2,071 matches
-
consultantul, care permite, Între altele, o mai bună cunoaștere a contextului. Tranzitele lui Jupiter O simplă trimitere la mitologie ne poate permite accesul la adevăratul sens al tranzitelor lui Jupiter. Fiu al lui Saturn, care avea năravul de a-și devora copiii, Jupiter a fost salvat de mama sa, Rhea, care a pus În locul lui un pietroi Învelit În scutece. Hrănit cu lapte de capra Amalteea și cu miere din muntele Ida, a crescut În pace pe insula Creta; mai târziu
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
cerul) și al Geei (pământul), Saturn era atât de avid de putere și-i era atât de teamă să nu o piardă, Încât, după ce și-a detronat și și-a castrat tatăl (dacă trebuie, asta e!) s-a apucat să devoreze toți copiii pe care Rhea, soția sa, Îi aducea pe lume. De fapt, se temea ca profeția conform căreia va fi la rândul lui detronat de unul dintre fii să nu se adeverească. Urmarea poveștii este cunoscută: sătulă să-și
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
Sunt, se vede treaba, un caz izolat! În țara noastră, în care nimeni nu moare de foame, sunt totuși unii cărora alimentele comune li se par neîndestulătoare. Și atunci, ei halesc părți de vorbire, bucăți din fondul lexical, concepte. Le devorează pur și simplu în orice anotimp, proaspete sau conservate. Așa de pildă, cineva îmi semnala că un mare romancier român utilizează maximum 500 de substantive. Au rămas numai cele indigeste. Pe celelalte le-a mistuit. Dar dintre toate tipurile de
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
nu există o idee conștientă, o conștiință reflexivă și nici discernământ; ele sunt involuntare. Ticurile, de exemplu. În toate aceste cazuri - impulsivitate, compulsie, automatism -, impulsurile care provin din inteligența computațională preiau controlul. Asta Îmi amintește de lecturile mele adolescentine, când devoram cărțile lui Pierre Janet, despre care v-am mai vorbit. Janet susținea că, uneori, un sistem de idei se poate desprinde de personalitatea centrală, creând o personalitate independentă, fără conștiință, ce poate ieși la suprafață prin intermediul hipnozei. Recent, ideile sale
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
ale căror victime au ajuns cei mulți. Minciuna și întunericul în care sunt ținuți cu bună știință oamenii se vor întoarce în cele din urmă împotriva celor care profită de această situație. Adică vor naște niște monștri pregătiți să-i devoreze și pe ei - „cârmacii” care astăzi se consideră atât de infailibili, atât de „recunoscuți” (de peste 150 de țări...), atât de bine instalați în fotolii. Democrația înseamnă lumină, cu alte cuvinte mereu reînnoita posibilitate a schimbării, iar aceasta poate fi și
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
mai puțin preocupat de propria lui moarte, el și nu Hadrian a lăsat un corpus de scrieri stoice ce a fost mereu popular. Domnia dezastruoasă a lui Aurelius, în timpul căreia imperiul vast al lui Hadrian va fi invadat de barbari, devorat de epidemii și slăbit de războaie, iar conflictele tumultuoase dintre păgâni și creștini se vor intensifica, poate părea o anologie mai bună pentru epoca postbelică pe care Auden a botezat-o "Era Anxietății" De ce atunci Yourcenar l-a ales pe
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
dispărut și din nou se simțea puternică. Grace a continuat să-i organizeze viața lui Madame, ținea însemnările zilnice și caietele, îi îndosaria hârtiile și răspundea la corespondență. Biata Grace nu va mai scăpa niciodată de cancerul malign care o devora. Așa cum arată fotografiile, slăbea pe zi ce trece. Marguerite învățase dinainte să se îngroape în muncă, atunci când slăbiciunea pentru călătorie ieșea la iveală. Făcea la fel acum. Pe măsură ce devenea din ce în ce mai conștientă că orice călătorie era exclusă, s-a întors încă
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
ființei lui și uitat în haosul unei istorii iraționale"312. Așadar, ideologizarea literaturii (cu un accent polemic în plus), dar și "literaturizarea" ideologiei îmbină, de această dată la nivel macro, scriitura și politica. De unde și voluptatea cu care au fost devorate lucrări cu un titlu semnificativ precum Politica postmodernismului a Lindei Hutcheon. De altfel, în privința zonelor prin a căror delimitare curentul poate fi prezentat, s-a operat de câtva timp încoace o separație între postmodernismul vestic (incluzându-se aici nu doar
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
incapabile". Scandalul a izbucnit în momentul în care, prea vârstnica persoană de care această domnișoară avea grijă a hotărât să-i desmoștenească pe familiari în dauna acestei ruse. Indignarea este generală. Se folosește clișeul binecunoscut al femeii fatale care îi devorează pe bărbați. În studiou jurnalista Caterina Colombari in Collovati, de la Odeon TV, deschide imediat subiectul despre colaboratoarele familiale și despre menajerele străine, în particular cele românce. "Familiile italiene ne spune aceasta trebuie să se teamă de femeile de o anumită
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
aș arunca la câini“. Fericitul Theogenes i-a răspuns: „Tu nu poți să-mi faci nimic! Dimpotrivă, îți spun că vor veni zile, peste puțin timp, când genunchii tăi și ai tribunului vor fi sparte, iar trupurile voastre vor fi devorate de animalele sălbatice și de păsările cerului, iar toți cei care nu cred în Dumnezeu vor pieri. De fapt, împăratul tău va fi ucis de cei pe care el îi persecută, va fi mare strâmtorare pentru voi cei care luptați
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
canibalului din Rotenburg". Acesta ucisese cu cuțitul, tranșase și apoi mâncase parțial un inginer de sistem din Berlin. Autorul acestor fapte și-a întâlnit victima pe Internet. Pretindea că "pe Internet există mii de bărbați care își doresc să fie devorați". Nu doar că acesta a obținut consimțământul victimei, dar aceasta din urmă a cerut expres să fie transformată în hrană. Cazul este extrem. Bunul-simț ne face să spunem în unanimitate că a ucide și a-ți mânca semenul nu este
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
același obiect devin valente sau "umbre de valoare" ale obiectului prototip. Frunză, brânză, lâna și pielea au două valente: prima corelata cu modulațiile ființelor umane drept posesori, iar cea de-a doua corelata cu posibila protensivitate a insectelor/ animalelor care devorează mâncarea. În cadrul acestui proces generativ al distrugerii, există alte patru obiecte care devin, de asemenea, "purtătoare de sens" și care au o dublă interpretare, în funcție de lumile subiective ale oamenilor sau insectelor/ animalelor. Capcană de șoareci, discul parfumat, palmă și spray
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
întrerupse cu un surâs, „Știu ce vrei să spui? Cum de am ajuns în starea aceasta, nu-i așa? Cărțile domnule, nu acelea de la bibliotecă, ehei, bine ar fi fost, ci cărțile de la Cazinou. Am prins patima asta care a devorat tot ce aveam, mi-a devorat familia, reputația și încetul cu încetul m-a devorat și pe mine. Ultima dată am jucat în tren și am pierdut chiar și cămașa de pe mine. Numai ceasul nu l-am jucat niciodată. Îmi
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
vrei să spui? Cum de am ajuns în starea aceasta, nu-i așa? Cărțile domnule, nu acelea de la bibliotecă, ehei, bine ar fi fost, ci cărțile de la Cazinou. Am prins patima asta care a devorat tot ce aveam, mi-a devorat familia, reputația și încetul cu încetul m-a devorat și pe mine. Ultima dată am jucat în tren și am pierdut chiar și cămașa de pe mine. Numai ceasul nu l-am jucat niciodată. Îmi amintește de ceva drag mie de
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
aceasta, nu-i așa? Cărțile domnule, nu acelea de la bibliotecă, ehei, bine ar fi fost, ci cărțile de la Cazinou. Am prins patima asta care a devorat tot ce aveam, mi-a devorat familia, reputația și încetul cu încetul m-a devorat și pe mine. Ultima dată am jucat în tren și am pierdut chiar și cămașa de pe mine. Numai ceasul nu l-am jucat niciodată. Îmi amintește de ceva drag mie de o veche iubire pe care nu aș vrea s-
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
amintirile devin "adieri" de vânt. Una dintre femei se transformă din cauza vântului în ceva bizar: De îndată ce începea să sufle, ea își legăna capul de la dreapta la stânga, pătimaș, narcotică, unduioasă, ca o liană. Ochii i se măreau în orbite până îi devorau tot chipul. Nu știu cum făcea ca să atingă acele dimensiuni monstruoase. Gâtul i se lungea. Nu mai erau decât gâtul acela, tija aceea, ochii aceia deveniți canioane și vântul" (pp. 99-100). Cu cât femeile păstrează mai multe amintiri, cu atât devin mai
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
decât să-și păstreze amintirile până la sfârșitul vieții și oferă în schimbul lor propriile organe: mâna, un picior, gura, mai puțin privirea. Graniță între suflet și lume, ochii personajelor din roman sunt hiperbolizați: "ochii i se măreau în orbite până îi devorau tot chipul" (p. 99), "făceam și noi, din ochii noștri, lacuri, râuri, fântâni, ape curgând năvalnic"(p. 102), " Și ochii [...] Ar fi încăput în ei câmpiile, râurile și cele câteva coline pe care le avem" (p.127). Privirea devine un
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
unde nu se aștepta nimeni: nici familia, nici prietenii și colegii și nici el Costică Bidaru. Acesta din urmă pierduse pe cel de care era legat prin douăzeci și ceva de ani de prietenie. Cu el putea discuta orice. Împreună, devoraseră aproape în întregime modesta bibliotecă din centrul orașului, la numai trei patru ani de la înființare. Iar acum, în calitatea lui de salariat, își invita prietenul student, de câte ori avea ocazia, la o țigară Virginia verde sau roșie și, cu o cafea
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
nu și-ar mai fi găsit rost în viață. Când ziua se afla în apropierea ei, precum un sugar își ia cu lăcomie porția mult așteptată de lapte de la sânul mamei, tot așa și el o sorbea, gata-gata să o devoreze. Poate că ar fi făcut-o și pe asta, dacă nu i-ar fi fost devotată trup și suflet. Când vreun chiriaș nou se apropia mai mult de "Domnișoara Patricia" era avertizat ferm de toți ceilalți că persoana este declarată
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Ori ei, ori namila. Ori o vor atrage într-o cursă, unde trebuia să piară tocmai datorită lăcomiei și nesăbuinței de care dădea dovadă, oferind prin aceasta hrană pentru întreaga comunitate, ori întreaga lor comunitate va muri de foame sau devorați pe rând, unul câte unul. O femeie mai iute în mișcări, pentru câteva secunde se desprinse din ceata de suflete flămânde, îl ajunse din urmă, cu o mișcare rapidă îi luă mâna, i-o lipi de burta rotundă pe jumătate
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
de secundă, în tot organismul său: creier, inimă, ficat, chiar și în stomac; moment în care domnișoara Leba încetase a raționa. Se gândea cu teamă numai la faptul că, fără voia ei, a devenit victima acestor drăcușori care-o vor devora. Ce era de făcut? În timp ce doamna Dan își luă la revedere urându-le : "Casă de piatră!" și dispăru, în același mod misterios după colțul străzii, căpitanul observă cum pe domnișoara Leba o lasă puterile, gata-gata să se prăvălească în gol
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
metatextual, încadrând în specie sau reliefând o caracteristică textuală. - Un termen verbal/o structură verbală sau adverbială este simptomatic(ă) pentru definirea unei atitudini de aderare la real: Pălind de G. Bacovia, Părândumi rău de adolescență de N. Stănescu, A devora, a privi de Virgil Teodorescu, Cândva, niciodată... de L. Antonesei - Titlurile enunțiative exprimă, întro propoziție simplă sau dezvoltată, ideea centrală/me sajul global al textului: Trecutau anii... de M. Eminescu, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de L.
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
sensului concret și un nivel de adâncime, al semnificațiilor sugerate pe baza unei analogii. Astfel, moartea este reprezentată alegoric ca nuntire cosmică (Miorița) sau ca joc irecuzabil ( Dea vați ascuns de T. Arghezi), iar destinul singular al omului superior - care, devorat de nostalgia absolutului, forțează limitele condiției umane - este încifrat în poeme alegorice precum Luceafărul eminescian, Noapte de decemvrie de Al. Macedonski, Riga Crypto și lapona Enigel de Ion Barbu, Mistrețul cu colți de argint de Șt. AugustinDoinaș. Secvențe construite prin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
pentru sinuciderea Anei, el nu are remușcări, cum nu are nici când îi moare copilul, în care văzuse mai ales o garanție a păstrării pământurilor lui Vasile Baciu. Pentru toate aceste carențe morale și afective va plăti însă cu viața, devorat de glasul pământului și de glasul iubirii. Item 4: susținerea unei opinii despre modul în care se reflectă o idee sau o temă în romanul ales În opinia mea, cele două „voci“ interioare prin care se dezvoltă temele principale ale
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
dreptății sociale, iar Gelu Ruscanu ilustrează scenic conceptul de dreptate absolută. În al doilea rând, piesa este o „dramă absolută“ a contradicțiilor dintre realitate și idealitate, în care se zbate conștiința lui Gelu, fiindcă foamea de puritate și de certitudini devorează ființa eroului: Fără certitudine nu există adevăr și nu există frumusețe pe lume. Simptomatică este compararea lui Gelu cu revoluționarul francez SaintJust, arhanghel al Dreptății [...] frumos ca un înger, pur ca zăpada, tăios ca un paloș. Spre deosebire de Saint Just, însă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]