4,964 matches
-
fost celebrată în pur spirit tradițional creștinesc. Întreaga povestire este o baie de românism bucovinean cu tradițiile și superstițiile sale, cu obiceiuri de sărbători și mitologii rurale de un farmec incontestabil, dar și cu modernitatea unui limbaj cult glisat pe devenirea unui intelectual cu rădăcini sătești. C. T. Ciubotaru este un prozator efervescent, cu o cultură filologică care-i asigură verva unui narator captivant. Un Mario Vargas Llosa român. Cristina Ștefan, dec 2016 Referință Bibliografică: Constantin T. Ciubotaru- Dor de Bucovina / Cristina
CONSTANTIN T. CIUBOTARU- DOR DE BUCOVINA de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379121_a_380450]
-
astăzi și raportarea sa la implicațiile economice, sociale și culturale, în contextul revoluției informatizării... Tehnologiile digitale propun un parcurs interior, bazat pe plăcere - Despre Scara Raiului și scara divertismentului Nu este greu de observat că parcursul vieții creștine, ce vizează devenirea spirituală a omului, contrastează teribil cu oferta de joc și divertisment a prezentului. Sfântul Ioan Scărarul prezintă, într-o bine cunoscută lucrarea a sa, drumul spiritualizării vieții, între coordonatele existenței robite de material și sensibil și lumina și bucuria vieții
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379789_a_381118]
-
duhovnicești. Lucrarea "Scara" a Sfântului Ioan Scărarul prezintă scara hristificării vieții omenești, treptele pnevmatizării existenței, într-un excelent rezumat tactic și tehnic despre lupta duhovnicească împotriva ispitirilor lumii și a propriilor slăbiciuni; o hartă precisă, ce rezumă reflecția filocalică a devenirii spirituale. Este elocvent faptul că "Scara" prescrie, chiar în debutul urcușului duhovnicesc, înstrăinarea de lumea sensibilă și de plăcerile ei. Maica despătimirii omului, găsim scris, este chiar înstrăinarea lui. Curățirea simțurilor și facultăților sufletești, trăirea bucuriei ascunse în virtuți și
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379789_a_381118]
-
sufletului ea n-ar fi avut nevoie de cuvinte nici n-ar fi avut loc sau timp în cuvinte pentru că o cuprinseră mai demult cuvintele cu totul ca-n palmă ca-n pumn dar cu totul ca în genunchi spre devenire legănare-n orbecăire de șarpe otrăvit după ce-l mângâiase pe cap și pe solzi deschide fereastra și se-aruncă în tine s-o știi măcar dacă nu chiar s-o simți odată - mai mult nici nu era de trebuință nici
LICENŢĂ PENTRU ZBOR INTERIOR de DANIEL MARIAN în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381873_a_383202]
-
și față de viitor, față de generațiile care vin. Medali¬oane¬le autorului compun o colecție de personalități despre care acesta vorbește așezat, calm, „ardelenește”, cuminte, la modul elogiator, uneori nostalgic. Pe unele le-a cunoscut în viață, i-au jalonat existența, devenirea profesională și întru ființă, pe altele din cărți, din relatări. Cartea de față „Icoane vii ale spirituali¬tății românești” are un vădit caracter paideic, este o carte de învățătură, un manual de peda¬gogie, un fel de „cuvente den bătrâni
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT IONEL POPESCU, ICOANE VII ALE SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI, EDITURA “PARTOŞ”, TIMIŞOARA, 2015, 200 OAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2 [Corola-blog/BlogPost/381883_a_383212]
-
un drum fără repaos Să mângâie cu raza-i de poveste Cărările spre lumile celeste. Poporul dac i-a-ncredințat destinul Să-l ducă Tronului pentru Divinul Zalmoxis, și strămoș, și Tată Sfânt Ce s-a-nălțat la cer de sub pământ Luceafăr blând al devenirii noastre, Revino pe pământ din depărtate astre Și luminează calea alor tăi Să nu fie conduși de nătărăi Îndreaptă-ți raza care plânsu-ți-s-a Să unești maluri de la Bug cu Tisa! New York 13 ianuarie 2012 Referință Bibliografică: Sa ne amintim de
SA NE AMINTIM DE EMINESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382065_a_383394]
-
Acasa > Literatura > Evaluari > “DOAMNE/ O SĂ-MI CREASCĂ ARIPI?” “PASĂRE ÎN DEVENIRE” - MARIA CERNEGURA - EDITURA SEMNE 2015// AUTOR DORINA STOICA Autor: Dorina Stoica Publicat în: Ediția nr. 1953 din 06 mai 2016 Toate Articolele Autorului Cu Maria Cernegura am interacționat în mediul virtual, acum ceva timp, când a lansat un apel către
EDITURA SEMNE 2015// AUTOR DORINA STOICA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380496_a_381825]
-
un apel către autorii de poezie de a-i trimite cărți pentru o activitate ce vizează domeniul său de activitate, psihologia. Pe lângă faptul că mi-a plătit cărțile trimise, am primit în dar și cartea sa de debut “Pasăre în devenire” apărută în 2015 la Editura SemnE având un „Cuvânt de întâmpinare” scris de Florentin Popescu, redactor șef al revistei „Bucureștiul literar și artistic”, intitulat „Călătorind pe o libelulă albastră”. Poeta a debutat în prestigioasa revistă, Bucureștiul Literar si Artistic. Volumul
EDITURA SEMNE 2015// AUTOR DORINA STOICA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380496_a_381825]
-
acest arbore, simbolizând masculinitarea și rezistență la intemperiile vieții i-au fost izvor de inspirație poetei, „Și-au curs cuvintele sub nuc/ pe lângă izvoare/ pe firul de iarbă înrourat/ sub luna stinsă/ pe colinele dealului/ pe străzile copilăriei”, ( Pasăre în devenire). În poemele acestui volum vom întâlni referiri la arborele nuc, simbol al axei lumii. Având forma creerului, miezul de nucă poate fi asemănat cu miezul creației. Este copacul pe care îl întâlnim în toate grădinile mai mari, el nefiind plantat
EDITURA SEMNE 2015// AUTOR DORINA STOICA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380496_a_381825]
-
ne naștem/ și raiul cu totul/ cu toți să-l cunoaștem/ cu lerui/ cu steaua/ cu crai/ și cu cerul/ prin neaua cea sfântă/ vestind adevărul/”. (Naște-mă Doamne) Fară doar și poate, Maria Cernegura este o poetă, “Pasăre în devenire” așa cum se autointitulează, un spirit ales, discret dar convingător în acest volum de debut, ce te cucerește prin grija pentru cele mai mici detalii tehnice dar mai ales prin talentul cert pe care îl are. “Doamne/ o să-mi crească aripi
EDITURA SEMNE 2015// AUTOR DORINA STOICA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380496_a_381825]
-
îl are. “Doamne/ o să-mi crească aripi?” Dacă răspunsul va fi da, îi urez încântată de viersul frumos, zbor lin spre cerul senin al împlinirii poetice. Dorina Stoica / 2 mai 2016 Referință Bibliografică: “Doamne/ o să-mi crească aripi?” “Pasăre în devenire” - Maria Cernegura - Editura SemnE 2015// autor DORINA STOICA / Dorina Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1953, Anul VI, 06 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dorina Stoica : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
EDITURA SEMNE 2015// AUTOR DORINA STOICA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380496_a_381825]
-
apărea.Întrebarea cu limba de stat s-a hotărât pe baza Declarației de Independență, dar oare în acea declarație nu scrie, că AVÎND ÎN VEDERE trecutul milenar al poporului nostru și statalitatea sa neîntreruptă în spațiul istoric și etnic al devenirii sale naționale; CONSIDERÎND actele de dezmembrare a teritoriului național de la 1775 si 1812 ca fiind în contradicție cu dreptul istoric și de neam și cu statutul juridic al Țării Moldovei, acte infirmate de întreaga evoluție a istoriei și de voința
CELE 30 DE ÎNTREBĂRI DE ACASĂ ALE SĂPTĂMÂNALULUI WWW.CUVANTUL.MD de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380442_a_381771]
-
un drum fără repaos Să mângâie cu raza-i de poveste Cărările spre lumile celeste. Poporul dac i-a-ncredințat destinul Să-l ducă Tronului pentru Divinul Zalmoxis, și strămoș, și Tată Sfânt Ce s-a-nălțat la cer de sub pământ . Luceafăr blând al devenirii noastre Revino pe pământ din depărtate astre Și luminează calea alor tăi Să nu fie conduși de nătărăi. Îndreaptă-ți raza care plânsu-ți-s-a Să unești maluri de la Bug cu Tisa Virgil Ciucă New York 13 ianuarie 2012 Referință Bibliografică: Să ne
SĂ NE AMINTIM DE EMINESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380594_a_381923]
-
sus amintit poartă numele „Echinocțiu fragil” și a apărut anul acesta la prestigioasa editură „Singur” din Târgoviște. Cuvântul înainte „spre o metaforică pornire” scris chiar de autorul volumului este o doar aparentă explicitare a continuării demersului poetic început cu „Templul devenirii noastre”. Mai degrabă o invitație de a pătrunde în universul său poetic plin de iubire, această pagină de proză ne demonstrează că poezia și proza pot merge împreună și pot trece dintr-una în alta fără nici un efort atunci când autorul
ÎN AŞTEPTAREA CELEI CE MĂ INARIPEAZĂ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380567_a_381896]
-
am înțeles-o niciodată, o portă spre lumea îngerilor ce musai trebuie să aibă chipuri si trupuri de femeie. Partea a doua a volumului oferă poetului dar și cititorului spațiul de preumblare din anotimpurile firii, în anotimpurile iubirii spre anotimpurile devenirii. Adeseori zăpezile din martie sunt obositoare, alteori anotimpurile amare, vara devine prea fierbinte pentru a coace „pâinea cea de toate zilele”. În luna lui Brumar „Fantezii autumnale”, „mi se face de poezie”, ( „Nervi de brumar”).iar în timp ce „îngerii stau liniștiti
ÎN AŞTEPTAREA CELEI CE MĂ INARIPEAZĂ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380567_a_381896]
-
a cincea, care apare sub o altă denumire (predică), sunt descoperite ca fiind exemplificări ale treptelor de ascensiune spirituală. Acestea prezintă mediul în care Cuvântul rodește, un areal de determinare a Logosului în Creație. Ele caracterizează conduita umană, în perspectiva devenirii acesteia, ca proces de obârșie ontologică și cu finalitate eshatologică, insuflând modele de raportare a omului față de Logos. Sunt caracteristici determinante ale existenței umanității: slăbiciunea trupească - vindecarea slăbănogului (prima cuvântare - Cuvântare la Duminica a VI-a după Rusalii și a
PUTEREA CUVÂNTULUI, CRONICĂ DE DR.VICTOR CONSTANTIN MĂRUȚOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380596_a_381925]
-
cheie/ colindând unul în altul /cât e Cerul și înaltul...” (hoinărind prin trupurile de carne...) Când sufletul a înțeles șoaptele amurgului - poetul a avut o tresărire - și a conștientizat că iubirea trebuie căutată dincolo de „carnal”, pe o treaptă superioară a devenirii și durabilității. Și iată ce ne mărturisește : „dezlegându-mi sensurile /Iubirii carnale/ prinse matinal în cenușa amintirilor - /Pasăre Pheonix / ninsă de puberi de/ stea...” „cutreier lumea, /îmbrăcat în alb - /Prorooc al Dragostei - /iluzie dulce,/ în mângâieri învăluite de săruturi,/printre
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379249_a_380578]
-
altceva decât umilința înrobitoare, inacceptabilă pentru mândria firească a unui animal atât de liber și de viclean cum este omul. Marin Preda în Marele singuratic În noi însine, dar fără să ne dăm seama, încetează să bată ceasul tăcerii, al devenirii, al scurgerii, ceasul care a fost întors pentru noi din chiar secunda când am fost scoși din neam, acolo în pântecul matern, si a cărui durată este înscrisă chiar pe el, ora opririi fatale, pe care n-o concepem, dar
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379188_a_380517]
-
în faptele de spirit ale vremurilor, ale generațiilor, așezând de pe coordonatele ancestrale frumusețea Românului. Frumosul la DacoRomâni, ca și în Cer se întrupează prin Cuvânt, prin graiul dulce, prin limba aleasă, prin care se exprimă temeinicia, atitudinea, sensul permanentei noastre deveniri dimensiunea forței izbăvitoare în care susură izvoarele obârșiei noastre aristocrate. Folclorul este rădăcina istorică a modelului nostru cultural, unic în lume, prin frumusețe, prin varietate, prin miracol, prin neîntrerupta veșnicie, ce devine o partitură spirituală prin care se înalță tradiționalele
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
sus amintit poartă numele „Echinocțiu fragil”,și a apărut anul acesta la prestigioasa editură “Singur” din Târgoviște. Cuvântul înainte “spre o metaforică pornire”, scris chiar de autorul volumului este o doar aparentă explicitare a continuării demersului poetic început cu „Templul devenirii noastre”. Mai degrabă o invitație de a pătrunde în universul său poetic plin de iubire, această pagină de proză ne demonstrează că poezia și proza pot merge împreună și pot trece dintr-una în alta fără nici un efort, atunci când autorul
„ÎN AȘTEPTAREA CELEI CE MĂ ÎNARIPEAZĂ” ION ȚOANȚĂ – “ECHINOCȚIU FRAGIL- EDITURA „SINGUR” 2015 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379354_a_380683]
-
portă spre lumea îngerilor ce musai trebuie să aibă chipuri si trupuri de femeie. Partea a doua a volumului ce poartă titlul „Echinocțiu fragil”, oferă poetului dar și cititorului spațiul de preumblare din anotimpurile firii, în anotimpurile iubirii spre anotimpurile devenirii. Adeseori zăpezile din martie sunt obositoare, alteori anotimpurile amare, vara devine prea fierbinte pentru a coace „pâinea cea de toate zilele”. În luna lui Brumar „Fantezii autumnale”, „mi se face de poezie”, ( „Nervi de brumar”), iar în timp ce „îngerii stau liniștiti
„ÎN AȘTEPTAREA CELEI CE MĂ ÎNARIPEAZĂ” ION ȚOANȚĂ – “ECHINOCȚIU FRAGIL- EDITURA „SINGUR” 2015 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379354_a_380683]
-
Ed. Grinta, Cluj-Napoca 4. PREMIUL PENTRU „CARTEA DE SATIRĂ ȘI UMOR” ION CONSTANTINESCU, pentru volumul „Tainice speranțe”, Ed. Napoca Nova, Cluj-Napoca 5. PREMIUL PENTRU „CARTEA DE CRITICĂ, ESEU ȘI ISTORIE LITERARĂ” VIRGILIU BRADIN, pentru volumul „Poezia modernă între rostire și devenire poetică”, Ed. Promus, Arad DOREL COSMA, ELENA M. CÂMPAN, pentru volumul „Un deceniu de conexiuni”, Ed. Nosa Nostra, Bistrița 6. PREMIUL PENTRU „CARTEA DE TEATRU” SORIN OROS, pentru volumul „Teatru! - 9 piese noi”, Ed. Ecou Transilvan, Cluj-Napoca 7. PREMIUL PENTRU
PREMIILE LIGII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA PENTRU CĂRŢILE APĂRUTE ÎN ANUL 2015 de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379433_a_380762]
-
1857 din 31 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Iarnă de Maria Teodorescu Bahnareanu Iarnă îmi bate la geam Cu fulgi mari, albi, frumoși Sufletu-mi strigă în înalt - Doamne la mine e cald Aburind se înalță simțirea În mine aprind Devenirea ... Iarnă îmi bate la geam Îl deschid și respir aer tare Ființă inundă întreg Universul Universul inundă o ființă Tobe ce bat sacadat ... Îngâna al meu respirat! Referință Bibliografica: Iarnă / Maria Teodorescu Băhnăreanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1857
IARNA de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379581_a_380910]
-
care respiră celest întreg Neamul nostru nemuritor. Potrivit exigențelor mântuirii, Ei, aceste prezențe au schimbat realitatea românească printr-o înnoire a spiritului, devenind astfel tipare de conduită moral-religioasă puse în slujba Neamului dacoromân în Calea lui spre desăvârșire, spre dumnezeire. Devenirea lor întru ființa cerească a Neamului prin triada mesianică: Individ-Neam-Dumnezeu, conferă tuturor generațiilor creștine demnitatea mărturisirii, a martirajului, a sfințeniei. Ei ne-au aprins flacăra sufletească într-o angajare mistică, nu cu pretinse argumente sau silogisme rare, ci cu emoțiile
MERCENARII APOCALIPSEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380969_a_382298]
-
abilităților lor strânse în jocul ambițiilor, antrenându-i într-un conflict interindividual cu cei care i-au ales, dar neîncetând să instituie domnia celui ce-și este suficient sieși. Mistificarea conceptului moral-creștin de guvernare, paralizează Statul în urcușul său spre devenire naționalist-creștină, care ar eradica din temelii: fără-de-legea, prostia, mișelia, grotescul, gogomănia, mitocănia, lașitatea, trădarea, perversitatea, fariseismul, imoralitatea, disimularea, manipularea, șarlatania, ciocoismul, mercenarismul, ocultismul, sectarismul, etc. Conducerea Statului revenit la forma tradițioanală, voievodală, naționalistă, precum și politica guvernamentală trebuie asumată pe dimensiunea
MERCENARII APOCALIPSEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380969_a_382298]