1,929 matches
-
printr-o atitudine non-naturală, evocată de mai multe ori până acum, fiindcă ea dă seamă de orizontul filosofic propriu demersului de față. În plus, ne-am putea gândi că este vorba, în problema deschisă mai sus, despre operarea prin "schemele" dialectice pe care le "reglează" Aristotel însuși în Topica: ar fi vorba despre o teză privind existența sau nonexistența temeiului ca non-ființare (determinată), despre evaluarea puterii temeiului de a susține ființarea modalizată diferit, suportând, totuși, deasupra sa "genul", despre demersuri "raționale
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ființarea modalizată diferit, suportând, totuși, deasupra sa "genul", despre demersuri "raționale" mai ample, care, deși vor avea ca element al lor structura judicativă originară, se vor constitui prin "multiplicarea" acesteia etc.; toate acestea fiind semne ale prezenței structurii unui demers dialectic. Intenția mea nu este, totuși, aceea de a lucra după "metoda" aristotelică a dialecticii. Mai degrabă astfel de probleme trebuie puse și asumate, fiindcă nu putem despărți evenimentul de-naturării logos-ului, al trecerii lui în logică, de problemele "mari" ale
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
începând cu Aristotel, putem, desigur, descoperi un anume fundament al analiticii și dialecticii. Așa cum precizam, acestea două din urmă sunt, la Aristotel și aristotelicieni, pe de o parte, discipline logice care se ocupă cu diferența dintre raționamentul corect (științific și dialectic) și cel incorect, sofistic, iar pe de altă parte, sunt tipare ale discursului, scenarii normative în care acesta se încadrează. Însă conștiința întrebătoare, constituantă (în sens fenomenologic), deoarece a constituit (poate doar a instituit) un sens pentru o preluare a
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
perspectivă decât cea care ne interesează acum nu trebuie confundate cu tipurile de construcții "raționale" separate după criteriul supunerii lor față de ordinea "formală" instituită prin dictatura judicativului și care coincid cu tipurile de raționamente amintite mai sus: corect (științific și dialectic) și sofistic. Să nu uităm că regulile acestei ordini, care vizează în mod direct și exclusiv corectitudinea, sunt hotărâte de logica-organon (logos-ul de-naturat) și își au sursa într-o observare prin gândire a formei gândirii înseși; de aici presupusa
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și identificată cu definiția; de aici și un fel de principiu metodologic al logicii-organon și, în genere, al dictatutii judicativului: "La judecățile adevărate însele". Pe de altă parte, adevărul se împlinește, nu doar în sens apodictic (științific, filosofic), ci și dialectic, în definiția "lucrului" (definiția fiind, în Topica, unul dintre cele patru predicabile, alături de gen, propriu și accident), care presupune, potrivit "spiritului" dialecticii, confruntare (comparație) între "locurile comune", care pot indica reguli de comparație (de acceptabilitate) între "teze" ("premise" și "probleme
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în definiția "lucrului" (definiția fiind, în Topica, unul dintre cele patru predicabile, alături de gen, propriu și accident), care presupune, potrivit "spiritului" dialecticii, confruntare (comparație) între "locurile comune", care pot indica reguli de comparație (de acceptabilitate) între "teze" ("premise" și "probleme" dialectice). De aici un alt principiu metodologic al logicii-organon și, în genere, al dictaturii judicativului: "La lucrurile însele, date în definiția lor"; 4) aspectul pragmatic total justificat în sens judicativ este competiția, întâi la nivelul conținuturilor, interpretărilor, care pot umple aceeași
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
la nivelul conținuturilor, interpretărilor, care pot umple aceeași formă logică, apoi între "subiectele logice", mai departe între subiecții umani etc. Cel mai clar, competiția iese în evidență în contextul Topicii, acolo unde Aristotel are în vedere "locurile comune" argumentării (raționamentului dialectic) în funcție de cele patru predicabile (definiția, genul, propriul și accidentul); mai cu seamă partea finală a lucrării (Cartea a VIII-a) pune în regulă confruntarea dialectică, în fond, competiția între părțile numite mai sus; c) eficiența judicativului constitutiv: tot ceea ce presupune
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în evidență în contextul Topicii, acolo unde Aristotel are în vedere "locurile comune" argumentării (raționamentului dialectic) în funcție de cele patru predicabile (definiția, genul, propriul și accidentul); mai cu seamă partea finală a lucrării (Cartea a VIII-a) pune în regulă confruntarea dialectică, în fond, competiția între părțile numite mai sus; c) eficiența judicativului constitutiv: tot ceea ce presupune acesta și a fost notat mai sus este necesar cunoașterii și, în ultimă instanță, aflării omului în lume (gândirii, rostirii și făptuirii), în lumea vieții
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
reducția judicativă, apoi cea non-judicativă, ambele ale dictaturii judicativului, cea dintâi la timp, cea de-a doua, la logos-ul însuși. Structura formală originară judicativă (S P) se află în aceeași măsură în judecată, în raționament și argumentare (ca specie "dialectică" a raționamentului), în analitică și dialectică. Aflată întâi în judecată, ea instituie, prin multiplicare (prin operația multiplicității, în sens fenomenologic), raționamentul (demonstrația și argumentarea, identice formal, diferite după natura premiselor, adică a judecăților de forma S P asumate ca premise
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
trei termeni). Înainte de a începe tematizarea propriu-zisă a problemei corectitudinii și constitutivității raționamentelor, pe baza interpretării textelor amintite mai sus, aflate în locuri în care Aristotel se ocupă de construcția ca atare a raționamentelor în genere (primul text), a celor dialectice (al doilea text), se cuvine a face unele precizări cu privire la modalitatea acestei interpretări și la anumite "stiluri" de preluare a acestei probleme. Rostul subcapitolului de față este același ca și al capitoleleor anterioare: pregătirea terenului pentru reducția judicativă a dictaturii
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
nu un adevăr, ci evidența în sensul "realizării" sale, a scoaterii sale la iveală; prin construcție propriu-zis logică, la Aristotel (cuprinzând aici orice schemă de raționare de tip silogistic care este validă, adică și silogismul științific sau demonstrația și silogismul dialectic sau argumentarea), prin demonstrație, la Descartes. Operația originară pentru construcția silogismului este constituirea "figurii silogistice", așadar, căutarea mediului. Abia după aceasta sunt stabilite și relațiile dintre cei trei termeni, în așa fel încât să fie justificată o relație strict determinată
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sa, are statutul de mijlocitor al adevărului; și nu al oricărui adevăr, ci doar al celui derivat. Totuși, este vorba despre adevăruri de care are nevoie cunoașterea, atât cea științifică, cât și cea dialectică. Demonstrația (raționamentul științific) și argumentarea (raționamentul dialectic) sunt mijloace de dobândire a unor adevăruri noi, pe baza celor recunoscute ca atare. e) Formularea ca atare a concluziei și semnalarea necesității sale. Desigur, concluzia a ajuns la forma sa potrivită înainte de ultima etapă a construcției silogismului prin căutarea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
este vorba despre metoda găsirii termenului mediu este pretutindeni aceeași, în filosofie, în orice artă și în orice știință."89 Nu ne putem aștepta, prin urmare, să deschidem o cale non-judicativă schimbând universul de discurs. 3.1.2.5. Practică dialectică și corectitudine Dat fiind faptul că Aristotel are în vedere, într-un mod special, problemele argumentării, se cuvine, în finalul interpretării "logicii" sale, să fie evocate și câteva dintre acestea. Argumentarea, ca raționament dialectic, păstrează toate condițiile formale ale raționamentului
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
discurs. 3.1.2.5. Practică dialectică și corectitudine Dat fiind faptul că Aristotel are în vedere, într-un mod special, problemele argumentării, se cuvine, în finalul interpretării "logicii" sale, să fie evocate și câteva dintre acestea. Argumentarea, ca raționament dialectic, păstrează toate condițiile formale ale raționamentului în genere. Și raționamentul științfic are anumite probleme speciale, iar Aristotel le-a tratat în Analitica secundă. În Topica, el va tematiza în special problemele raționamentului dialectic, privite, toate, din perspectiva celor două operații
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și câteva dintre acestea. Argumentarea, ca raționament dialectic, păstrează toate condițiile formale ale raționamentului în genere. Și raționamentul științfic are anumite probleme speciale, iar Aristotel le-a tratat în Analitica secundă. În Topica, el va tematiza în special problemele raționamentului dialectic, privite, toate, din perspectiva celor două operații care justifică demersul argumentativ: stabilirea și respingerea "premiselor" sau "problemelor" dialectice, operații necesare înaintării către cunoașterea adevărului. Forțând puțin sensurile, am putea spune că raționamentul dialectic se constituie în legătură cu o "teză" (aceasta fiind
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
științfic are anumite probleme speciale, iar Aristotel le-a tratat în Analitica secundă. În Topica, el va tematiza în special problemele raționamentului dialectic, privite, toate, din perspectiva celor două operații care justifică demersul argumentativ: stabilirea și respingerea "premiselor" sau "problemelor" dialectice, operații necesare înaintării către cunoașterea adevărului. Forțând puțin sensurile, am putea spune că raționamentul dialectic se constituie în legătură cu o "teză" (aceasta fiind, în funcție de forma exprimării sale, "problemă" sau "premisă"), termen care se referă la opinia paradoxală sau la afirmația pentru
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
el va tematiza în special problemele raționamentului dialectic, privite, toate, din perspectiva celor două operații care justifică demersul argumentativ: stabilirea și respingerea "premiselor" sau "problemelor" dialectice, operații necesare înaintării către cunoașterea adevărului. Forțând puțin sensurile, am putea spune că raționamentul dialectic se constituie în legătură cu o "teză" (aceasta fiind, în funcție de forma exprimării sale, "problemă" sau "premisă"), termen care se referă la opinia paradoxală sau la afirmația pentru care dispunem de argumente, deși ea contravine "opiniilor obișnuite".90 De la început trebuie accentuat faptul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pentru care dispunem de argumente, deși ea contravine "opiniilor obișnuite".90 De la început trebuie accentuat faptul că problema cea mai semnificativă a demersului aristotelic asupra dialecticii, din perspectiva stabilită în lucrarea de față, este aceea care privește premisa (premisele) raționamentelor dialectice (termenul premisă este luat aici cu sensul său logic general, diferit de ceea ce Aristotel înțelege prin "premisă dialectică"). Fiindcă "forma raționament" este proprie și argumentării, și fiindcă premisa acesteia trebuie să fie, în privința exprimării sale, o "problemă" (un posibil obiect
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cea mai semnificativă a demersului aristotelic asupra dialecticii, din perspectiva stabilită în lucrarea de față, este aceea care privește premisa (premisele) raționamentelor dialectice (termenul premisă este luat aici cu sensul său logic general, diferit de ceea ce Aristotel înțelege prin "premisă dialectică"). Fiindcă "forma raționament" este proprie și argumentării, și fiindcă premisa acesteia trebuie să fie, în privința exprimării sale, o "problemă" (un posibil obiect de cercetare, care apare în forma unei idei discutabile 91) sau o "premisă" (întrebare probabilă, în sensul că
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în forma unei idei discutabile 91) sau o "premisă" (întrebare probabilă, în sensul că sunt vizate, simultan, două răspunsuri opuse 92), ceea ce trebuie cercetat este reprezentat chiar de aceste două fapte ultime, cele care constituie punctul de plecare al raționamentului dialectic (premisele, în sens logic general). Desigur, pot să apară fel de fel de dificultăți legate de raționarea propriu-zisă (încălcarea regulilor de raționare, de exemplu), însă nu de acestea sunt legate problemele cele mai presante când este vorba despre raționamentul dialectic
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dialectic (premisele, în sens logic general). Desigur, pot să apară fel de fel de dificultăți legate de raționarea propriu-zisă (încălcarea regulilor de raționare, de exemplu), însă nu de acestea sunt legate problemele cele mai presante când este vorba despre raționamentul dialectic, ci, așa cum am arătat, de alegerea premiselor ("problemei" sau "premisei"93; "tezei") de la care acesta pornește. Luând act asupra acestor precondiții gândite de Aristotel și asumate, apoi, de orice "dialectician", este firesc să ne întrebăm dacă ne mai păstrăm în
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
93; "tezei") de la care acesta pornește. Luând act asupra acestor precondiții gândite de Aristotel și asumate, apoi, de orice "dialectician", este firesc să ne întrebăm dacă ne mai păstrăm în orizontul condiționărilor judicativului constitutiv; căci, observăm deja, "problemele" sau "premisele" dialectice (ce pot fi, în funcție de domeniile cunoașterii pentru care demersurile dialectice sunt potrivite, de trei feluri: fizice, etice și logice) nu par a mai lua "forma" unei judecăți sau a unei propoziții de predicație. Așa ne apar lucrurile acum. Totuși, nici una
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
precondiții gândite de Aristotel și asumate, apoi, de orice "dialectician", este firesc să ne întrebăm dacă ne mai păstrăm în orizontul condiționărilor judicativului constitutiv; căci, observăm deja, "problemele" sau "premisele" dialectice (ce pot fi, în funcție de domeniile cunoașterii pentru care demersurile dialectice sunt potrivite, de trei feluri: fizice, etice și logice) nu par a mai lua "forma" unei judecăți sau a unei propoziții de predicație. Așa ne apar lucrurile acum. Totuși, nici una dintre cele două ipostaze ale exprimării "începutului" raționamentului dialectic problema
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
demersurile dialectice sunt potrivite, de trei feluri: fizice, etice și logice) nu par a mai lua "forma" unei judecăți sau a unei propoziții de predicație. Așa ne apar lucrurile acum. Totuși, nici una dintre cele două ipostaze ale exprimării "începutului" raționamentului dialectic problema sau premisa nu este altceva decât această formă. Poate fi vorba, desigur, despre o abatere, dar nu de la structura judicativă originară aceasta din urmă fiind esența judicativului constitutiv -, adică nu de la "forma" judecată simplă, în care structura amintită are
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
vorba, desigur, despre o abatere, dar nu de la structura judicativă originară aceasta din urmă fiind esența judicativului constitutiv -, adică nu de la "forma" judecată simplă, în care structura amintită are o singură apariție. În cazul celor două ipostaze "expresive" ale tezei dialectice (problema și premisa), structura originară judicativă poate să apară de două sau de trei ori, dar tot ea constituie forma de bază pentru această formă compusă a "problemei" sau "premisei". De altminteri, chiar și "forma" raționament se multiplică, fiindcă argumentarea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]