70,800 matches
-
în acest Cort imaterial pentru a ne uni cu Tatăl și a deveni fii după har ai Tatălui. 12. Despre aspectul pnevmatologic al sobornicității Bisericii Sobornicitatea Bisericii nu este statică, ci dinamică. Prin aceasta recunoaștem în sobornicitatea Bisericii și o dimensiune pnevmatologică. Realizarea sobornicității este lucrarea Sfântului Duh. Cu toate că sobornicitatea este împărtășită Bisericii de întreagă Sfânta Treime, totuși Duhul Sfânt rămâne Cel care susține Biserica ca unitate în pluralitate și diversitate, Cel care leagă, în Iisus Hristos, mădularele Trupului Său într-
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE by http://confluente.ro/Despre_existenta_misiunea_s_stelian_gombos_1384161883.html [Corola-blog/BlogPost/363184_a_364513]
-
unitate. Dacă sobornicitatea este comuniune, Duhul Sfânt este Duhul comuniunii, principiul de unificare în comuniune, susținător al întregului. Duhul Sfânt face ca această comuniune să fie reală, dar lăuntrică, interioară. El fiind mai interior nouă decât noi înșine, fiindcă este dimensiunea de interioritate prin excelență. În Sfânta Treime, Sfântul Duh este persoana de legătură vie între Tatăl și Fiul, Cel care aduce Fiului iubirea Tatălui și face ca această iubire să strălucească Tatălui din Fiul. Martin Buber zicea că: "Iubirea nu
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE by http://confluente.ro/Despre_existenta_misiunea_s_stelian_gombos_1384161883.html [Corola-blog/BlogPost/363184_a_364513]
-
de misionari de la Ierusalim; Itinerariul misionar al Sfântului Andrei; Căutând buletinul de identitate al Sfântului Andrei; Sfântul Apostol Andrei în memoria Pustnicilor - Păstrători de la Râmeți; Creștinarea rușilor de către Apostolul Andrei, între adevăr și mistificare; Legenda Sfântului Andrei în lumea catolică; Dimensiunile lumii de la Istru; Călătoriile „Arhiereului cel bătrân”; Peștera Sfântului Andrei; Al doilea botez, de la Copuzu, o reminiscență a botezului lui Andrei; Misionar printre lupi; Apa neîncepută, adusă cu gura pentru colacul lui Andrei; Tirighina - Barboși, al treilea „cartier general” al
ANDREI, APOSTOLUL LUPILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 77 din 18 martie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_andrei_apostolul_lupilor_.html [Corola-blog/BlogPost/350489_a_351818]
-
de cinste, o icoană a Cuvioasei Parascheva, o alta cu Sf. Treime, o candelă aprinsă permanent (din spusele vecinei ce mai trece din când în când cu ceva de pomană), două cărți - Biblia și Epistolia - și trei tablouri de mici dimensiuni, dar care strălucesc de curățenie. Se vede, cât se poate de clar, că praful nu are timp să atingă cele trei chipuri ce ne privesc cu zâmbet cald, din vremuri de demult apuse. Da! Probabil că ați intuit. Chipurile imortalizate
PLEDOARIA NEUITĂRII de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1446194816.html [Corola-blog/BlogPost/384751_a_386080]
-
specifică vârstei. Cea mai mare slăbiciune a filmului trece aproape neobservată de către cei care nu au citit cartea, deoarece scenaristul-regizor Gary Ross a sacrificat o mare parte din poveste pentru a păstra claritatea și ritmul narativ și pentru a menține dimensiunea peliculei în limite normale. Filmul are o durată de 2 ore și 42 minute. Alegerea regizorului a fost total defensivă, dar a atras criticile cititorilor care au declarat că ecranizarea este superficială. Practic se repetă situația altor bestseller-uri gen
PELICULA „THE HUNGER GAMES” A ÎNCASAT 155 MILIOANE DE DOLARI ÎNTR-UN SINGUR WEEKEND de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 452 din 27 martie 2012 by http://confluente.ro/Pelicula_the_hunger_games_a_incas_simona_botezan_1332882320.html [Corola-blog/BlogPost/354712_a_356041]
-
oamenilor de cultură și prezența autoarei celor două volume lansate au făcut ca spațiul în care ne-am aflat să fie parcă desprins de realitatea imediată, prea sumbră, prea rece și pauperă. Pentru două ore am trăit într-o altă dimensiune, într-un alt timp. Cu plecăciune, mulțumim Maria Diana Popescu! Teodor Brucăr, director Radio KISS FM SCULPTOR DE METAFORE În cartea-poem „... Restul este legendă”, recent lansată la Rm. Vâlcea, Maria Diana Popescu, autoarea unor versuri de adâncime, cu idei condensate
SEARA DE LEGENDA de LAURENŢIU BĂNUŢ în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 by http://confluente.ro/Seara_de_legenda.html [Corola-blog/BlogPost/341661_a_342990]
-
Palade, Ioan Cantacuzino, Ana Aslan, Gheorghe Țițeica, Nicolae Constantin Paulescu, Spiru Haret și Gheorghe Marinescu. „Expoziții itinerante de fotografie și artefacte, un volum ilustrat, prezentări multimedia sunt integrate în acest demers, menit să omagieze, în perspectiva centenarului Marii Uniri, această dimensiune importantă a creativității românești.” - anunță organizatorii. Dar nu asupra aceastei incitante manifestări desfășurate sub genericul „Open your Culture”, care promovează diversitatea culturală și arta țărilor cu misiuni diplomatice în România, mă voi opri în cele ce urmează, nici asupra vreunuia
Istoria se repetă sau… cât de mică-i lumea mare!?! by http://uzp.org.ro/istoria-se-repeta-sau-cat-de-mica-i-lumea-mare/ [Corola-blog/BlogPost/93292_a_94584]
-
regia lui Jean Georgescu, având ca interpreți pe Radu Beligan, Alexandru Giugaru, Florica Demion, Maria Maximilian, Iordănescu Bruno și George Demetru. În anul 1945 este realizatorul filmului „Visul unei nopți de iarnă”, tot în regia lui Jean Georgescu. Nota bene! - „Dimensiunea personalității lui Ion I. Cantacuzino este dată și de participarea activă și importantă a acestuia ca un valoros critic la Revista «Criterion». Cu toate acestea, istoricii literari care au scris despre generația interbelică îl trec cu vederea pe Ion Cantacuzino
Istoria se repetă sau… cât de mică-i lumea mare!?! by http://uzp.org.ro/istoria-se-repeta-sau-cat-de-mica-i-lumea-mare/ [Corola-blog/BlogPost/93292_a_94584]
-
înseamnă deloc că țelul nostru final nu trebuie să se orienteze spre această direcție, sau că lucrarea noastră mai generală nu trebuie să aibă ca ax central pe Hristos. De altfel numai prin această perspectivă lecția de religie își găsește dimensiunile ei reale. Revelația lui Dumnezeu ca om în mijlocul lumii arată sensul adevărat al omului în lume. Nu putem vorbi despre Hristos independent de om și istoria lui, independent de prezența lui istorică concretă și problemele lui. „Dumnezeu nu se abordează
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
Târgoviște. Într-o lume în care nu se vede copacul și piatră, nu se simt parfumul și culoarea florii, acolo nu se aud scâncetul copilului și nici durerea bătrânului. Oamenii calcă peste oameni, nu pentru că vor, ci pentru că au o dimensiune cu o falsă treaptă mai sus. Ceea ce primii dintre ei nu știu, este faptul că în acest caz simetria nu este valabilă. Doar cei de “jos” îi pot privi limpede pe ceilalti; invers nu! După cum spuneam undeva, echilibristica este natura
ELIBERARE, PACE, DINAMISM (TARGOVISTE – CETATE EUROPEANA) de CRISTI IORDACHE în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Eliberare_pace_dinamism_targoviste_cristi_iordache_1332492858.html [Corola-blog/BlogPost/360712_a_362041]
-
de genul acesta, se întâmplă să ți se trântească ușa în nas. De ce oamenii se plâng necontenit că nu au timp? De ce nu mai reușesc să-și onoreze cuvântul, interesele, afacerile? S-a diminuat timpul într-atât? S-a schimbat dimensiunea secundei? Au intrat la apă minutele, orele, săptămânile, anii? Nu. Ele-s tot la fel. Noi ne-am schimbat, trăim trepidant, sufocant, stresant, în pripă. Sau, într-o continuă stare de urgență. Ori stare de necesitate care presupune griji, pregătire
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Un_gest_de_generozitate_suprema_croch_cezarina_adamescu_1355410959.html [Corola-blog/BlogPost/365734_a_367063]
-
oraș... / Sunt alții, și un alt poet - / E mult de când dormim în umbră, / În cimitirul violet... (George Bacovia, „Amurg”) Cuvinte cheie: sens, regret, funerar, deznădejde, învinse, sunet, schelet, înspăimântat, lume Funerarul este solitudinea efectului în creație al poetului. El depășește dimensiunea telurică, se unește cu spațiul cosmic, ondulează regretul și îl coboară în sufletele oamenilor. În inima lui am putea crede că există două fonduri: luminos, care se revarsă în mediu prin licăririle ochilor și întunecos, care vuiește prin voce în
FUNERAR ŞI SENS AL REGRETELOR ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Funerar_si_sens_al_regretelor_in_scan_stefan_lucian_muresanu_1353778341.html [Corola-blog/BlogPost/351343_a_352672]
-
plumbul nu pentru că nu l-ar mai putea el mișca din loc, ci pentru a nu mai putea fi deranjat din popasul meditației de către profani. S-a dorit dublu și a reușit să întocmească în ambele lumi existența regretului, o dimensiune în care: Eu singur, cu umbra, iar am venit („Ecou de serenadă”, 1965:96). În fapt, Bacovia călătorise într-atât de mult în lumea umbrelor încât îi venea greu să se despartă de propria-i umbră, pe care o regretă
FUNERAR ŞI SENS AL REGRETELOR ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Funerar_si_sens_al_regretelor_in_scan_stefan_lucian_muresanu_1353778341.html [Corola-blog/BlogPost/351343_a_352672]
-
a fos un inițiat, el ajunsese să cunoască sensul dublu al vieții și să vadă ce alții nu puteau vedea: Cu roșii fanare, galbene, verzi / Trec noaptea strigoii prin lanuri de grâu („Strigoii”, 1965:98), o lume dintr-o altă dimensiune cu care nu dorește să se amestece existențial. O lume pe care el o vizitează, lăsându-și fiindul teluric și levitând în Univers. Pentru poetul-om plânsul a însemnat o eliberare a stării sale, o descărcare de energii în dimensiuni
FUNERAR ŞI SENS AL REGRETELOR ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Funerar_si_sens_al_regretelor_in_scan_stefan_lucian_muresanu_1353778341.html [Corola-blog/BlogPost/351343_a_352672]
-
dimensiune cu care nu dorește să se amestece existențial. O lume pe care el o vizitează, lăsându-și fiindul teluric și levitând în Univers. Pentru poetul-om plânsul a însemnat o eliberare a stării sale, o descărcare de energii în dimensiuni nehotărâte și unde trist, de multe ori aștepta ca cineva să se oprească și să îi aline sufletul lovit de deznădejdile trăirii. În creația bacoviană, femeia a fost darul lumii de dincolo: blondă, goală, adormită, dar înaltă, despletită și albă
FUNERAR ŞI SENS AL REGRETELOR ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Funerar_si_sens_al_regretelor_in_scan_stefan_lucian_muresanu_1353778341.html [Corola-blog/BlogPost/351343_a_352672]
-
pornit iubita / Și s-a pierdut în zare („Pastel”, 1965:104). O despărțire ca aceea în care zorii dimineții făceau ca ființa iubită să dispară, un zburător feminin, agreat de un inițiat ce își putea găsi liniștea în oricare din dimensiunile Universului. El însuși a fost un universal prin tot ceea ce creația lui a putut să dăruiască ca unicitate în simțiri unei lumi speciale, de care aplecările poetului s-au legat cu instinctele unor oameni aleși. Bacovia și-a ales cititorii
FUNERAR ŞI SENS AL REGRETELOR ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Funerar_si_sens_al_regretelor_in_scan_stefan_lucian_muresanu_1353778341.html [Corola-blog/BlogPost/351343_a_352672]
-
a prevăzut și a spus: Uitați-vă ce gol, ce ruină-n amurg - / Amurgul galben m-a-ngălbenit, și m-apasă, / Ca geamuri galbene, cu lacrimi ce nu mai curg („Scântei galbene”, 1965:105). O previziune, o apropiere de despărțire de o dimensiune și intrarea într-o altă dimensiune, un regret a faptului că puțini vor înțelege și vor ști să gândească. El plânge precum Mântuitorul: Mă clatină spre pat al insomniei pas - / În creierul meu plânge un nemilos taifas („Dormitând”, 1965:106
FUNERAR ŞI SENS AL REGRETELOR ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Funerar_si_sens_al_regretelor_in_scan_stefan_lucian_muresanu_1353778341.html [Corola-blog/BlogPost/351343_a_352672]
-
-vă ce gol, ce ruină-n amurg - / Amurgul galben m-a-ngălbenit, și m-apasă, / Ca geamuri galbene, cu lacrimi ce nu mai curg („Scântei galbene”, 1965:105). O previziune, o apropiere de despărțire de o dimensiune și intrarea într-o altă dimensiune, un regret a faptului că puțini vor înțelege și vor ști să gândească. El plânge precum Mântuitorul: Mă clatină spre pat al insomniei pas - / În creierul meu plânge un nemilos taifas („Dormitând”, 1965:106). Insomnia este semnul apropierii unui eveniment
FUNERAR ŞI SENS AL REGRETELOR ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Funerar_si_sens_al_regretelor_in_scan_stefan_lucian_muresanu_1353778341.html [Corola-blog/BlogPost/351343_a_352672]
-
umbră, în odaie, pe umeri m-apăsa și continuă, declarându-și identitatea în entitatea dublului persistenței sale: Vedeam ce nu se vede, vorbea ce nu era („Umbra”, 1965:112). Întotdeauna am crezut într-o alunecare a eului creator într-o dimensiune superioară fiindului teluric, într-o legătură permanentă a omului superior, pătrunzător și meditativ în univers. Oricând, literatul se poate detașa de inferior spre superior creând lumi și intrând într-un dialog fascinant întru creație. Imaginația imaginii sale se materializează pentru
FUNERAR ŞI SENS AL REGRETELOR ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Funerar_si_sens_al_regretelor_in_scan_stefan_lucian_muresanu_1353778341.html [Corola-blog/BlogPost/351343_a_352672]
-
totuși timp să se gândească la propria lui existență umană („Note de toamnă”, 1965:115). Imaginile în care omul-poet zădărnicește în gânduri sumbre sunt atât de clare și reprezentative, încât rareori lumina zilei îi dă speranța vreunei schimbări a planului dimensiunii infinite: Mă simt de-un dor cuprins. Mă văd, pe-un drum departe, / Mergând încet și nins („Ninge”, 1965:118). Să fie regretul translatării lumilor și a trecerii timpului teluric, sau convingerea că ...omul a devenit concret.../ În noaptea viforoasă
FUNERAR ŞI SENS AL REGRETELOR ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Funerar_si_sens_al_regretelor_in_scan_stefan_lucian_muresanu_1353778341.html [Corola-blog/BlogPost/351343_a_352672]
-
lumii noastre. În drumul său a pornit însoțit de o Ea, pe care noi, finduri trecătoare nu o putem vedea și nici nu avem puterea să îi înțelegem cunoașterea însă Ea plânge... el palid se pierde, poetul trecut în cealaltă dimensiune, detașat și curățit de nevoile pământești, Prin târgul sălbatec, sever; / Și pare tabloul acesta / Că-i antic și plin de mister („Toamna”, 1965:121). Și în aceste versuri apar destăinuiri ale poetului privind apartenența sa la o altă dimensiune, la
FUNERAR ŞI SENS AL REGRETELOR ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Funerar_si_sens_al_regretelor_in_scan_stefan_lucian_muresanu_1353778341.html [Corola-blog/BlogPost/351343_a_352672]
-
cealaltă dimensiune, detașat și curățit de nevoile pământești, Prin târgul sălbatec, sever; / Și pare tabloul acesta / Că-i antic și plin de mister („Toamna”, 1965:121). Și în aceste versuri apar destăinuiri ale poetului privind apartenența sa la o altă dimensiune, la un alt timp, pentru ca în poezia „Frig” să se descrie astfel: Sunt mai urât, sunt supt, / Frigul începe sticla s-o asude. Bacovia va rămâne în continuare un poet al transmiterilor, al mesajelor codificate, pe care cu greu exegeții
FUNERAR ŞI SENS AL REGRETELOR ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Funerar_si_sens_al_regretelor_in_scan_stefan_lucian_muresanu_1353778341.html [Corola-blog/BlogPost/351343_a_352672]
-
cosmosul care-l înconjoară. În acest fel, Sfântul Ignatie aștepta ca, prin mucenicia lui, să se reverse asupra sa lumina cea curată a lui Iisus Hristos și, odată ajuns acolo unde este Dumnezeu, să devină cu adevărat om, anthropos. Despre dimensiunea liturgica a martiriului, jertfei și muceniciei Mucenicul, prin jertfa sa, se prelungește în afară, într-o mișcare extatică, atrăgând cu sine și în sine lumea întreagă, pe care o deschide spre lucrarea terapeutică a harului. Sângele său devine, astfel, sămânța
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Jertfa_euharistica_intre_asumarea_responsabila_a_libertatii_umane_si_realitatea_autentica_a_muceniciei_crestine.html [Corola-blog/BlogPost/341723_a_343052]
-
mai mică decat cea a tinerilor în Asiria care, în foc, au primit răcoare de la îngeri". Martiriul este astfel, pe drept cuvânt, eveniment liturgic și euharistie. Prin mucenic, istoria se oprește din agitația ei si se deschide spre o nouă dimensiune care leagă trecutul de viitor, făcând din cele două un vșsnic prezent. Uneori, pornind de la această realitate, în timpurile persecuțiilor, în temnițe, Sfânta Liturghie era săvârșită pe piepturile martirilor și a mucenicilor încă nemartirizați. Mucenicul este în acest sens o
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Jertfa_euharistica_intre_asumarea_responsabila_a_libertatii_umane_si_realitatea_autentica_a_muceniciei_crestine.html [Corola-blog/BlogPost/341723_a_343052]
-
ajunge prin dragoste în corul îngerilor, sa cânt Tatălui, în Hristos Iisus." La rândul ei, Biserica care se zidește în jertfă și cântare euharistică, răspunde în același ritm frățesc, cu râvna ei spre Iisus Hristos, împlinind cererea mucenicului și recunoscând dimensiunea sacramentală a jertfei sale. Martirul Sfântului Alexandru este relevant în acest sens. În timp ce Sfântul era martirizat, creștinii lăudau și cântau lui Dumnezeu și mucenicului în același timp: "Bine ai venit, robule al Domnului! Să binecuvântezi și orașul și patria noastră
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Jertfa_euharistica_intre_asumarea_responsabila_a_libertatii_umane_si_realitatea_autentica_a_muceniciei_crestine.html [Corola-blog/BlogPost/341723_a_343052]