2,124 matches
-
de o mitologie deschisă ideii de desăvârșire umană încă din vremuri homerice; credeau în cutume, în legi și în posibilitatea recâștigării condiției androginice care îi apropia de zei. Cu aceste eresuri l-au inventat pe fabulosul învățător Chiron 1, au devastat Troia, s-au înfruntat pe viață și pe moarte în războiul peloponesiac și i-au biruit pe persani. Chiar și când au fost învinși, au reușit izbânzi spirituale. În secolul al IV-lea î.Hr. au căzut pradă vicleniei politice a
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cele patru discipline matematice ale elinilor (aritmetica, geometria, muzica și astronomia). În secolul al V-lea, Imperiul Roman de Apus s-a prăbușit. Ce s-a întâmplat cu învățământul public rămas printre ruine? Barbarii au detronat ultimul împărat apusean, au devastat Germania, Galia, Spania și Italia și au construit regate în aproape toate regiunile mediteraneene. Dar, odată așezați, s-au pomenit cufundați într-un ocean de civilizație și cultură greco-latină. Prinții burgunzi, vizigoți, ostrogoți și vandali din secolul al V-lea
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
raze limpezi să ne facă drum/ În lumea unde negurile iernii/ Clădesc albastre mănăstiri de scrum/ În care toacă luna de vecernii...”. Alteori adâncimile subconștientului sunt sondate în căutarea unei identități autentice. Sub suprafețe calme, eul profund apare, nu o dată, devastat: „Mi-e sufletul o năruire de statui,/ Le-aud cum cad, fărâmă cu fărâmă,/ Vecii de vis în mine se dărâmă,/ Făclii aprinse-n templul nimănui.” Dorința, tragică, de extincție a romanticului sau chemarea, mai relaxată, de dispariție care îl
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
programul de la Salzburg din 1972, programul prezentat în 1981 de Alois Mock, " Astfel garantăm locul de muncă", reiau marile teme. Ea este prezentată, astăzi, drept model pentru Comunitatea Europeană de către PPE și ca soluție pentru refacerea economiilor țărilor Europei Centrale, devastate de comunism. Partea a III-a Între democrație și regimurile totalitare I Creștin-democrații într-o Europă nouă Condițiile generale în care activitatea politică a grupurilor democratice s-a putut dezvolta au fost radical modificate imediat după primul război mondial, atît
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
sau măcar câteva propoziții relativ la „lămurirea tinerilor și tinerelor”. Nimic, în afară de doar câteva rânduri incerte care (în cel mai autentic stil comunist) încearcă să spună ceva fără a aduce explicații. b. „F.N.T.D.R. a organizat meetinguri și întruniri” Într-un județ devastat de secetă și foamete exact asta și trebuia: „meetinguri și întruniri”. Bine nțeles că cei care le susțineau aveau burdihanele ghiftuite bine dar cum demagogia era la ea acasă, nu era prea mare „efortul” acestor gălăgioși și ostentativi oratori școliți
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
pe destinatarii raportului de activitate, dr. Weinfeld făcea și un scurt istoric al evenimentelor recente: „Înainte de intrarea armatei roșii acest spital a fost utilizat ca spital militar german lăsând o parte pentru civili, iar la retragerea armatei germane a fost devastat și lăsat într’un hal de neînchipuit”. Evocând momentele grele de după ocuparea orașului de către ruși, medicul mai nota: „S’a muncit peste măsură ca să se poată înjgheba spitalul, cu saltele de pae, fără cearșafuri sau perne care au fost toate
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de peste 130 iar cel al răniților de peste 350. Orașul Bârlad a suferit pe data de 16 august 1944 un bombardament aviatic ușor, ce a produs câteva pagube materiale, neînregistrându-se decedați sau răniți în rândurile civililor. Urbea avea să fie devastată de ororile războiului abia pe data de 24 august, când puhoiul armatelor sovietice a întâmpinat pe străzile Bârladului o vie rezistență din partea nemților. Rezultatul confruntărilor l-am descris în episoadele anterioare, citând rapoartele de activitate ale noului primar Ioan Bontaș
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
poziția strategic), vis-à-vis de Uniunea Sovietic). Cu o astfel de capabilitate enorm), Statele Unite puteau acționa nu împotriva Uniunii Sovietice, ci în pofida ameninț)rii pe care o presupune puterea ei. Cum putem spera c) dețin)torii unei mari puteri nu vor devasta o regiune, în numele cre)rii și menținerii ordinii mondiale? La nivelul sistemului internațional, se poate spera c) puterea, care a devenit recent mai echilibrat), vă r)mane astfel. O competiție militar), dac) este una strâns), necesit) precauție din partea compețitorilor. La
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
din RFG, [martie] 1984, difuzată la 8 aprilie 1984) O serie de evenimente ale anului 1977 au dus la sporirea încrederii și a interesului românilor față de Europa Liberă. În seara de 4 martie, când a avut loc cutremurul care a devastat Bucureștiul și alte localități, direcția secției române a pus la dispoziția ascultătorilor din țară și din străinătate telefoanele postului ca să se poată informa în direct de soarta rudelor sau a celor apropiați. A urmat o avalanșă de telefoane și s-
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
nu era departe. Din păcate, la motel nu ne-am putut caza, dar am fost dirijați către casa unui pădurar, la poalele muntelui, care ne-a primit bucuros. Calm, ne-a povestit, pe când noi făceam fețe-fețe, că niște urși îi devastaseră grădina, și că, printre altele, el făcuse armata la Roman. După ce ne-am instalat, am adormit, ca după un drum ca acela! Dimineață, fatalitate: turna cu găleata! Era un moment de cumpănă fiindcă se intunecase, semn de vreme rea. Pe
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
nesuferitele cârâitori. Dar, să revenim la... ciorile noastre din Bărăgan. Erau mii, mii de ciori, care-și aveau aici reședința permanentă. Problema lor era hrana. Zeci de hectare, sute de hectare de culturi de grâu, de porumb, de soia erau devastate și văduvite de semințele introduse de semănători în pământ. Cu ghearele lor solide scormoneau centimetru cu centimetru până ajungeau la bobul pitit în culcușul lui. Erau incredibil de puternice și de îndrăznețe. Puii de vrăbii și de alte păsări, puii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
la moșia lor din comuna Șuțești Brăila. Copil fiind m-am acomodat destul de repede în noile condiții, mai greu a fost după aceea. În anul 1941, când s-a recuperat Basarabia, bunicii și părinții s-au întors acasă. Totul fusese devastat așa că au luat-o de la capăt. Eu am început școala la Câmpulung Muscel, unde rămăseseră bunicii materni, și ei refugiați în 1940. În vacanță mă duceam acasă la Româncăuți. Au fost vacanțe frumoase, în libertate și fără griji, pentru un
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Elena Ghenadi (născută Krupenski) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1685]
-
radio pe care, de la o distanță încolo, nu-l mai prinzi. E firesc, repet, Veniamin, să pierzi legătura cu lumea de jos, tu aparții acum unui univers cu alte structuri, cu alte forme de manifestare... Fața mea este atât de devastată de această perspectivă pe care mi-a dezvăluit-o Lazarus, încât Truman se grăbește să intervină salvator, să-mi ofere ieșirea din impas: -Veniamin, nu te întrista, nu ești primul care pățește asta, care nu mai percepe lumea oamenilor. Există
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
tangoul leninist”, Miłosz răspunde: „Sfinte Părinte, cum aș putea proceda altfel în acest secol?”. Care secol? Ce fel de secol? - se vor întreba cei norocoși a fi atât de tineri spre nu a-și aminti chipul veacului cu un obraz devastat de fascism și cu celălalt mâncat de comunism. Secolul în care Miłosz avea să descopere „incredibila inumanitate de care este capabilă ființa umană”. Unul dintre capitolele Gândirii captive se intitulează „Omul, acest dușman”. Cine a uitat sau nu știe dar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
a protesta, spun ei, împotriva activităților criminale ale bandelor care terorizează orașul. Membrii unor bande formate în majoritate din afro-americani i-au întâmpinat pe neonaziști cu bâte, cărămizi și pietroaie. Mai mult, au atacat mașini ale poliției și salvării. Au devastat un bar dintr-un cartier locuit cândva de emigranți polonezi. Sub teroarea bandelor de criminali, americanii de origine poloneză s-au mutat în alte cartiere ale orașului. Mulți dintre ei se întreabă cât de curând vor trebui să se mute
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
pl...panda societate civil... (decredibilizat... indirect de legitimarea statului, fapt reflectat și de sc...derea finanț...rii occidentale, redirijat... c...tre zonele cu adev...rât nenorocite ale Planetei), din care sindicatele au cam disp...rut, fiind recuperate de partidele politice, devastate de emigrarea forței de munc... și descurajate structural de micul nostru capitalism inc... s...lbatic, au mici șanse de victorie. Așadar, se naște o întrebare pentru politologi, juriști, sociologi etc.: ce fel de stat va avea România? Alte întreb...ri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
mari de împlinire intelectuală și iubeau cu pasiune literatura și artele? Mulți nu vor ezita să răspundă: nimic nu le putea oferi deceniul al șaselea acelor tineri, sub raport cultural, ca și sub alte raporturi. Epoca era abrutizantă, de prăpăd, devastată de cel mai inclement dogmatism din câte au funcționat, după război, în țările comunizate cu forța. Și totuși, cine cunoaște mai de aproape, ca generația mea, acele vremuri știe că lucrurile au stat puțin altfel. Întunericul care se lăsase nu
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
clandestin, în casa surorii doamnei Bagdasar. Am scris în repetate rânduri și sunt cunoscute tuturor celor care au citit Iarna decanului tribulațiile, spaimele și deruta din timpul vizitei lui Bellow la București. Și peste toate neplăcerile, venise într-un București devastat de cutremurul din 1977, unde laureatul Premiului Nobel trebuia să-și toarne cu gă leata apa la toaletă și să dârdâie de frig lângă calori ferul înghețat. Soția lui a fost tratată ca o transfugă, nu i s-a permis
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
chinezească, altceva decât par! Când treburile mă țineau în capitală și nu aveam nici o acțiune în provincie, căutam să descopăr câte ceva din Santiago, un oraș cu "istorie" și cu trecut, dar și cu "prezent" (cel de după 1990!). Capitală din 1818, devastată de un incendiu la 1863, a înflorit de pe urma salpetrului și cuprului. Înconjurat de munți semeți, cel mai înalt fiind vulcanul Tupungato, de 6570 de metri, Santiago avea multe parcuri și multe oaze de verdeață și liniște. Unul din acestea se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
în care am trăit cândva și pe care nu le mai recunosc. Nu mai găsesc nimic din ceea ce mă așteptam să găsesc: străzi, case, biserici, prăvălii... O imensă suprafață, netedă ca palma, agresându-te prin caracterul ei dezolant, de spațiu devastat de o catastrofă. Cum s-o fi născut în sufletul meu acel sentiment pe cât de bizar pe atât de precis conturat, de contemplare postumă? Încerc să mi-l explic prin „imposibilitatea” unor transformări de asemenea proporții. Care, în mod normal
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
distanță de un măcel mondial, iată acum un altul incomparabil mai mare. Cetatea omului, după secole trâmbițate de progres laic, se prăbușește printr-o macabră sinucidere reîntorcând lumea în veacurile barbariei, când forța brută, unica lege dominantă, umbla prin Europa devastând, deportând, masacrând și chemând la moarte. Forța înfricoșătoare a evenimentelor de proporții inumane depășește posibilitatea indivizilor și răstoarnă totul în vârtejul său cumplit. Dacă, după ceea ce s-a întâmplat și am văzut, mai credem că suntem încă civilizați, atunci orbirea
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
programată, chiar și în manifestările ei cele mai obișnuite. Nu puteam să mai tolerez să fiu condiționat de o transcendență impusă de regulile de fier ale orașului lui Augustus. Acea uriașă curgere de luxurie izbutea să mă dezechilibreze, să-mi devasteze dimensiunea interioară. Am fugit ca să mă salvez. Ca să mă pot regăsi. Simțeam nevoia să mă sustrag opresiunilor mondenității și sterilității. Roma mă constrângea la o micșorare continuă a puterilor eului, consumându-mi toate energiile creative pe traseele banalității zilnice, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Spiridon își amintește că preț de 10 minute, cât a ajuns în fața complexului Super Copou, nu a aflat că Ceaușescu fugise . “Eram descheiat la pantofi, fără șireturi, (ce amănunt terifiant!) În dreptul librăriei m-am oprit mirat văzând pe cineva care devasta rafturile și rupea cărțile scrise de dictator și “Omagiile” L-am recunoscut pe George Pruteanu (actualul senator PNȚCD) cu care eram prieten . De la el am aflat că se sfârșise . M-a luat în mașina lui , avea un fiat vechi 850
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
Televiziunii publice. În ciuda acestui fapt, noi am creat repede o presă liberă, fărĂ aprobarea nimănui. Iar presa inventată de noi a fost implicată într-o luptă de gherilă. Două lucruri s-au întâmplat. Întâi, au venit minerii și ne-au devastat redacțiile, ceea ce a intimidat destul de multă lume și a creat probleme eco‑ nomice mari. La prima mea vizită în străinătate, chiar în America, am făcut parte din cohorta de oameni care mer‑ geau și se rugau la diverse organizații să
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Marian Munteanu. Pentru că pe 13 iunie zia‑ rul Adevărul apăruse cu un editorial care mi-era dedicat integral, deși eram o puștoaică care scria la revista 22. Și știam că minerii mă căutaseră la Hotelul Bulevard. Redacția revistei 22 fusese devastată, prieteni de-ai noș‑ tri au luat bătaie... V.A. : Iar eu am plecat cu trenul în Elveția pentru că la aeroport eram pe lista cu interdicții de a părĂsi țara. A.M.P. : S-ar fi putut termina cu noi în
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]