280,392 matches
-
vedea acest accident care nu s-a produs știind însă că totuși s-a întîmplat ceva? Și mai ales cine avea interes să-și bată joc de presă într-un asemenea hal? Dacă e cine bănuiește Cronicarul, acel cineva va deveni inamicul nr 1 nedeclarat al mass-media autohtone. Aviz amatorilor.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15100_a_16425]
-
este că 90% dintre elevi nu mai citesc, nu mai merg la teatru sau la cinema, nu mai ascultă muzică și nu frecventează expozițiile: se joacă în schimb pe calculator. Nici una din disciplinele formatoare nu mai are căutare. Istoria a devenit un simplu prilej de demagogie, religia, unul de a face prozeliți, nicidecum de a crea o cultură specifică, literatura, o mare necunoscută. Ce fel de educație se poate realiza astfel, ce fel de om va fi cel de mîine, vă
Școala by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15123_a_16448]
-
Ce fel de educație se poate realiza astfel, ce fel de om va fi cel de mîine, vă las pe dv. să spuneți. Zilele trecute am văzut, la o emisiune-concurs televizată, un puști (era în preajma Zilei Copilului) care voia să devină miliardar răspunzînd unor întrebări din toate domeniile. Era un puști simpatic, vioi, care, evident, gîndea. Ghiciți unde s-a încurcat? S-a încurcat acolo unde din zece puști care voiau același lucru doar unul a știut răspunsul: la alfabet! Da
Școala by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15123_a_16448]
-
de telefobie. Nici un alt mijloc de informare nu permite o plajă mai largă de opțiuni. Avem peste treizeci de programe, din care jumătate non-stop, la care ne putem uita după pofta inimii. Fiecare se uită la ce vrea. Butonatul a devenit, de altfel, o meserie. Bernard Pivot, pe care, în absența televiziunii, nu l-am fi "întîlnit" niciodată, făcea un elogiu acestei continui alergări pe claviatura telecomandei. Ce bucurie, bucuria de a alege! După 1989, am avut, în fine, parte, în
CRONICA TV by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15141_a_16466]
-
neputință de fixare, expresie a nervozității celor incapabili să se oprească la ceva. Nu e fără importanță remarca. Într-o lume în care puțini mai au răbdare de a citi romane de 4-500 de pagini, e normală această nervozitate. Ea devine o formă de du-te-vino, de plimbare agitată, de plictiseală. Telespectatorul e un plictisit. Are nevoie nu doar de senzații tari, dar și de senzații multiple. Nu-i ajunge un singur film, un singur meci, un singur talk-show. Pendulează între ele
CRONICA TV by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15141_a_16466]
-
căldură) și, bineînțeles, Pavel Șușară (solemn și emoționat). Afară ploua, în sală răsunau aplauze. Cultura a mai câștigat puțin teren în lupta cu necultura. îi ținem cu toții pumnii lui Pavel Șușară. îi urăm ca frumoasa lui galerie de artă să devină un capitol în istoria artei plastice românești.
Str. Ștefan Luchian nr. 12 C by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15114_a_16439]
-
oriunde într-un domeniu în care rapiditatea inovațiilor tehnologice poate schimba totul: creșterea vitezei de transmitere a datelor sau a ponderii elementului acustic pot avea efecte imediate asupra modurilor de utilizare ale limbilor naturale în rețeaua Internet. Asumînd ceea ce a devenit o teză fundamentală în bibliografia temei - asocierea inedită de trăsături caracteristice scrisului și oralității, ale limbajului standard cult și ale celui colocvial, rapid și adesea neglijent - David Crystal atrage atenția asupra unei paradoxale tentații prescriptive: polemizînd implicit cu o tradiție
Stilurile Internetului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15135_a_16460]
-
Adriana Bittel Dacă ești bolnav și trebuie să te internezi într-un spital fără să ai pile speciale, din momentul în care îți schimbi hainele "de stradă" cu pijamaua devii automat o ființă inferioară. Indiferent de vîrstă, ești tutuit cu familiaritate. Ți se impune o atitudine umilă, de milog la bunăvoința unei ierarhii albe, sastisite din principiu de cei ca tine. La întrebări ți se răspunde pe un ton tăios-agasat
Medicale by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15138_a_16463]
-
de bunăseamă spre a se sustrage fascinației ce o exercită asupră-i: El este postmodern prin spiritul sceptic, modern prin nervul exploziv". Așadar, mai întîi scepticismul. O mefiență care se așterne calin, șerpuitor, cu o anume prudență (astuție?), ce ar deveni agasantă dacă nu s-ar exercita prin intermediul unei penițe foarte subțiri, feeric indecise, nostalgice într-un fel (nostalgia infinitului?), lăsînd deschise mereu buclele unei continuări. Nimic dogmatic, nimic definitiv, nici măcar incredulitatea care pare a se contempla pe ea însăși, redobîndind
Pornind de la un jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15132_a_16457]
-
autorul de jurnal decît despre sine (și pe acela mai mult fără să vrea)". Sînt, după cum vedem, însemnări ce trădează o rea conștiință ce se reduce (dar se și potențează!) prin luciditate și formulare. O formulare piezișă, ambiguă, în care devine lizibilă nu numai o figură stilistică, ci și una morală. Dibuitor, consternat parcă de propria sa ființă, resimțindu-și anticipat efortul (și orice gînd pare pentru d-sa un efort), demersul eseistului e bucuros congruent cu umbra lui dubitativă, dacă
Pornind de la un jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15132_a_16457]
-
după cum are grijă a ne informa, infidelitatea, risipa, dezorientarea, în ultimă instanță "neadevărul", dar absolutoriu prin coerență, prin verosimilitate. E o idealizare în răspăr, cu miză estetică: "De la începutul secolului, la numeroși autori, jurnalul a încetat să fie intim. A devenit o specie literară, ca o provocare: a te expune așa cum ești în fundul sufletului, adică rău. Impulsurile primare ale individului sînt agresive. Individul devine om în măsura în care lucrează asupra lor. Prin artificiu - specificul care-l desparte de animal -, el deturnează dinspre manifestarea
Pornind de la un jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15132_a_16457]
-
răspăr, cu miză estetică: "De la începutul secolului, la numeroși autori, jurnalul a încetat să fie intim. A devenit o specie literară, ca o provocare: a te expune așa cum ești în fundul sufletului, adică rău. Impulsurile primare ale individului sînt agresive. Individul devine om în măsura în care lucrează asupra lor. Prin artificiu - specificul care-l desparte de animal -, el deturnează dinspre manifestarea imediată impulsul natural". Spre a se apăra (existența e resimțită ca un proces ocult, de factură kafkiană), autorul își asumă (dacă nu și
Pornind de la un jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15132_a_16457]
-
tradus îndeobște ca "adevăr", căruia Heidegger îi găsește vechiul înțeles de "stare de neascundere" (Unverborgenheit), rezultat al unei lupte dintre neascundere și ascundere (ascunderea fiind strâns legată de uitare). Acest sens l-ar fi pierdut odată cu filosofia lui Platon, adevărul devenind corectitudine, tot astfel cum neadevărul, pseudos, își pierde sensul originar de ascundere sau acoperire, odată cu traducerea sa prin latinescul falsum. Convins că la Parmenide se regăsește, odată cu aletheia, fie și în treacăt, întrebarea despre ființă, pe care Heidegger a încercat
Lupta dintre neascundere și acundere by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15119_a_16444]
-
numește ideea dumnealui. Dar nu asta e important: marginalii care pot fi tineri și proaspeți e cheia sistemului mușinian. Există o întreagă retorică a provinciei și a capitalei în tot ce atinge acest scriitor de la Brașov. într-o discuție tema devine grotescă, pentru că poeții pe care autorul spune că a mizat, deși sînt din București (în ideea de a-și dovedi nevinovăția de discriminare pozitivă), se dovedesc a fi toți din provincie: Ianuș îi atrage atenția, Vakulovski e din Brașov, în
Nașul din provincie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15129_a_16454]
-
adaugă un pamflet, primul meu pamflet, L'incroyable, publicat de Paul Georgescu în Gazeta literară prin 1959, nu-mi mai aduc aminte exact data. Sigur e că pamfletul făcuse vâlvă, mai ales că autorul era complet necunoscut. , care între timp devenise director la ESPLA, aflase, și, având un contract de traducere cu editura, eroul pamfletului meu mi-l rupsese în patru bucăți. Dețin amănuntul de la Ioana Lungescu, (locuind încă în blocul scriitorilor), secretara directorului care în acel moment o înlocuia pe
Petru Dumitriu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15134_a_16459]
-
decorului absurd, acum limbajul și personajele sunt mult mai importante, iar moartea pare să-l preocupe pe autor mai mult decât frica. Moartea gâlgâie în toată dramaturgia lui Vișniec - nici cele patru piese de aici nu fac excepție - mai mult, devine ea însăși o formă de existență, nu doar terifiantă, dar și plină de calm și resemnare. Dacă "morții patriei" din Recviem trăiesc în moarte cu rănile din viață, iar cei doi îndrăgostiți din Frumoasa călătorie... își găsesc dragostea și fericirea
Limbaj și moarte by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15147_a_16472]
-
exotica țară extrem-asiatică? Cine n-ar regreta pierderea unor diurne grase, plăcerea de-a hălădui pe coridoarele hotelurilor sofisticate, cum sunt cele din Orient, sau onoarea de-a fi conducătorul unei delegații oficiale? De altfel, tehnica lăcrimării la comandă a devenit o specialitate națională de maxim succes. în diverse forme, în România lăcrimează toată lumea. Las deoparte plânsetele gen "Surprize, surprize" ori "Din dragoste", unde absența salbelor de bocete ar însemna dezastrul financiar al posturilor de televiziune. Vorbesc de lacrimile de crocodil
Cati de Celuloză by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15145_a_16470]
-
s-o fi înțeles pe această femeie. Subiectul e de melodramă: ajunsă într-o funcție atât de importantă doar în virtutea "algoritmului" de partid, total incapabilă să facă față presiunilor de tot soiul, lipsită de viziune și imaginație instituțională, ea a devenit, de fapt, o victimă. La anvergura ce nu depășește piciorul broaștei, se poate menține în funcție doar jucând așa cum i se ordonă. Iar acum i s-a ordonat să scoată din joc editorii de manuale neaserviți puterii. Sigur că ilustra
Cati de Celuloză by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15145_a_16470]
-
avea posibilitatea de a-și da demisia. Dar cine ar mai fi ea fără sintagma "doamna ministră" atașată numelui său? O profesoară oarecare, un personaj care n-a lăsat în urmă decât frustrări, dispreț și resentimente. Chiar dacă știe c-a devenit girantul unor interese murdare, d-na Andronescu nu se va clinti nici un milimetru de pe poziția întărită unde a fost proptită în virtutea "entereselor" superioare ale partidului. Nu știu dacă întreaga mascaradă al cărei protagonist a devenit strania ministresă se desfășoară, în
Cati de Celuloză by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15145_a_16470]
-
resentimente. Chiar dacă știe c-a devenit girantul unor interese murdare, d-na Andronescu nu se va clinti nici un milimetru de pe poziția întărită unde a fost proptită în virtutea "entereselor" superioare ale partidului. Nu știu dacă întreaga mascaradă al cărei protagonist a devenit strania ministresă se desfășoară, în total dispreț al logicii și cu cinică batjocorire a bunului simț, doar pentru ca P.S.D.-ul să-și plătească datoriile față de dl. Peneș. în câteva luni vom ști dacă presa exagerează ori nu. Sub oricâte etichete
Cati de Celuloză by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15145_a_16470]
-
că ar exclude psihanaliza de divan. Studiile cuprinse în acest volum constituie ele însele exemple în această privință. Linia de demarcație între psihanaliza clinică și cea aplicativă are o valoare preponderent operațională - din momentul în care este absolutizată însă, ea devine exagerată și reducționistă. Traducerea acestei cărți care atinge aspecte principiale ale relației dintre concepte și ilustrările lor era necesară fie și "numai" în calitate de analiză a unor rezistențe la psihanaliză. Una dintre rezistențele cele mai caracteristice ale societății românești a constituit
De ce psihanaliza aplicată? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15150_a_16475]
-
a acordat dnei Letiția Guran pentru VATRA nr. 1-2, dna Evelyne Accad, romancieră și profesoară americană, născută la Beirut în 1943 și stabilită în SUA în 1967, care a publicat în anii '80 în franceză și engleză un roman, repede devenit celebru, Excizata. E vorba de evocarea unei mutilări sexuale pe care o suferă milioane de femei din Africa și din Orientul Apropiat și Mijlociu. Specifice nu doar Islamului, mutilările cu pricina au fost revelate public și dezbătute foarte tîrziu. O
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15143_a_16468]
-
în fața textului; să-l interpretezi înseamnă să desfășori noile medieri pe care discursul le instaurează între om și lume". Nici vorbă despre astfel de desfășurări în spectacolul orădean. Însăși relatarea la nivel primar pe care o adoptă montarea ar fi devenit lâncedă dacă nu ar fi fost înviorată de mișcarea scenică și dansurile concepute de Victoria Bucur, care se străduiește astfel să infuzeze reprezentației visceralitate. Tinerii actori pe care excelenta coregrafă i-a transformat în dansatori de performanță și care compun
Premiere orădene by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/15136_a_16461]
-
i-a transformat în dansatori de performanță și care compun personajul colectiv al Curții merită aprecierile noastre. Dar parcă ar fi fost nevoie de ceva în plus pentru ca panica, sentimentul primordial pe care îl trezește venirea neașteptată a Ivonei să devină dominator în montare. Iar acest ceva în plus s-ar fi cuvenit adus de regizoare. Nu e deloc de neapreciat faptul că în fața constatării că Alinei Hiristea nu îi stă în putință să formuleze o atitudine față de partitură, echipa nu
Premiere orădene by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/15136_a_16461]
-
Magda Teodorescu Colm Tóibín (n. 1955) a devenit un nume de referință în proza irlandeză contemporană, și nu numai. A absolvit University College of Dublin, la fel ca Joyce, și imediat a plecat din Irlanda să cutreiere lumea. Primul popas, cel mai atașant poate, a fost Spania, mai
Colm Tóibín - "Ca romancier, sînt captiv pe undeva, prin secolul al XIX-lea" by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15139_a_16464]