137,703 matches
-
și bunul meu coleg Al. Săndulescu. Cum era redactor șef la Gazeta literară, s-a înțeles cu Mihai Gafița, atunci secretar al Uniunii Scriitorilor, să ne angajeze pe un singur post de corector, adică fiecare cu o jumătate de normă. Diferența de bani - ne-a prevenit - o scoateți din recenzii pe care mă oblig să vi le public. Ne-am apucat conștiincioși de treabă avînd drept colegi de corectură, la tipografia Universul, unde se tipărea revista, pe confrații Matei Călinescu, Gabriel
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
în formare. Iată că avea această rezistență nu fizică ci spirituală, insuflînd curaj și rezistență unui tînăr confrate, cu talent in nuce, în a cărui stea credea. S-a grăbit să-l salute, cînd s-a produs debutul în volum (Diferența specifică) în 1982, într-o cronică literară entuziast cumpănită. Dar, de fapt, pe debutant nu-l văzuse la față niciodată. Evenimentul s-a petrecut la începutul toamnei 1982 după ce, din 1976, tot corespondau prietenește. Uimitoare situație și uimitor devotament pentru
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
la Partidul Comunist, precum și cea a demisiei lor. Desigur, simpatiile comuniste ale unor englezi poate părea azi o frivolitate plictisită și iresponsabilă. E fals însă că gravitatea problemelor personale este direct branșată la situația obiectivă de la un moment dat. Sesizarea diferențelor dintre "acolo" și "aici" poate fi interesantă și utilă chiar și pentru cei care au trecut prin formele radicale ale comunismului. Sau poate în primul rând pentru aceștia, pentru că această experiență le aparține mai mult. Ian McEwan, Câinii negri, traducere
Violența domenstică by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17263_a_18588]
-
două împrejurări nu erau aceleași. Dl Bălu a avut acces doar la ultimul, purtînd numărul 64/Cluj, și fiind compus din două volume. în plus, se observă lesne chiar și pe facsimile că filele au fost renumerotate (de două ori!). Diferența e remarcabilă: într-o primă numerotare au existat în dosar aproape 800 de pagini, în cea de a treia, doar puțin peste 200. Cine, cînd și de ce a făcut operația? Nu este exclus ca o primă "reașezare" să dateze din
"Diversionist în sectorul ideologic" by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17275_a_18600]
-
să fim atrăgători și incisivi. Nu vom ignora nici o zonă a cîmpului cultural, nici noile medii, nici Internetul (...) Vom fi activi și vom fi polemici. Nu de dragul de a face spectacol pentru galerie, ci pentru că nu există comunicare reală fără diferențe și schimburi de opinii. Reanimarea dialogului autentic e vitală pentru ceea ce cultura română ar putea fi dacă s-ar scutura de reziduurile mentale provinciale de care, după zece ani de libertate și de ritmuri accelerate de evoluție, n-a scăpat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17273_a_18598]
-
care autorul o exersează din plin și a cărei unitate de măsură este arta în sine. Giganticul fluture Goliath simbolizează tocmai extensia spațiului literar la două coordonate exterioare: destinul omului care scrie și destinul artistului, ambele diferite între ele. Această diferență face obiectul prozei fantastice pe care scriitorul o situează în imediata apropiere a realismului cotidian, îmbinare ciudată care vrea să păstreze intact simțul fin de observație al autorului și să mărească pertinența analizei psihologice. Reușita este însă cam artificială pentru că
Structuri narative by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/17278_a_18603]
-
asasinării premierului Duca. Codreanu s-a ascuns, asasinii efectivi și cei considerați asasini morali (Crainic, Nae Ionescu, Dragoș Protopopescu etc., etc.) au fost arestați. La proces, asasinii efectivi au fost condamnați iar ceilalți acuzați, inclusiv N. Crainic, Traian Brăileanu (relevînd diferența specifică a fiecăruia) și nu crede că stînga democratică, prin țărănism, s-a opus eficient, propunînd o alternativă valabilă. Garda de Fier cultiva totalitarismul ca ideologie politică, dar pentru a putea activa (dincolo de periodicele interdicții) se adapta și, preluînd modelul
Cea mai bună exegeză a legionarismului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17282_a_18607]
-
Babiuc care a demisionat din PD, dar nu și-a pus la dispoziția partidului și demisia din funcția de ministru - ceea ce ar fi trebuit să echivaleze cu demisia prezentată premierului - Cronicarul vede un nou caz de tip Radu Vasile, cu diferențele specifice. Radu Vasile a vrut să plece din partid cu tot cu funcție, dar n-a găsit uși deschise la Cotroceni și nici în cadrul alianței de guvernămînt. Victor Babiuc a părăsit PD-ul cu funcție cu tot mizînd pe faptul că guvernul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17289_a_18614]
-
Flăcări negre sintetizează, cred, caracteristicile acestei muzici, atât de variate și totuși atât de identică sieși (mă gândesc la genul de identitate care, edificându-se prin repetarea anumitor parametri, precum formule ritmice, configurații melodico-armonice, intensitate sonoră, salturi intervalice spectaculoase, creează diferențe în planul sugestiei). Pascal Bentoiu apelează aici la întreaga "avuție" spirituală acumulată în decursul anilor. "Duhul" jorian e sesizabil încă din primul lied, Oglinda, unde cromatismele, trioletele, ritmurile eterogene, uneori sincopate, ca și salturile intervalice depășind octava, în special în
Pascal Bentoiu, căutător al esențelor poetice în lied by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17284_a_18609]
-
de ghiață, al cărui ritm alert curge imperturbabil; aparent numai, căci în subtext percepem neliniștea în fața necunoscutului ("Drumul acesta,/ lăuntric și fără întoarcere,/ veșnic ca lava de ghiață"). În liedul Doarme fecioara de exemplu, pe lângă reperele stabile, apare noutatea (citește diferența): pianul ne conduce prin epoci, de la polifonia bachiană, la clasicitatea beethoveniană și la romantismul epic al liedurilor de Schubert... Ascultând liedul Alegerea lemnului am avut brusc senzația de clar-obscur specific pânzelor rembrandtiene, dar și pe aceea de lumină patinată, iradiată
Pascal Bentoiu, căutător al esențelor poetice în lied by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17284_a_18609]
-
stilul vioi pare să fi cîștigat bătălia, e probabil nevoie ca excesele sale ludice să fie din cînd în cînd temperate. Extinderea tonului colocvial în presă e pîndită de altfel de un pericol destul de serios: autorii articolelor pot pierde conștiința diferențelor dintre codul scris și cel oral, însușindu-și ideea falsă a oralității ca pură transcriere. Oralitatea, cum se știe, se manifestă în scris prin artificii cu efecte bine controlate, bazate pe selecție, pe eliminarea redundanței, pe substituția unor mijloace de
Scriere și oralitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17318_a_18643]
-
mimicii, a intonației, a corecției imediate) - și recontextualizare: e deci sugerare, și nu simplă înregistrare, reproducere fidelă. Tot mai multe texte jurnalistice renunță însă, cu o ușurință discutabilă, la mijloacele transpunerii: se produc astfel texte ambigue, care nu marchează clar diferența dintre stilul direct și cel indirect, nu înlocuiesc intonația cu alte mijloace de subliniere - ajungînd să semene în mod dezolant cu stilul cunoscut al scrisorilor redactate de inși cu un nivel de instrucție limitat. Un exemplu semnificativ îl oferă un
Scriere și oralitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17318_a_18643]
-
cercetărilor de istorie a culturii - pentru unitatea culturală a umanității, pentru explorarea (și exploatarea) afinităților dintre culturi, împotriva provincialismului și în sensul asumării condiției umane în dimensiunea sa culturală (omul? o ființă culturală, repetă, aproape obsesiv, Liviu Antonesei), pentru acceptarea diferenței culturale și a pluralismului spiritual în dialogul dintre națiuni - adică exact ceea ce îi mîna în luptă pe tinerii Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Emil Cioran, Petre Țuțea, Mihail Sebastian, M. Vulcănescu, Constantin Noica (și cei afiliați lor, ideatic, ori măcar simpatizanți
Ultimul criterionist by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17301_a_18626]
-
de arte, litere și filosofie "Criterion", din cîte avem pînă azi. Liviu Antonesei e, se vede, pasionat de acest subiect complex, ca și necunoscut publicului (chiar și specialiștilor), scotocește sistematic presa și (în)scrisurile vremii, atent la mișcarea ideilor, la diferențele specifice și, în egală măsură, la ceea ce va fi constituit paradigma culturală a deceniului patru, cu atîtea efecte astăzi, după refacerea punților de comunicare cu acel timp, cu gîndul și acțiunea acelor oameni (impactul și emoțional, în opinia publică, pe
Ultimul criterionist by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17301_a_18626]
-
un observator solitar. Adună informații, le prelucrează, formulează opinii. Opinii pe care ulterior, dacă este cazul, și le revizuiește cu franchețe, la scenă deschisă. O imagine a prezenței sale în lumea contemporană ne-o oferă volumul recent apărut, Frica de diferență, în care sunt incluse articole de atitudine, eseuri și cronici literare. Nu există problemă de mare interes pentru societatea românească de azi pe care Vitalie Ciobanu să n-o cunoască și să n-o discute cu gravitate, raportând-o la
REZERVA DE LUCIDITATE A REPUBLICII MOLDOVA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17315_a_18640]
-
se implice în viața politică, iar apoi să fie dezavuat pentru că se implică în viața politică. O analiză laborioasă și nuanțată a ceea ce s-ar putea numi drama necomunicării dintre români și basarabeni poate fi găsită în eseul Frica de diferență, scris la îndemnul lui Andrei Pleșu pentru revista Dilema. Eseistul își mobilizează o impresionantă cultură istorică pentru a explica malentendu-ul prin care se caracterizează raporturile dintre țara din dreapta și aceea din stânga Prutului (se dovedește astfel încă o dată că un cărturar
REZERVA DE LUCIDITATE A REPUBLICII MOLDOVA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17315_a_18640]
-
perioade obișnuiți să trateze separat cele două spații românești (ravagiile amneziei colective!) -, iar regimul comunist de la București nu-și schimbase cu o iotă fidelitatea față de Moscova. Retragerea rușilor nu a însemnat, la urma urmelor, decât un alt "punct" în zestrea diferenței separatoare. Evenimentul a inaugurat perioada "naționalismului" comunist românesc, care, cu toate etapele de deschidere dintre anii 1964-1971, a sfârșit prin a accentua până la absurd izolarea țării în anii '80, anihilând orice formă de rezistență autentică și mișcare pentru reforme, pe
REZERVA DE LUCIDITATE A REPUBLICII MOLDOVA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17315_a_18640]
-
ca textele lui Gabriel Andreescu. Un exemplu semnificativ - și alarmant - îl constituie post-scriptum-ul adăugat la un extraordinar comentariu pe marginea studiului Raporturile României cu Republica Moldova, elaborat de Gabriel Andreescu, Valentin Stan și Renate Weber, sub egida Vitalie Ciobanu, Frica de diferență, articole, eseuri, cronici literare, București, Editura Fundației Culturale Române, 1999. 304 pag.
REZERVA DE LUCIDITATE A REPUBLICII MOLDOVA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17315_a_18640]
-
acordată unor infractori și multe, multe altele anticipează crahul cvasi-general al P.N.Ț.C.D.-ului. Formă fără fond, țâfnă revanșardă a unor victime ale istoriei, acest partid s-a dovedit a nu fi la înălțimea aspirațiilor etalate. Văd o mare diferență între ceea ce-și pusese în minte Corneliu Coposu - asigurarea unui trai liniștit la bătrânețe tovarășilor săi de închisoare - și turnura luată de evenimente. Construit pe ideea defensivei și a non-pactizării cu rămășițele comuniste, P.N.Ț.C.D.-ul s-a
Ferește-mă, Doamne, de dizidenți, că de partid mă apăr singur! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17327_a_18652]
-
desigur, să analizeze felul în care eseurile lui Balotă au tulburat apele și au dat naștere unor vii reacții. Toate acestea rămîn instructive dincolo de a căuta să știm cine avea dreptate. Voiam să observ însă un alt lucru, legat de diferența dintre noi, tineri critici ai vremii, care aveam în jur de treizeci de ani, și Balotă, Negoițescu ori Cotruș, care ne întreceau în vîrstă cu un deceniu și jumătate, și anume acea complexitate culturală care lor le venea ca o
Cîrtița și Hegel by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17346_a_18671]
-
Kastner. Harry Potter este o carte excepțională, și încerc să fiu cît mai cumpănită aruncînd astfel de superlative. Personajul este un copil orfan (voilà Dickens și o lungă tradiție de tragedii și dramolete care smulg scîncete și suspine, dar cîtă diferență aici!), cu necazurile lui, care niciodată nu se plînge, deși locuiește într-un dulap sub scări, are niște oribili părinți vitregi în persoanele unchiului și mătușii sale (voilà Mark Twain, dar cu accentul modificat) și află, din senin, că de
Fantasticul de pretutindeni by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17341_a_18666]
-
se întîmplă în cosmosul imaginat de moderni? Se duc războaie, se încheie alianțe, se descoperă tărîmuri necunoscute etc. etc. Cu alte cuvinte și modernii proiectează în lumi siderale sentimentele și resentimentele omenești. Din acest punct de vedere nu este nici-o diferență între Lucian din Samosata și contemporanii noștri. Sigur, războaiele cosmice așa cum le descriu modernii se poartă cu arme sofisticate,inexistente astăzi, posibile însă în viitor, Panoplia selenară și solară din Istoria adevărată a lui Lucian se bazează nu pe imaginație
Războiul stelelor în versiunea lui Lucian din Samosata by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/17375_a_18700]
-
basarabean..." (Versante sau jenă ars poetica). 2. În măsura în care Leo Butnaru se exprimă prin intermediul unui limbaj studiat, trecut prin alambicurile disciplinei și disimulării pe care le presupune ironia, Irina Nechit (născută în 1962) cultivă discursul nereținut, revărsat, patetic. E și o diferență de mentalitate între două generații. Butnaru aparține unei perioade în care expresia trebuia să fie mai supravegheată (era supravegheată, din afară, prin mecanismele cenzurii!), de unde derivațiile ei fantast-persiflatoare, jocul cu tîlc pe care se bizuie. E ca o partidă de
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
în Germania, fiind mereu în relații cu Mite Kremnitz (acum, după moartea soțului ei, stabilită aici și primind o pensie viageră din partea Palatului Regal al României), Maiorescu notează că tînărul doctorand e amantul Mitei. Presupunerea, desigur, șochează mai ales datorită diferenței de vîrstă dintre cei doi. Dar, întorcînd lucrurile și pe cealaltă față, aș spune că Maiorescu știa destule despre disponibilitățile amoroase ale fostei sale amante, Mite Kremnitz. Lucrurile sînt, așadar, destul de încurcate cu începuturile devenirii lui Tzigara-Samurcaș, care a fost
Mărturisirile lui Tzigara-Samurcaș by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17373_a_18698]
-
o schemă de analiză care ar trebui să urmărească: efectele pătrunderii mitului în sistemul literaturii, antrenarea mitului în procesul literaturii și implicațiile mitului în opera unui scriitor. Termenii "sistem" și "proces" atașați literaturii sunt termeni-cheie în studiul lui Silviu Angelescu. Diferența dintre ei permite, de exemplu, reluarea teoriilor lui Tzvetan Todorov despre fantastic, fabulos și straniu, într-un capitol special. Todorov opera cu ajutorul celor trei categorii o clasificare în interiorul sistemului literaturii, exemplificând cu texte literare "de oriunde și de oricând". Silviu
Mitul si literatura by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17932_a_19257]