6,279 matches
-
timp după aceea. Când a adus farfuriile în sufragerie, Hugo strălucea. —Ce rapid ai fost, a remarcat Alice impresionată, luând farfuria care-i fusese întinsă. — Am pregătit ceva la repezeală, a rânjit Hugo cu modestie. Gustând din paste, Alice a detectat un iz straniu, dur, aspru și dulceag. Totuși, era mult prea politicoasă ca să facă vreun comentariu. Amândoi își urcaseră picioarele, relaxați, pe măsuța din sufragerie. Hugo a realizat că era ocazia ideală s-o întrebe pe Alice cum mai mergeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Cabinetul-dormitor al Mariei C. Nicolici, beznă să-ți vâri arătătoarele-n ochi. Has-Satan reperă bucile triste, stafidite, de colac dezumflat, ale cucoanei. Alături de ele, dosul trufaș, de statuie obeză, gelatinos de osânză, al lui Genel. Orientîndu-se după despicătura șezutului, îi detectă taximetristului umărul și-l scutură serios de omoplat de două, trei ori. - Puturosule, hai de scoală-te, de te culcă!... Belește ochii, bă! Saltă-te-n șezut!... Hai, ia deșteptarea, ca în pîrnaie!... Te scoli, mă duci în celălalt capăt
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
inevitabil, prizonierele unui dogmatism. Frecvent, mass-media s-au plasat în poziția de instrument exigent de monitorizare a implementării cerințelor strategice formulate de către Occident. Analiza mesajelor transmise continuu de mass-media, mai ales în perioada primă a tranziției, este de natură a detecta cu ușurință o orientare pronunțat pedagogică și de monitorizare: sarcina asumată de mass-media este aceea de a face colectivitatea să înțeleagă strategia și natura dificultăților, să identifice acțiunile estimate a fi devieri de la cerințele strategiei. Mulți analiști, actori principali din
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
un cadru de participare și dezbatere publică a problemelor colectivității cu asumarea posturii de critic cu orice preț al puterii. Mass-media și voluptatea eșeculuitc "Mass‑media și voluptatea eșecului" România suferă de o adevărată patologie a voluptății eșecului. Se poate detecta cu ușurință o tentație comună a publicului și a mass-media de a găsi o gratificație specială în invocarea eșecului. O asemenea patologie poate fi considerată a fi o reacție perversă la situația de neputință. Patternul voluptății eșecului s-a cristalizat
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
Ceaușescu s-a prăbușit datorită unei „provocări polițienești” care a produs „afacerea Timișoara”; de aceea, califică indirect revoluția română ca fiind „dubioasă”, confuză, amestecată, conținând mai multe elemente - și revoltă, și conjurație. * Rodica Popescu (Miracol? Revoluție? Lovitură de stat?, 1990) detectează trei ingrediente în corpusul evenimentelor din decembrie 1989: un miracol (fenomen neobișnuit, dar nu neapărat supranatural), o revoluție anticomunistă (întrucât a avut loc o schimbare radicală și fundamentală din punct de vedere politic, economic etc.) și o lovitură de stat
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
un timp să o domine” (astfel sintetizează Vladimir Tismăneanu, în prefața sa, cartea lui Andrei Codrescu). Dacă ziariștii francezi au făcut un coup de foudre pentru revoluția română, hiperbolizând-o inițial și lăsându-se o vreme păcăliți, ziariștii anglo-saxoni au detectat făcătura și planificarea revoluției: o „revoluție fotogenică, sângeroasă, coborâtă, parcă, din cerurile istoriei de către Franța însăși... Dar în timp ce Libertatea, înfășurată în tricolor, cu un sân sfidător țintind viitorul, renăscu în cele mai vii culori în imaginația francezilor, altora li se
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de liberalizare din anii '60 era depășită, regimul de la București nu devenise încă opac și refractar în ceea ce privește problemele umanitare examinate în cadrul Conferinței; un fel de aptitudine inerțială și reziduală de a aborda cu o anumită flexibilitate aceste probleme poate fi detectată până în 1975. În acest sens, este de menționat că, potrivit informațiilor noastre, delegația română avea un mandat mai larg și mai puțin inhibant decât cele ale altor țări est-europene la acest punct de pe agenda Conferinței. Chiar și la faza finală
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
vezi Capcana nr. 30 pentru mai multe detalii). Deși povestea de mai sus poate părea un incident izolat, adevărul este că firmele comit tot mai des astfel de erori. Atâta doar, că o fac Într-o manieră mai greu de detectat. Problematc "Problema" Să fii manager Într-un mediu de afaceri atât de turbulent precum cel din ziua de azi nu este o treabă ușoară! Dacă stai să te gândești la descentralizarea puterii și autorității În organizațiile tot mai plate și
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
O.W.E.R. („putere”) de ascultare. Pasul 1: Ascultați Perceptiv. Ascultarea perceptivă implică ascultarea cu alte simțuri decât auzul. Webster definește percepția ca fiind caracterizată de Înțelegere și perspicacitate. Ceea ce sugerez este nevoia de a asculta printre cuvinte pentru a detecta sentimente și emoții. Într-un studiu bine-cunoscut despre comunicarea atitudinii, studiu efectuat de dr. Albert Mahrabian la UCLA, se spune că 38% din ceea ce interpretăm se bazează pe tonul cu care se spune ceva. Ascultarea perceptivă presupune acordarea unei atenții
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
spus inginerul, „ei făceau altceva”. După care mi-a povestit că adevăratul motiv pentru care se aplecau peste geamul locomotivei nu era să verifice șinele, ci să asculte motorul. „Fiind atât de aproape de mașinăria sa”, a mărturisit el, „conductorul poate detecta cu ușurință dacă ceva nu e În ordine doar cu ajutorul auzului”. Tocmai o astfel de ascultare ar trebui să practice companiile cu clienții interni și externi. Țineți-vă la curent În ziua de azi, există numeroase povești despre companii care
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
lor. Reîntoarcerea la „lucrurile însele” nu este, din acest punct de vedere, o reîntoarcere la lucruri, ci, în primul rând, la absconsa lor sineitate. Această exigență „reclamă o analiză mai apăsată” care să discute momentul originar al impresiei prin care detectăm orice percepție. În Ideen I, Husserl dădea exemplul percepției culorii unui obiect oarecare, divizată în două momente discrete: cel al apariției culorii vizibile și cel al apariției culorii invizibile, echivalentă cu o impresie originară, străină de orice intenționalitate constituantă. Transformarea
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
prima linie de dezbateri prevenirea -, se poate nota că S.E.S. propune principiul de supraveghere și vigilență avansată: "Noi trebuie să fim capabili de a acționa înainte ca situația din țările din vecinătatea noastră să se deterioreze, odată ce semnele proliferării sunt detectate, și înainte de apariția situațiilor de intervenții umanitare. Un angajament preventiv poate permite evitarea problemelor celor mai grave în viitor"11. În continuarea acestui raționament, s-a menționat faptul că o strategie de prevenire permanentă trebuie să fie funcțională pentru a
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
același aspect al pragului de semnificație poate fi evaluată și incidența fraudei asupra firmei și asupra acurateței informațiilor raportate. Potrivit ISA 240 (Responsabilitatea auditorului privind frauda În cadrul unui audit al situațiilor financiareă, rolul auditorului financiar nu este acela de a detecta fraudele financiare. Astfel, auditorul trebuie să se asigure, prin evaluarea riscului de fraudă, că acesta nu contribuie semnificativ la denaturarea judecății lui și implicit a opiniei din cadrul raportului de audit (IFAC, 2013, pp. 163-165ă. Din nou se pune problema pragului
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
control intern ca mod de funcționare, identificarea punctelor forte, precum și a principalelor deficiențe. Aceste activități conduc auditorul la evaluarea riscului de control intern, adică a probabilității ca anumite denaturări ale raportării financiare, cauzate de fraude sau erori, să nu fie detectate de sistemul de control intern al firmei-client (Messier et al., 2008, pp. 211-212ă. Evaluarea sistemului de control intern impune analiza funcționalității compartimentelor de audit intern și a comitetelor de audit din cadrul firmelorclient. În acest sens, Marele Crack Financiar din 1929
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
a fost orientată și către auditori, aceștia fiind găsiți responsabili, Într-o mai mică sau mai mare măsură, pentru fraudele realizate (Amor și Warner, 2003, pp. 1-8ă. În unele cazuri, complicitatea marilor firme de audit sau incapacitatea acestora de a detecta fraudele a fost demonstrată, fiind În cele din urmă condamnate la plata de despăgubiri pentru pierderile financiare cauzate la nivelul firmelor fraudate (Ball, 2009, pp. 277-300ă. Conform ISA, obiectivul principal al auditorului financiar este acela de a exprima o opinie
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
manifeste scepticism profesional În cadrul evaluării și analizei situațiilor financiare, tranzacțiilor, sistemului de control intern, precum și celorlalte activități/sisteme care Îi pot influența opinia Într-o măsură semnificativă. În urma marilor scandaluri financiare ale Începutului de secol XXI, nevoia de a preveni, detecta și combate fraudele financiare, precum și reluarea rolului de jandarm de auditor, pentru descoperirea fraudelor a fost susținută de apariția unor acte legislative. Din cele reprezentative se numără SarbanesOxley Act (SOXĂ din iulie 2002, adoptat În SUA, care impune organizarea unui
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
și de Dobroțeanu și Dobroțeanu (2007, p. 95ă, integrând acest act criminal În arhitectura riscurilor care pot avea implicații profunde asupra reputației firmei și care provin, printre altele, și din eșecul sistemului de control intern de a le preveni sau detecta. Pe baza exemplului venit din practica internațională din domeniul luptei Împotriva fraudei corporative, cei doi autori promovează conceptul de audit de fraudă. Deși la nivel internațional auditul de fraudă este pus În corespondență, de cele mai multe ori, cu auditul financiar, mai
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
frauduloasă sau deturnarea activelor, În cadrul firmei supusă auditului. Structurarea acestor factori de risc are În vedere cele trei componente ale fraudei financiare: stimuli/presiuni, oportunități și raționament/atitudine. Evaluarea riscului de fraudă este determinată și de abilitatea auditorului de a detecta eventualele fraude. Abilitatea auditorului poate fi Însă afectată de Capitolul 4. Scheme de fraudă și indicatori-semnal utilizați În evaluarea riscului de fraudă 105 „profesionalismul” și priceperea celui care comite frauda, de frecvența și valoarea actului fraudulos, de gradul de complicitate
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
disponibilități prin plăți frauduloase și operațiuni de skimming. A.1. Furtul de disponibilități de către angajați presupune sustragerea ilegală și intenționată a numerarului sau a cecurilor de la angajator (ACFE, 2011, p. 1.553ă. Acest tip de fraudă este foarte ușor de detectat deoarece banii sustrași au fost deja Înregistrați ca intrări În sistemul informațional-contabil al firmei și absența lor va putea fi sesizată În urma comparării informațiilor din situațiile financiare cu informațiile primite de la bancă. Săvârșirea acestui tip de fraudă este cauzată de
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
2005, pp. 329-330; Elliott et al., 2006, pp. 435-448; Bhimani et al., 2009, pp. 239-255ă. Cu ajutorul procedurilor de fond, inclusiv prin teste de detaliu pentru categorii de tranzacții sau solduri ale conturilor, precum și cu ajutorul procedurilor analitice de fond auditorul poate detecta o serie de denaturări semnificative de la nivelul aserțiunilor managerilor privind Întocmirea și prezentarea situațiilor financiare (IFAC, 2009, p. 417ă. Utilizarea procedurilor de audit pe tot parcursul misiunii conferă auditorului asigurarea că situațiile financiare examinate nu conțin erori semnificative sau nu
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
creare de plusvaloare pentru shareholder-i, În procesul de guvernare corporativă a firmelor, contribuind la reprezentarea relațiilor care se instaurează Între firmă și ansamblul stakeholder-ilor (de la Bruslerie, 2010, pp. 1-3ă. Pe baza diagnosticului realizat asupra situațiilor financiare se pot analiza și detecta eventualele erori comise la nivel de raportare (Corbett și Clayton, 2006, p. 371ă. În cadrul acestui demers, auditorul financiar dispune de o serie de rate financiare care vor semnala aceste erori, incoerențe sau speculații realizate și cosmetizate prin manipulări contabile asupra
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
prin marja de profit pe care firma reușește să o obțină după deducerea tuturor cheltuielilor privind produsele și mărfurile comercializate (Buffet și Clark, 2008, p. 31ă. Prin analiza În timp a valorilor acestei rate și a variațiilor semnificative se pot detecta eventualele fraude: furtul de active determină reducerea valorilor ratei, În timp ce vânzările fictive conduc la o creștere a valorilor indicatorului (Corbett și Clayton, 2006, p. 373ă. În cazul ratei de rentabilitate economică, aceasta măsoară eficiența cu care sunt utilizate activele firmei
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
fiind obținute la nivelul companiilor americane cotate la NYSE. Utilitatea ratelor financiare În semnalarea riscului de fraudă este susținută și de Kaminski et al. (2004, pp. 15-28ă, aceștia propunând un număr de 21 de rate pe baza cărora se pot detecta eventualele fraude, sintetizate În tabelul 5.2. Studiul urmărește testarea existenței unor diferențe semnificative Între valorile ratelor propuse, aferente firmelor fraudate și nefraudate, În trei perioade distincte: pe parcursul a trei exerciții financiare Înaintea apariției fraudei, În exercițiul aferent producerii fraudei
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
motivele, atitudinile și credințele povestitorului; nivelul cognitiv al acestuia. În plus, așa cum am arătat mai sus, datele obținute sunt influențate de interacțiunea dintre intervievat și intervievator, ca și de alți factori contextuali. Aceste dimensiuni și influențe sunt adesea greu de detectat la o primă lectură, astfel că munca meticuloasă de a citi sau de a asculta materialele este absolut necesară pentru o înțelegere pertinentă a conținuturilor cercetării. Chiar și pentru cercetătorii cu experiență îndelungată în realizarea studiilor narative, orice text nou
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
1. citește materialul de mai multe ori, până când se detașează un tipar, de obicei sub forma unor focare de semnificațieale poveștii în ansamblu. Citește sau ascultă cu atenție, empatic și cu mintea deschisă. Crede în propria-ți capacitate de a detecta înțelesul textului, iar acesta îți va „vorbi”. Pentru acest prim stadiu nu există instrucțiuni exacte. Există aspecte ale poveștii vieții cărora vei dori poate să le acorzi o atenție specială, dar semnificația lor depinde atât de ansamblul poveștii, cât și
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]