7,302 matches
-
dominantele personalității și capacitatea de înțelegere și prelucrare a informațiilor/cunoștințelor dobândite de elev în cadrul procesului instructiv‑educativ. Plecând de la această premisă, putem vorbi aici despre un curriculum individualizat/personalizat. • Curriculum adaptat - este în strânsă legătură cu noțiunea de curriculum diferențiat, în sensul că diferențierea presupune, implicit, și o adaptare a conținuturilor, metodelor, mijloacelor și tehnicilor de lucru în activitățile instructiv‑educative. Dintr‑un anumit punct de vedere, cei doi termeni sunt aproape sinonimi, în sensul că nu poate exista diferențiere
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Editura Polirom, Iași. Gherguț, A. (2001), Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii de educație integrată, Editura Polirom, Iași. Gherguț, A. (2003), Managementul asistenței psihopedagogice și sociale. Ghid practic, Editura Polirom, Iași. Gherguț, A. (2006), Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație, Editura Polirom, Iași. Golu, P. (1985), Învățare și dezvoltare, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Golu, M. (1993), Dinamica personalității, Editura Geneze, București. Gorgos, C. (coord.) (1987‑1992), Dicționar enciclopedic de psihiatrie, vol. I‑IV, Editura Medicală
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Napoca. Preda, V. (1988), Explorarea vizuală. Cercetări fundamentale și aplicative, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Pufan, C. (1982), Probleme de surdo‑psihologie, Editura Didactică și Pedagogică, București. Racle, G. (1983), La pédagogie interactive, Editions Retz, Paris. Radu, I.T. (1978), Învățământul diferențiat. Concepții și strategii, Editura Didactică și Pedagogică, București. Radu, Gh. (1999), Psihopedagogia dezvoltării școlarului cu handicap, Editura Didactică și Pedagogică, București. Rainey, H.G. (1997), Understanding and Managing Public Organizations, Jossey Bass Publishers, San Francisco. Ringler, M. (1988), L’enfant différent
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
cel puțin 10 dintre cele 15 caracteristici comportamentale specifice fiecărei vârste vor fi în atenția educatorilor. În situațiile în care se constată că nu realizează acest prag minimal, educatorul trebuie să îndrume copiii respectivi la specialiști pentru evaluare și diagnostic diferențiat. Același lucru este valabil și pentru copiii care, deși ating pragul minim al celor 10 caracteristici, prezintă elemente deficitare numai într‑una din cele patru componente. Rezultatele la itemii incluși în această fișă permit părinților și cadrelor didactice din învățământul
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
pornit de la valoarea inestimabilă a vieților omenești pierdute prin dezvăluirea informațiilor. La nivel național, valoarea informațiilor este dată de nivelul prejudiciilor aduse unei țări prin dezvăluirea lor. Vârsta. În clasificarea informațiilor, în funcție de natura lor, vârsta conduce la stabilirea unei valori diferențiate. Cu cât vechimea e mai mare, cu atât informațiile pierd din valoare, deci interesul pentru ele se pierde. De regulă în domeniul apărării, informațiile clasificate se declasifică după un anumit număr de ani. Uzura morală. Ca și mijloacele fixe, atunci când
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
solicită o operațiune la/de la perifericul respectiv. Fiecare imprimantă, terminal sau legătură din rețea trebuie să aibă definite categoriile de informații cu care pot lucra sau funcțiile din sistem ce se realizează prin intermediul lor. Numerele unice de identificare înlesnesc tratarea diferențiată a perifericelor sau a celorlalte componente. De exemplu, terminalele amplasate în diverse locuri din unitate, pentru a veni în sprijinul oricărui utilizator comun al firmei, nu trebuie să aibă și dreptul de accesare a sistemului de operare al calculatorului central
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
și negru, aici poeziile aduc o varietate cromatică neașteptată. Necunoscutele scrisori de dragoste ale preadevotatului slujitor Alexandru (1971) e un lung poem de dragoste, alcătuit din diverse fragmente, fiecare purtând un titlu. Cele patru mari cicluri, Dimineața, Amiaza, Amurgul, Noaptea, diferențiate stilistic, marchează momentele virtuale în evoluția oricărui sentiment. Adept și al formelor fixe, R. se manifestă ca un virtuoz al genului în Rondelul grădinii de sidef (1974), unde echilibrul, armonia, muzicalitatea versurilor creează atmosferă, chiar dacă, uneori, frapează asemănarea cu Al.
RAICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289118_a_290447]
-
și nu sunt elemente clinice și paraclinice pentru o cauză urologică, nefrologul investighează o cauză parenchimatoasă non-glomerulară pentru pierderile urinare de sânge. Funcție de datele clinice și paraclinice existente la un moment dat, explorarea imagistică a pacientului cu hematurie se face diferențiat (vezi și capitolul „Explorări imagistice în nefrologie”). Examenul ecografic este util în special pentru diagnosticul bolii polichistice renale, litiazei renale și vezicale, neoplasmului renal. Urografia intravenoasă este indicată pentru diagnosticul tumorilor de uroteliu, a anomaliilor congenitale și dobândite ale tractului
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
de produsul genei patologice policistina 1/policistina 2. S-a demonstrat că acest produs genic contribuie la monitorizarea interacțiunii intercelulare și dintre celulă și matricea extracelulară. Rezultantele perturbării acestor interacțiuni sunt: celula epitelială tubulară anormală de la nivelul epiteliului chistic - incomplet diferențiată, care continua să prolifereze(dispariția inhibiției de contact) și să secrete lichid către interiorul chistului depășind capacitatea de drenaj a acestuia, apoptoza celulară precoce, alterarea calitații matricei extracelulare. Proliferarea celulară excesivă are drept consecință invazia și distrucția țesutului renal din jurul
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
ne-au obișnuit științele dezvoltate, fiind formulări încă primitive, compuse din abstracții confuze. Problema lor nu este aceea de a fi testate - admise ca legi sau respinse ca erori -, ci de a fi precizate, dezvoltate din formulări aproximative, vagi, puțin diferențiate, în formulări tot mai elaborate mai precise, mai nuanțate. Ideea acesta a fost sugerată de Ion Aluaș într-o discuție foarte interesantă pe marginea acestei cărți. Lucrarea se concentrează asupra celor două mari tipuri de operații pe care le practică
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
dintre cauze și condiții, are mai multe surse (Vlăsceanu, 1985). În primul rând, caracterul încă primitiv al multor teorii sociologice. Ele se mulțumesc cel mai adesea să alcătuiască liste nestructurate de factori, fără a putea oferi o imagine a modului diferențiat în care aceștia contribuie la producerea respectivului efect. În acest sens, încetățenirea termenului de factor determinant exprimă o opțiune comodă, neangajantă. În al doilea rând, această insensibilitate este susținută și de cele mai multe dintre tehnicile actuale de analiză empirică, centrate în
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
diferitelor tipuri de factori determinanți este mai puțin operațională. Pe măsură însă ce se va dezvolta explicația teoretică a procesului de producere cauzală a diferitelor fenomene sociale, listele factorilor determinanți vor trebui să fie tot mai structurate, precizându-se contribuția diferențiată a acestora. Mecanisme și circuite determinative. Factorii determinanți nu acționează, de regulă, toți în mod direct și independent unii față de ceilalți. Acțiunea lor este adesea complexă, realizându-se prin intermediul altor factori, printr-o mulțime de circuite determinative. Pentru ilustrare voi
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
factorilor cauzali. Venitul economic contribuie la variația calității vieții? Și dacă da, în ce măsură? Dar nivelul școlar, profesia sau vârsta? Fluctuația este determinată nu numai de un singur factor, ci de mai mulți (Cazacu et al., 1979). Care este însă contribuția diferențiată a lor? Cu cât numărul factorilor determinanți este mai mare, cu atât este mai important să determinăm mărimea contribuției fiecăruia.Hubert Blalock (1969) estimează că în explicarea unor fenomene sociale este nevoie să se invoce până la 50 de factori determinanți
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
relației dintre un fenomen social și sistemul din care face parte ca element sau pe care îl afectează din exterior. Schemele funcționale clasice, mai ales cele elaborate de antropologia culturală (care are în vedere cu precădere societățile arhaice, mai puțin diferențiate și mai integrate), tind să considere drept cadru unic de referință societatea globală, colectivitatea în ansamblul ei. O asemenea opțiune reprezintă însă o simplificare metodologică inacceptabilă. Societatea umană este în fapt compusă dintr-o mulțime de sisteme, relativ autonome, care
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fapt subsisteme ale unor sisteme mai generale, având de îndeplinit în cadrul acestora funcții specificate. Realitatea socială prezintă imaginea unei complexe ierarhii de sisteme. De regulă, elementele din care este compus un sistem social nu reprezintă acte elementare, ci activități complexe, diferențiate structural și specializate funcțional. Chiar și societatea globală are o serie de funcții care, într-un sens particular, pot fi interpretate ca fiind externe: ea trebuie să asigure satisfacerea necesităților membrilor săi. Relația dintre societatea globală și individ va fi
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a unei angajări particulare. Este necesar, în consecință, să încercăm să lămurim modul în care se raportează sociologul la pluralitatea intereselor, caracteristică societății sale. Distincția făcută de Marx între societăți bazate pe structuri de interese antagoniste și societăți care, deși diferențiate, sunt caracterizate de structuri neantagoniste este în acest punct fundamentală. Antagonismul intereselor pune o serie de probleme specifice angajării sociologului. Atunci când se discută o activitate socială concretă, pe fondul unității de interese fundamentale va apărea, inevitabil, și diversitatea de interese
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
practice directe în câmpul sistemelor de interese ale grupurilor socioprofesionale. Întrebarea practică ce se pune imediat este: care relație dintre nivelul de școlaritate și calitatea vieții este „normală” și care este „anormală”? Există câteva mari posibilități, fiecare dintre ele afectând diferențiat diferitele grupuri socioprofesionale: a) egalitate completă din punctul de vedere al condițiilor obiective de viață, fapt care însă ar fi de natură să mărească inegalitatea subiectivă în defavoarea grupurilor cu nivel de școlaritate mai ridicat; b) o anumită inegalitate obiectivă care
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ale variației calității vieții. Însăși formularea lor reprezintă însă o poziție echidistantă, neutră din partea cercetătorului. Colectivitatea devine conștientă de diferențierile actuale, de „teoriile” și chiar „ideologiile” care se referă la ea. Pasul următor ar fi efortul de a determina contribuția diferențiată a factorilor evidențiați în aceste teorii, în contextul concret al societății noastre, la explicarea dinamicii calității vieții în colectivitatea cercetată. Pe această bază s-ar putea face o estimare mai exactă a gradului în care diferențierile în nivelul de aspirații
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a participării, critica soluțiilor bazate pe exercitarea puterii și a coerciției, promovarea tehnicilor dialogului, cooperării, a negocierii democratice. În acest punct al analizei este necesar să se formuleze câteva concluzii înlegătură cu relația dintre sociologie și colectivitate. Într-o societate diferențiată,sociologia nu poate face abstracție de această diferențiere. Asupra sa se exercită continuu presiunile claselor și grupurilor sociale. Și acest lucru, așa cum a argumentat Marx, este normal. Chiar și în aceste condiții, este posibilă promovarea idealului obiectivității științifice. Poziția echidistantă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
posibilă promovarea idealului obiectivității științifice. Poziția echidistantă, cât și angajarea deschisă reprezintă mai mult un ideal. Ele nu sunt însă o aspirație abstractă, inoperantă, ci un obiectiv realizabil printr-un efort procesual, limitat mereu de presiunea intereselor reale. O societate diferențiată, dacă vrea să fie în același timp și democratică, trebuie să se sprijine pe o sociologie atât angajată, cât și echidistantă. Numai o asemenea sociologie poate sprijini colectivitatea să acționeze, în condiții de diversitate a intereselor, prin mecanisme democratice, și
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de adecvare al conștiinței de sine poate merge de la completa adecvare, stare-limită pe care, cel puțin în condițiile actuale ale cunoașterii de sine a omenirii, o putem considera mai mult excepțională, până la a fi complet neadecvată, „mistificată”. Subiectivitatea însăși este diferențiată. Există un nivel profund, la care au loc procesele constructive. Aici sunt elaborate idealurile, valorile, aprecierile, planurile de acțiune. Acest nivel nu se petrece decât parțial, adesea deloc, la „lumina” conștiinței. Marxismul utilizează pentru a desemna acest proces termenul de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
performanța lor și, de asemenea, a mecanismelor evolutive. Acest model nu este explicitat. El își are însă în mod cert originea în modelul organic al biologului. Inițial, sistemele tind să fie omogene, adică elementele lor componente nu sunt suficient de diferențiate structural și specializate funcțional. Primele viețuitoare erau compuse din celule relativ similare. De asemenea, gradul de integrare al elementelor componente este scăzut. Treptat însă, elementele componente tind să se diferențieze tot mai mult, să se specializeze în realizarea unor anumite
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a integrării. Gradul de complexitate crește prin acest proces. Criteriul complexității este susținut oarecum de evidența empirică a evoluției diferitelor sisteme. Atât sistemele biologice, cât și cele sociale și, de asemenea, sistemele tehnice tind să devină mai complexe, adică mai diferențiate structural și mai specializate funcțional. Nu există nici un argument clar în favoarea ideii că un sistem complex este mai evoluat decât unul mai simplu. Se presupune ca adevărată teza unei corelații pozitive între gradul de complexitate al unui sistem și eficiența
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de sisteme concrete, aplicând o măsură a complexității, putem să le clasificăm din punctul de vedere al ordinii evolutive), dar are o slabă putere predictivă. Singurul lucru pe care îl poate prevedea este că sistemul va fi mai complex, mai diferențiat, dar nu poate spune nimic despre caracterul mai concret al acestei tendințe. Talcott Parsons, în lucrarea sa Societies. An Evolutionary Approach (1966), reia ideea lui Spencer asupra complexității drept un criteriu esențial al evoluției. Pe această linie se înscrie noua
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
camuflată, - prelucrarea informației, - învățarea cognitivă. Cele mai importante modele sunt prezentate în alte capitole, în special cele ale lui Bandura, Ellis, Beck și ale lui Meichenbaum. Sunt niște modele teoretice care se bazează fie pe experimentare, fie pe practici terapeutice diferențiate. Cea mai mare parte dintre ele integrează cele două nivele de analiză (cognitivă și comportamentală). Ele se sprijină pe ideea că, dacă mediul selectează conduitele (Skinner), omul selecționează mediul său, această bidirecționalitate a controalelor obținându-se datorită unor circuite de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]