1,368 matches
-
acopere zona Moldovei, s-a pus la începutul secolului al XX-lea (mai exact în 1908), când preotul Iosif Malinowski a încercat să publice o revistă catolică pe care voia să o intituleze Foaia catolică. Deoarece doar câțiva preoți din dieceză au răspuns favorabil la propunerea sa și pentru că nu au existat nici resursele financiare necesare, a renunțat la idee. Acest fapt a demonstrat că inițial nu s-a conceput un plan bine definit și pe termen lung (sau măcar mediu
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
resursele financiare necesare, a renunțat la idee. Acest fapt a demonstrat că inițial nu s-a conceput un plan bine definit și pe termen lung (sau măcar mediu) al autorităților ierarhice locale pentru înființarea și dezvoltarea unei prese catolice în dieceza de Iași și nici în România, ci au existat doar inițiative personale izolate (ale unor preoți care făcuseră studiile în străinătate: în Germania, Italia, Franța și care au încercat să aducă și în țara noastră modelul presei catolice din acele
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Bună"974. Monseniorul Anton Gabor a fost cel care a pus bazele presei catolice în Moldova, fapt subliniat de preotul Iosif Tălmăcel încă din 1936: El a fost cel dintâi care a avut curajul, abia sfințit preot, să înceapă în dieceza noastră apostolatul mai intens prin presă. N-aveam niciun periodic cât de modest, căci toată presa noastră se reducea la câteva cărți strict necesare pentru cult și catehizare"975. Timp de 23 de ani, grija lui principală a fost redactarea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a fost aceea a lipsei banilor. Pentru depășirea acestei probleme a recurs chiar la o soluție "extremă": a mers prin satele catolice din Moldova și "a strâns pomană" pentru presa catolică 977; a și corespondat cu preoții din parohiile din dieceza de Iași (nu doar pentru a le cere ajutorul), a apelat la episcopul de Iași și la arhiepiscopul de București, Alex. Th. Cisar 978 (care a sprijinit presa catolică 979). Institutulul "Presa Bună" de la Iași a reprezentat practic centrul cultural
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
fie mai circumspecți. Institutul Presa Bună chiar dacă nu a reușit să devină o instituție reprezentativă la nivel național, așa cum și-au dorit cei care l-au înființat și condus a fost una dintre cele mai importante instituții de presă din diecezele de Iași și București (de fapt, cam singurul de o asemenea anvergură). Activitatea de la "Presa Bună" a fost semnificativă și a lăsat în urma sa numerose apariții de carte și tipărituri catolice. Prin strădania personală a monseniorului Gabor, care a făcut
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
amintit, majoritatea publicațiilor romano-catolice din România au tratat o tematică religioasă, fără abordarea unor subiecte politice, spre deosebire de unele publicații unite, în care cele două elemente s-au împletit. În lucrarea de față ne-am axat pe analiza tipătiturilor catolice din diecezele de București și Iași, în contextul social-politic existent în prima jumătate a secolului al XX-lea. Dezideratul unificării presei catolice românești a fost exprimat în nenumărate rânduri de către toate autoritățile catolice, însă nu a fost îndeplinit (au existat mai multe
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Cisar, episcope de Iași (1920-1924)", în Pro Memoria, nr.2/2003, București, 2003, pp. 175-190. Idem, "Episcopia catolică de Iași în secolul al XX lea", în Buletin istoric, nr. 1, Iași, 2000, pp. 23-40. Idem, "Activitatea Fraților Minori Conventuali în Dieceza de Iași (1884-2005)", în Buletin istoric, nr. 6, Iași, 2005, pp. 129-142. Doboș, Dănuț, "115 ani de la înființarea Seminarului din Iași", în Buletin istoric, nr. 3, Iași, 2002, pp. 93-104. Idem, "Din istoria Institutului "Presa Bună"din Iași", în Buletin
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Prezența Societății lui Isus în Moldova", în Buletin istoric, nr. 4, Iași, 2003, pp. 34-63. Moraru, Alois, Doboș, Dănuț, "Din istoria operelor sociale catolice din Moldova", în Buletin istoric, nr. 1, Iași, 2000, pp. 41-55. Moraru, Alois, Răchiteanu, Iosif, Păstorii diecezei de Iași și rectorii Seminarului diecezan, Sapienția, Iași, 2004. Neculăeș, Dumitru, Latinitatea Bisericii românești, Editura Serafica, Săboani, 1940. Netzhammer, Nikolaus, "Un păstor și o turmă: Raymund Netzhammer OSB, arhiepiscop de București (1905-1924)", în Pro Memoria, nr. 2/2003, București, 2003
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
țară. Practic, Monseniorul Anton Gabor a fost cel care a pus bazele presei catolice în Moldova, fapt subliniat de preotul Iosif Tălmăcel încă din 1936: El a fost cel dintâi care a avut curajul, abia sfințit preot, să înceapă în dieceza noastră apostolatul mai intens prin presă. N-aveam niciun periodic cât de modest, căci toată presa noastră se reducea la câteva cărți strict necesare pentru cult și catehizare"253. Timp de 23 de ani, grija lui principală a fost redactarea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
441 Revista a apărut din nou la data de 13 aprilie 1924, fiind nr.1 din al șaselea an de apariție; până în anul 1932, când s-au schimbat redactorul acesteia, denumirea Bukarester sonntagsblatt și administrația, adică a trecut în jurisdicția diecezei de Timișoara. Aceasta a fost redactată până în anul 1942, când în contextul complex al războiului, a dispărut definitiv. 442 Daniel Banner, op. cit., p. 177. 443 Bukarester katholisches sonnatagsblatt, nr. 37, anul I, 1913, p. 4. 444 Idem, nr. 38, anul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Raymund Netzhammer, O.S.B., Arhiepiscop de București (1905-1924)", în Pro Memoria, 2/2003, București, pp. 205-224. 529 Idem, "Autorul Raymund Netzhammer în publicațiile românești actuale", în Pro Memoria, nr. 3/2004, București, p. 121. 530 Alois Moraru, Iosif Răchiteanu, Pastorii Diecezei de Iași și rectorii Seminarului diecezan, Editura Sapienția, Iași, 2004, p. 29. 531 Ibidem. 532 Ibidem. 533 Ibidem. 534 Florin Müller, Dr. Anton Durcovici, ein Martyrer unserer Zeit, Satz und Druck: Salesianer Druckerei Opf. (Dorsdorf 1992), traducere M. Jäger, Viața
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Ferenț", în Lumina creștinului, noiembrie 2006, p. 11. 744 I, Naghiu, "Figuri de educatori", în Almanahul Presa Bună, 1944, pp. 104-111. 745 E. Dumea, op. cit., p. 129. 746 Revistele Lumina creștinului și Sentinela catolică. 747 Alois Moraru, Iosif Răchiteanu, "Pastorii Diecezei...", p. 29. 748 În Lumina creștinului (apărută în perioada 1922-1925) a scris numeroase articole. 749 Titlul tezei de doctorat este De indissolubilitate matrimonii apud patres graecos primorum quinque saeculorum. 750 E. Dumea, op. cit., p. 133. 751 Ibidem, p. 134. 752
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
presei catolice de a se dezvolta continuu, cât și oportunitatea de a coordona variile forțe angajate în această formă de apostolat, rog Excelența Voastră să binevoiască să-și dea silința cu zelul caracteristic, pentru ca jurnaliștii și publiciștii catolici din această dieceză să-și ofere cooperarea spre fericita reușită a congresului viitor și să dorească, de asemenea, dacă este posibil, să-și trimită reprezentanții. În așteptarea unui răspuns binevoitor..." (Ibidem, f. 710). 820 Iată răspunsul organizatorilor cu privire la raportul întocmit de nunțiu referitor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
istoricul diferitelor instituțiuni de presă precum și orice alte date statistice ce vă sunt de folos pentru a reprezenta cu demnitate România romano-catolică, respectiv Presa religioasă la sus numita Expoziție" (Ibidem, f. 230). 860 Ibidem. 861 Arhiepiscopul Cisar a contactat toate diecezele latine pentru ai acorda sprijinul necesar monseniorului Gabor în vederea pregatirii expoziției: "Azi scriu și celorlalte trei Eparhii. Acum va fi timp să tipăriți pe scurt întrebările necesare pe latinește, pe cari trimițându-le la cei respectivi, ei să aibă timp
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Ibidem, f. 124. 881 Ibidem, f. 124. 882 Ibidem, f. 125. 883 Ibidem, f. 125. 884 Corespondența purtată de mons. Anton Gabor și arhiepiscopul Alexandru Theodor Cisar între anii 1925-1936, arăta că Cisar a rămas implicat în unele probleme ale diecezei de Iași, unde a fost episcop între 1921 și 1924. Atât ca episcop de Iași, cât și ca arhiepscop de București, acesta s-a implicat în multe poiecte culturale și a încercat să susțină presa catolică și să o dezvolte
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Fondul Archivio della Nunziatura Apostolica in Romania 1920-1933, busta 25, fascicolo 97, f. 3. 973 I. Gabor, I. Simon, Necrolog. Misionari și preoți autohtoni: diecezani și Franciscan, clerici și frați călugări care au lucrat în Moldova pe teritoriul actual al diecezei de Iași (1600-2000), Iași, 2001, p. 54. 974 Institutul și Editura "Presa Bună" Iași. Note istorice Perspective (se va cita Institutul...), Iași, 1992, p. 7. 975 I. Tălmăcel, "Cuvântare funerară", în Lumina creștinului, martie 1936, p. 38. 976 E. Dumea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cu mult pe cea efectivă: este suficient să ne gândim că, la sfârșitul secolului al XVI-lea, țăranii din Samogizia erau, În realitate, Încă păgâni. Episcopul Merkelis Giedraitis, scriindu-i În 1587 superiorului general al iezuților, se plângea că, În dieceza sa, nimeni nu știa Tatăl nostru, nimeni nu se spovedea sau Împărtășea și că toți practicau În mod deschis vechile culte păgâne, deși „mai degrabă din necunoaștere decât din răutate”. Această Întârziere și reticență continuă În fața creștinării are cauze de ordin
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
SOCIETATEA DE LECTURĂ „IOAN POPASU”, asociație înființată în 1868 la Caransebeș. Constituită ca instituție a „junimii studioase” de la Institutul Teologic-Pedagogic, societatea are ca membri profesori, elevi și studenți de la institutele de învățământ ale Diecezei Ortodoxe românești din localitate, animați de puternice sentimente patriotice. Ei se înscriu în mișcarea de la sfârșitul secolului al XIX-lea și din primele decenii ale secolului al XX-lea pentru înfăptuirea unirii cu românii din Regat. „Înaintarea în cultură” era
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289749_a_291078]