătatea oamenilor (Honceriu și Mihai, 2007, p. 5). Principalele forme de practicare a turismului sunt (Teodorescu, 1998, p. 1
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
27 este citată o sărbătoare cu numele de hillûlîm, adică, „cântări de veselie” (cf. Lev 19,24), corelată de cultul lui Yhwh, ce constituia epilogul sărbătorii culegerii strugurilor, în momentul în care mustul deja fermentat își făcea simțit efectul de destindere. În Jud 21,19-23 mai apare o sărbătoare fără nume chemată „sărbătoarea lui Yhwh” (o expresie asupra căreia ne vom întoarce; cf. 12.3.a), celebrată cu cântări și dansuri între vii la sanctuarul din Șilo (cf. 6.1.b
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
pe diverse căi în Vest și alături de revizioniștii marxiști rămași după Cortina de Fier, tinerii militanți pentru democrație - numiți „disidenți” chiar când nu trecuseră prin Partid - foloseau tot mai mult strategii de subminare a comunismului de stat devenite posibile grație „destinderii”, acordului mai mult sau mai puțin machiavelic privind „convergența sistemelor” și „moartea ideologiilor”. Conferința de la Helsinki din 1975, boicotată numai de Coreea de Nord europeană, Albania, a consfințit printr-o declarație comună paradigma drepturilor omului, printr-un fel de întoarcere la începuturile
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
că ultimele alimente ingerate sunt dispuse spre cardia. Stomacul poate primi un volum de aproximativ 1,5 l fără o creștere marcată a presiunii intragastrice, fenomen datorat proprietății corpului și fundusului gastric de a-și adapta volumul la conținut numită destindere receptivă. Destinderea receptivă are loc și prin inhibiția reflexă a musculaturii netede gastrice asociată cu actul deglutiției; reflex mediat pe cale vagală. Amestecarea conținutului gastric cu sucul gastric și evacuarea gastrică La nivelul fundusului și corpului gastric contracțiile sunt foarte slabe
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
alimente ingerate sunt dispuse spre cardia. Stomacul poate primi un volum de aproximativ 1,5 l fără o creștere marcată a presiunii intragastrice, fenomen datorat proprietății corpului și fundusului gastric de a-și adapta volumul la conținut numită destindere receptivă. Destinderea receptivă are loc și prin inhibiția reflexă a musculaturii netede gastrice asociată cu actul deglutiției; reflex mediat pe cale vagală. Amestecarea conținutului gastric cu sucul gastric și evacuarea gastrică La nivelul fundusului și corpului gastric contracțiile sunt foarte slabe și ca
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
perioadă de latență de 30-60 minute; durată de 4-5 ore, secretându se un suc gastric puternic acid și cu putere peptică mare. Din nou, mecanismul de secreție este dublu, nervos (vagal) și umoral (gastrină, histamină). Mecanismul nervos este declanșat de către destinderea pereților gastrici de către alimente. Distensia antrumului determină stimularea secreției gastrice prin activarea reflexelor vago-vagale și prin eliberare de gastrină. Mecanismul umoral este reprezentat de eliberarea de gastrină. Gastrina determină stimularea secreției gastrice, creșterea fluxului sanguin la nivelul mucoasei gastrice, stimularea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
lipaza intestinală, care descompune grăsimile neutre nedigerate în glicerol și acizi grași; lecitinaza, ce desface lecitina în glicerol, acizi grași, fosfat și colină; fosfataza, ce eliberează fosfatul din glicero-fosfați. Reglarea secreției de suc intestinal a. Reglarea nervoasă Stimulii locali mecanici (destinderea anselor intestinale) declanșează secreția glandelor intestinale prin mecanisme reflexe locale. ”Centrii” acestor reflexe locale sunt plexurile intrinseci Meissner și Auerbach. Inervația vegetativă extrinsecă are o influență redusă asupra secreției; stimularea vagului are un efect excitator asupra secreției de suc intestinal
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
lichid care tapetează alveolele și are tendința de a le colaba trăgând de ele spre interior, departe de peretele toracic. Presiunea negativă intra-pleurală acționează în sens opus. Efectele forței elastice și ale tensiunii superficiale sunt contracarate de efectul de destindere produs de presiunea negativă (subatmosferică) din spațiul intrapleural (presiune intrapleurală). Aceasta se dezvoltă ca urmare a tragerii spre exterior a pleurei parietale, solidară cu peretele toracic și diafragmul. Astfel, asupra celor două foițe pleurale acționează forțe de sens contrar și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
intraalveolară ar trebui să fie egală cu cea atmosferică datorită comunicării alveolelor cu exteriorul prin căile aeriene. Dar presiunea intra-alveolară este mai mare decât cea extrapleurală. Presiunea transmurală rezultată este cea care menține plămânii plini cu aer (presiune de destindere). Apariția unei rupturi la nivelul căilor aeriene sau al peretelui toracic determină pătrunderea aerului în cavitatea pleurală (pneumotorax). In această situație presiunea intrapleurală crește până la valoarea zero (presiune atmosferică) și chiar peste această valoare, având ca efect colabarea plămânilor. Surfactantul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Tonusul acestuia crește și ajunge să inhibe activitatea centrului inspirator. Acesta nu mai trimite impulsuri la mușchi și nici la centrul expirator. Centrul expirator își încetează acțiunea inhibitorie asupra centrului inspirator și acesta își reia activitatea. b. nervul vag, prin destinderea alveolelor în inspirație este din ce în ce mai mult excitat. Excitațiile sunt trimise în bulb unde produc inhibiția centrului inspirator, iar centrul expirator își mărește tonusul. Are loc expirația în care alveolele se turtesc și se declanșează impulsuri ce merg și inhibă centrul
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
sigur vor fi făcuți să nu se simtă confortabil. Se "acoperă" în felul acesta colegii de muncă mai puțin rapizi, se protejează fiecare în zilele de oboseală, se asigură o marjă de libertate, aceea a unei clipe de repaus sau destindere. Acest mecanism de apărare nu privește numai volumul producției, ci și controlul excesiv, regulamentele tracasante etc. Deși structura formală a unei birocrații conține un set complex de poziții la care sunt atașate norme care reglementează interacțiunea dintre indivizi, nu trebuie
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
frapează de-a lungul întregii capodopere boccaccești este lumina favorabilă în care sunt portretizate membrele grupului, pline de curtoazie, instruite și elegante, cu mult stil nu doar în arta relatării povestirilor, ci și în organizarea unui program de evadare și destindere, de desfătare și gustare a deliciilor vieții, sub imperiul preceptului horațian: Carpe diem, carpe rosam. Tinerele întemeiază nu doar o simplă șezătoare, ci îndrăznim să considerăm grupul un adevărat cenaclu sau chiar o academie sui generis, în care se evidențiază
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pericolul morții prin puterea cuvântului, a sufletului lor bogat și dinamic în sfera trăirilor celor mai diverse, este o lume care biruie orice, vrea cu orice preț să glorifice omul, și nu acceptă să trăiască decât frumos, în armonie și destindere. „Construirea unei noi societăți este prima sarcină pe care și-o asumă brigata în momentul sosirii în idealizatul decor toscan. Nu este nicio îndoială că părăsind Florența, grupul celor zece de fapt părăsește realitatea. Călătoresc doar două mile în afara orașului
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
nu mă ia în spăngi - răspunse ea -/ De-oi agrăi cum știe limba mea,/ Căci nici un gând urât prin cap nu-mi trece/ Decât de-a șugui și de-a petrece...”371 Se trădează o atmosferă de voie bună și destindere, chiar și atunci când cele mărturisite ascund sub nota comică o oarecare gravitate. Singurului dicton căruia i se supune femeia este acela legat de porunca iubirii. Violența casnică nu pare să o intimideze, ba chiar găsește în ea o satisfacție aparte
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
care probase că este capabil să-și conducă viața într-un mod cu totul nonconformist. Impresiile lui Frances Partridge, un bărbat cu o inteligență sclipitoare și mult simț al umorului, partener favorit al lui Wittgenstein în momentele în care căuta destindere la Cambridge sau când îl vizita pe Partridge la Londra, sunt sugestive, chiar dacă nu cu totul surprinzătoare: „Distins într-un mod auster, cu ochi verzi foarte adânci, el ar fi fost potrivit pentru un veșmânt de călugăr; fața lui purta
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
care mă amenință acum. Nu pot vedea cum aș putea să suport această viață. O văd drept o viață în care trebuie să mă tem în fiecare zi de seara care îmi aduce doar o tristețe surdă.“106 Seara, perioada destinderii și odihnei pentru cei care lucrau în spital, era cea în care gândurile negre reveneau cu cea mai mare putere. De la farmacie, Wittgenstein a fost transferat curând într-o unitate care făcea cercetări asupra șocului. În noiembrie 1942, această unitate
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
în pretenția lor de generalitate. Nu există ceva comun tuturor cazurilor în care aplicăm o asemenea noțiune. Este însă puternică înclinația de a crede că trebuie să existe un element comun. Tot așa în cazul unor noțiuni ca sforțare și destindere. Pentru a contracara această tendință a gândirii este important să se arate cât de diferite sunt situațiile în care folosim aceste cuvinte: cineva ridică o greutate și apoi simte o ușurare lăsând-o jos; cineva aleargă și apoi se odihnește
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
și apoi se odihnește; cineva caută soluția unei probleme, o găsește printr-un efort semnificativ și apoi se destinde. S-ar părea că în aceste activități și stări atât de diferite ar exista ceva comun, desemnat prin termenii sforțare și destindere. Dacă examinăm însă cu atenție modul cum sunt utilizați acești termeni în diferite situații vom vedea cât de iluzorie este această presupunere: „De ce numești tu aceste experiențe diferite «experiențe ale sforțării» și «experiențe ale destinderii?» - « Deoarece ele au ceva comun
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]