2,996 matches
-
aspirațiile acestuia de orientare în carieră sunt unice. Ideile și preocupările lor legate de muncă trebuie să fie explorate în totalitate pentru a-i implica deplin în proces. Elevul trebuie să primească sprijin continuu pentru a lua o decizie realistă; * direcționat și sistematic: orientarea în carieră este un proces normal prin care fiecare elev își va formula propriile idei despre muncă, într-o perioadă de timp determinată. Școlile trebuie să recunoască importanța acestui lucru și să asigure integrarea procesului în curriculum
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3114]
-
acestei practici drept o interferență politică în relațiile cu presa. Existența documentului demonstrează faptul că publicitatea de stat era monitorizată de către șeful guvernului, fapt care crește probabilitatea acuzațiilor permanente din mass-media care s-au făcut la adresa guvernului Năstase cum că direcționează preferențial publicitatea către instituțiile media 147. V.3.1.4. Toleranța fiscală Condiționarea publicității poate să apară atunci când se semnează contractele, dar poate lua și o altă formă. Costurile de operare a unei companii media sunt relativ mari, astfel încât multe
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
multe responsabilități educaționale, a transformat școala într-un politicum, i.e., un instrument politic pus în slujba statului. Modificând conținutul literaturii didactice de până atunci, care era aproape în exclusivitate religioasă, autoritățile statale au păstrat cucernicia față de cele sfinte, dar au direcționat-o și înspre puterea temporală. În contextul articulării unei "pedagogii a supunerii" față de stăpânire, autoritățile statale au promovat prin medium-ul literaturii didactice un patriotism civic definit ca obediență civilă față de ordinea prestabilită. Cetățeanul model era cel care își iubea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Impotența militară este sublimată în virtute spirituală. O oarecare persistență o dobândește și tema sacrificială a martirajului românesc întru credință, care se prezintă într-o dublă ipostază. Într-o primă concretizare, aceasta ia forma martirajului ortodox în fața constantei persecuții catolice direcționată din Europa Occidentală. O temă recurentă vehiculată în manualele de istorie a epocii este "persecuția orthodoxilor" în special de către ungurii catolici, pusă în oglindă cu "conservația orthodoxiei" ca garant al purității românești (Heliade Rădulescu, 1861, pp. 73, 81). Cealaltă mare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
să reprezinte, Îl fac pe marele pedagog și om de știință extrem de actual. Adept al principiilor pedagogice ale lui I.F. Herbart, pentru care idealul educației era morala, Gr.T. Popa se Înscrie În rândul personalităților de vârf care au reușit să direcționeze Învățământul medical al timpului său. Anticipând criza Învățământului medical Încorsetat În principiile clasice, bună parte din ele depășite, Gr.T.Popa oferea concepția sa că universitatea trebuie să fie un loc de inițiere a mentalităților de elită, de desăvârșire a personalității
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
echilibru, alteori este vorba despre ce interese sunt prioritare. De exemplu, un brahman în etapa de semi-retragere ar putea considera c] a renunțat la toate obligațiile familiale și sociale, astfel încât ultimul s]u interes s] fie acela de a se direcționa înspre eliberare, devenind un individ care a renunțat definitiv la tot. Ceea ce ar trebui sau nu s] fac] el pentru a-și atinge scopul r]mane la latitudinea să, problem] pe care o rezolv] prin introspecții meditative și cognitive. Propria
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
capacitatea de discriminare moral] sporește în acuratețe de-a lungul vieții. Inclinațiile spre comportament formeaz] ceea ce se cheam] xin - adic] al]turarea inimii și a minții, care dețin împreun] controlul asupra întregului trup; rolul s]u este acela de a direcționa comportamentul uman. Mencius identific] patru surse din care se formeaz] cele patru virtuți esențiale. Prima surs] este tocmai înclinația uman] a c]rei inoculare o promova și Mo Tzi. Simpatia fâț] de cei din jur se manifest] pe plan exterior
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
justiție, chiar dac] poate trece dincolo de aceasta. Altfel, degenereaz] în sentimentalism. Deciziile de ordin etic necesit] un anumit nivel de cunoaștere și discern]mânt, o combinație între aptitudini și receptivitate, măi degrab] decât apelul la iubire. Iubirea care nu este direcționat] în acest sens și care se mulțumește cu „a dori binele” este iresponsabil] și potențial periculoas]. Unele dintre cele mai mari p]câte împotriva iubirii au fost s]vârșite de c]re cei care „doreau binele”. Tradiția teologic] luteran] pune
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
La începutul acestei dezvolt]ri, Nicolaus Cusanus (1401-1464) s-a bazat pe metafizica pitagoreic] și platonician] și pe misticismul creștin pentru a construi o prezentare a realit]ții, potrivit c]reia exist] o miscare generalizat] a întregii omeniri înspre Dumnezeu, direcționat] de iubirea mistic]. Asemenea idei existau deja în scrierile acelora care erau asociați cu Școala neoplatonician], fondat] la Florența, în secolul al XV-lea, sub patronajul lui Cosimo de’Medici. Cele mai importante figuri din acest cerc au fost Marsilio
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fost o b]ț]lie împotriva r]ului suprem, ceea ce a adus în linia întâi necesitatea de a emite, cel putin uneori, o judecat] și de a acționa conform acesteia. În consecinț], a existat un nou curent în antropologia cultural] direcționat înspre g]sirea unei baze pentru a emite judec]ți care s] depind] de criterii aplicabile tuturor codurilor morale. O versiune mai rezonabil] a relativismului normativ ar trebui s] ne permit] s] emitem o judecat] despre alte persoane care au
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Conceptul „pieței” definește un ț]ram al existenței „publice” care se afl] în contradicție cu un ț]ram privat al familiei și al relațiilor personale. Structura individualit]ții, presupus] de conceptul de piaț], este una care cere o judecat] instrumental], direcționat] c]tre scopul abstract al producției și al profitului și c]tre urm]rirea interesului personal. Conceptul de „piaț]” exclude comportamentul altruist sau ideea potrivit c]reia bun]starea altuia este ținta activit]ții personale. Morală care ar putea p
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este total greșit]? Nu exist] o garanție a faptului c] procesul evolutiv ne-a imprimat un anumit mod de a gândi, care, întâmpl]tor, ține de sfera adev]rului obiectiv. Acest lucru este valabil pentru concepțiile cu privire la evoluția progresiv] și direcționat]. În cel mai r]u caz, o moral] obiectiv] este irelevant], ceea ce reprezint] o contradicție în termeni. Morală r]mane f]r] temelie. S] punem o ultim] întrebare: de ce o astfel de tez], ca cea discutat] anterior, pare neplauzibil] în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Dumnezeu (deși nu neap]rât prioritar din punct de vedere temporal). Conform acestei abord]ri, ceva este mai întâi de toate bine și, în virtutea faptului c] este bine, Dumnezeu dorește acest lucru; voia Să este într-un fel determinat] sau direcționat] de bun]tatea Să. Aceasta ar fi o teorie a psihologiei divine, a ceea ce îl motiveaz] pe Dumnezeu în a voi lucrurile pe care le voiește. Este un r]spuns la întrebarea: „De ce Dumnezeu dorește ceea ce dorește?” Pe de alt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o teorie teist] a eticii pe presupunerea c] Dumnezeu exist] și c] are atributele care îi sunt în general atribuite Lui (vezi, de exemplu, Baruch Brody, „Morality and Religion Reconsidered” [Reconsiderarea relației dintre moral] și religie] 1974). Aceste argumente sunt direcționate practic c]tre toți teiștii, chiar dac] aceștia accept] o teorie teist] a eticii sau nu. Aceste argumente nu îi vor demonstra totuși unui nonteist faptul c] etică depinde de religie. Ele ar putea cel mult ar]ta c], dac
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pe baza și prin intermediul asumării de către individ a responsabilității sale depline pentru propriile decizii, pentru direcționarea propriei vieți. Adulții simt nevoia (trebuința psihologică) să fie „văzuți” și „tratați” de ceilalți ca persoane competente, capabile să-și organizeze și să-și direcționeze propria viață. Spre deosebire de elevii-copii sau adolescenți, care sunt mult mai dependenți de profesor (de deciziile, acțiunile și evaluările acestuia), adulții care se angajează într-un program de instruire/formare se găsesc într-o situație oarecum paradoxală, generată de conflictul dintre
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
emoțională. Emoțiile ne orientează și ne focalizează atenția. În funcție de dispoziția în care ne aflăm, percepem, într-un fel sau altul, realitatea și ne comportăm ca atare. Emoțiile ne dirijează amintirile, ne influențează stilul de gândire, ne susțin energetic activitățile, ne direcționează atitudinile. Așadar, învățarea este expresia manifestării personalității elevului sub toate aspectele ei: cognitiv, afectiv, atitudinal și comportamental. Autodirijarea și autocontrolul în realizarea învățării și a oricărei activități ilustrează o astfel de realitate. Învățarea autodirijată dă rezultate în măsura în care conștientizăm și ne
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
o înaltă stimă de sine, ceea ce nu este deloc ușor pentru mulți adulți. De altfel, s-a constatat că tentația pentru așa-numita „putere a semanticii”, manifestată prin poziționarea ascendentă și dominatoare a vorbitorului, poate funcționa și-n cazul ascultătorului, direcționat protectiv și predilect spre „ascultarea” propriilor idei și opinii (Hybels și Weaver, 1986). Așa se face că ascultătorii adulți, tocmai pentru că sunt înalt instrumentați și versați în acest sens, se diferențiază mult unii de alții, de la mici nuanțe până la puternice
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pe baza și prin intermediul asumării de către individ a responsabilității sale depline pentru propriile decizii, pentru direcționarea propriei vieți. Adulții simt nevoia (trebuința psihologică) să fie „văzuți” și „tratați” de ceilalți ca persoane competente, capabile să-și organizeze și să-și direcționeze propria viață. Spre deosebire de elevii-copii sau adolescenți, care sunt mult mai dependenți de profesor (de deciziile, acțiunile și evaluările acestuia), adulții care se angajează într-un program de instruire/formare se găsesc într-o situație oarecum paradoxală, generată de conflictul dintre
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
emoțională. Emoțiile ne orientează și ne focalizează atenția. În funcție de dispoziția în care ne aflăm, percepem, într-un fel sau altul, realitatea și ne comportăm ca atare. Emoțiile ne dirijează amintirile, ne influențează stilul de gândire, ne susțin energetic activitățile, ne direcționează atitudinile. Așadar, învățarea este expresia manifestării personalității elevului sub toate aspectele ei: cognitiv, afectiv, atitudinal și comportamental. Autodirijarea și autocontrolul în realizarea învățării și a oricărei activități ilustrează o astfel de realitate. Învățarea autodirijată dă rezultate în măsura în care conștientizăm și ne
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
o înaltă stimă de sine, ceea ce nu este deloc ușor pentru mulți adulți. De altfel, s-a constatat că tentația pentru așa-numita „putere a semanticii”, manifestată prin poziționarea ascendentă și dominatoare a vorbitorului, poate funcționa și-n cazul ascultătorului, direcționat protectiv și predilect spre „ascultarea” propriilor idei și opinii (Hybels și Weaver, 1986). Așa se face că ascultătorii adulți, tocmai pentru că sunt înalt instrumentați și versați în acest sens, se diferențiază mult unii de alții, de la mici nuanțe până la puternice
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
astrologia judiciară, a fost foarte mult apreciată de către Caldeeni și Egipteni, și din această știință și-au extras informațiile evreii practicanți de caballa și arabii... Medalionul are inscripționat cuvântul Sol, ceea ce indică faptul că autorul talismanului a dorit să-l direcționeze pe prinț pe drumul ce ascede către soare. Pe o față a talismanului pot fi observate simbolurile astronomice ale Berbecului și Leului, care sunt cele două semne ale domiciliului soarelui pentru fețele regale... Pe spatele medalionului, este un pătrat sau
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
elemente ideatice și comportamentale specifice grupurilor sociale, cum ar fi: opinii, prejudecăți și credințe, obiceiuri și tradiții, modele socio-culturale de comportament, modă, etc. Dar, oricât de puternice ar fi motivațiile, Întotdeauna ele sunt dependente de situație. De aceea motivele care direcționează comportamentul Într-o situație pot să nu existe sau să fie diferite Într-o altă situație. Tocmai această complexitate a mecanismului de acțiune a motivației au Încercat să o explice În primul rând psihologii, dar și sociologii, economiștii, etc, aceasta
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
lor. Specialiștii În domeniu au delimitat trei tipuri de loialitate În rândul consumatorilor (Coffman C, Gabriel Gonzalez Molina (2002, p. 147): 1. Loialitatea forțată, impresia de un monopol și care are aceeași durată ca și monopolul respectiv; 2. Loialitatea cumpărată, direcționată către un public captiv un exemplu des Întâlnit sunt fluturașii prin care o comapnie aeriană oferă un serviciu pe care călătorii probabil nu-l vor folosi; 3. Loialitatea emoțională care nu are limite - „dacaă nu vă concentrați pe implicarea emoțională
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
în relațiile de muncă și în ce măsură mai motivează aceștia. 3 MOTIVAȚIA 3.1 Mariile teorii Pentru Descartes, ultima forță de motivare era voința. Descartes a susținut că dacă am putea înțelege voința atunci am putea înțelege motivația. Voința iniția și direcționa acțiunea, alegea dacă acționează și ce face atunci când acționează. Nevoile corpului: pasiunile, plăcerile și durerile creau impulsul de a acționa, dar aceste impulsuri nu făceau altceva decât să determine voința. Voința era considerată o capacitate (putere) a minții, care controla
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
1.1 Voința Descartes spera ca din înțelegerea voinței să decurgă inevitabil și o înțelegerea a motivației. Înțelegerea motivației a fost redusă la, a devenit sinonimă cu înțelegerea voinței. Din acest motiv, o mare parte din eforturile filosofice au fost direcționate în acest sens. Sau făcut unele progrese, identificându-se actele de voinț: ca acte de alegere (decizia de a acționa sau nu) (Rand, 1964 apud Reeve, 2009), acte de stăruință (crearea impulsului de a acționa) (Ruckmick, 1936 apud Reeve, 2009
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]