2,733 matches
-
privat de matematică, fizică, dar și geografie și istorie. Profesor în colegii occidentale, grupa de vârstă 12-16 ani, devenită cea mai dificilă din cauza unor adolescenți complet scăpați de sub controlul autoritații părinților. Olar sau vânzător de covoare, librar și paznic de discotecă. Am încercat să aștern pe hârtie tot ceea ce mii, sute de mii de compatrioți ai mei trăiesc după căderea comunismului și risipirea lor în lume în căutarea unei vieți mai bune. Jurnalul se derulează între anii 1998-2005, ani în care
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
stupide și fade. 29 octombrie 2000 "Campusul" Chemin Vert (în realitate, două luxoase blocuri de locuințe, aparținând Universității din Geneva) a fost prevăzut la subsol cu un soi de "sală polivalentă", care ar trebui să slujească sărbătorilor de tot soiul, discotecă etc. Atmosfera este rece, de beton armat, la propriu și la figurat, căci se învecinează cu un soi de bunker și adăpost antiaerian, un accesoriu obligatoriu pentru toate clădirile din Elveția. Încercare total nereușită de "socializare" cu noii mei colegi
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
mai pot frige sardine), declară artistul bucătar cu năduf și ușurare la finalul interviului. Ora două dimineața. Ma întorc acasă pe bicicletă, pe o stradă mai puțin circulată, pentru a-i evita pe imbecilii de 18 ani care ies din discoteci în Golf-ul lor VR4 tuned, după ce au fumat des joints (țigări cu marijuana). Una costă cât salariul meu pe două ore de lucru. Este o seară caldă, de primăvară-vară, prima seară cu adevărat caldă a anului. Orașul nu vrea
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
din România. Îmbătrânesc. Mă trezesc la ora 02.17 dimineață (ceasul meu electronic cu cifre roșii strălucitoare dixit), deschid ușa și încep să fac morală unui grup de trei tineri canadieni cu caschetă și plete care se întorc vociferând de la discotecă. Nu au mai mult de 19-20 de ani, încă mai au coșuri pe față. Au trecut zece ani de zile de când făceam și eu cam același lucru doar că în forme mult mai violent-comunitare decât ei. Am uitat totul. Nici măcar
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
față. Au trecut zece ani de zile de când făceam și eu cam același lucru doar că în forme mult mai violent-comunitare decât ei. Am uitat totul. Nici măcar nu mai sunt capabil să beau o bere cu prietenii, să merg la discotecă, să suport zgomot și fum. Mă simt vinovat după ce am închis ușa. Observație banală despre timpul linear al Canadei: viteza nebună cu care se consumă zilele aici, existența ritmată doar de logica week-end-ului (week-end, week-end, week-eeeeend! cântă vocile de la radio
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
dac-a mai ieșit câte una prin parc, de mână cu vreun fraier. Da’ și chiar dacă... vorba nu știu cui: „Cel mai bun anticoncepțional e aspirina ținută strâns între genunchi!“. Și când, și unde... la nouă jumate seara trebuie să fim acasă, discoteca se închide oricum la zece, iar babacii trebuie să știe cu cine-ai plecat, cine te aduce acasă, unde ești în orice clip-a vieții, că altfel încep să se jeluie cum se sacrifică ei pentru noi și ne pun
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
în ocazii cu totul speciale, să pup fetele pe gură : „țoc !“. De fapt, e mult spus „fetele“, pentru că a fost vorba doar de una singură, într-o excursie cu clasa. După ce am dansat cu ea cîteva „bluzuri“ în cadrul programului de discotecă organizat în cantina căminului unde eram cazați, am invitat-o să ieșim puțin să ne plim băm. Ajunși afară, fata a zis, bineînțeles, că-i este frig, ceea ce m-a făcut pe mine s-o iau pe după umeri. Ne-am
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
pricina, ea cu capul pe umărul lui, el frecîndu-și bărbia de obrazul ei ; amîndoi cu ochii închiși. De-abia în anul următor, tot la Costinești, aveam să mă inițiez în fine în arta sărutului. Am cunoscut, într-o seară, la discotecă în Ring, o tipă - nici nu mai țin minte cum o chema. știu doar că locuia în Ploiești și că era asistentă medicală. În seara respectivă nu s-a întîmplat nimic, doar am dansat ceva mai mult, dar ne-am
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
care au inundat satele, deschise zi și noapte, cu ceștile de cafea, cu pachetele de țigări și cu paharele de tărie, umplute mereu, ascultând manele și discutând în termeni pe care hârtia nu-i suportă; Să se distreze destrăbălat în discotecile cu program prelungit în toate nopțile săptămânii, în localuri cu oferte variate și atractive, ca și cum viața ar fi o nesfârșită petrecere; Să preia și să utilizeze în propriul comportament manifestările de violență și de bădărănie întâlnite la tot pasul; Să
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
emigrare sau de pătrundere în lumea afacerilor. Un catren intitulat „La remorcă” exprimă, cu amărăciune, această stare de lucruri din învățământ: De când economia țării e-n derivă, Dăscălia nu mai este atractivă. Mulți din cei ce, totuși, o îmbrățișează, La discotecă, politică sau bar o remorchează. Tot mai puține cadre didactice își dedică întreaga capacitate educației generațiilor de copii și adolescenți. Și nu fără urmări: nivelul alarmant de scăzut al pregătirii absolvenților de gimnaziu, carențe majore în educația moral-civică a elevilor
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
după evenimentele din decembrie 1989, fiind pătrunsă, până în temelii, de spiritul și de practicile capitalismului autohton, neaoș dâmbovițean. A înflorit nemunca, bine plătită de Statul social din bani publici, s-au înmulțit speculanții de toate felurile, au proliferat dughenile, barurile, discotecile, năucindu-i pe bieții truditori ai pământului, atâți câți au mai rămas... Duminică însorită și caldă de mai. Orele de meditație (studiu individual) la Liceul Pedagogic „Vasile Lupu” din Iași s-au încheiat. Elevii interni, în mici grupuri, stau relaxați
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
școală de gura părinților și ca să nu piardă alocația. Nu ca să învețe. Prezența unora la școală este doar un prilej de a se întâlni cu gașca, de a se distra și de a pune la cale petrecerile nocturne în baruri, discoteci sau localuri de destrăbălare nelimitată. Știu oare părinții ce preocupări au copiii lor și modul cum își petrec timpul cât nu sunt acasă? Mă tem că nu! Cu gândirea matură și cu experiența dobândită într-o viață de dascăl, îmi
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
ne umplu sufletul cu frumosul autentic al artei lor. În ceea ce îi privește pe adolescenții și tinerii satului, totul este bine și frumos. Se îmbracă după modelele oferite de emisiunile de la televiziunile comerciale, își petrec zilele și nopțile în barurile, discotecile și cluburile cu program permanent, ofertante de atracții seducătoare, se distrează dezlănțuit ca și cum acesta ar fi țelul suprem al existenței lor prezente și viitoare. „S-a întors lumea satului pe dos”, filozofează pesimist Dumitru Dascălu. Paștele copilăriei În preajma sărbătorilor Pascale
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
spectacol plutitor, la care spectatorii cu aripi ce zburau deasupra scenei aplaudau din aripile lor minunatul spectacol al naționalităților ce le traversau teritoriul. În barul ce se afla la nivelul unde ne aflam noi se aprinsese din senin o adevărată discotecă în care voia bună și muzica se împrieteniseră formând o echipă care sculase toată lumea în picioare, dintre cei care se aflau pe terasă afară, invitându-i la dans în noi ritmuri muzicale, să își manifeste bucuria. Astfel sus pe platforma
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
femeile suspină zilnic de grija sărmanei Maria, fată fără noroc, din telenovela care vorbește atât de frumos despre secretul ei - căci cablul a ajuns de multă vreme și acolo unde pulsează tradiția neamului nostru; fetele și băieții se întâlnesc la discoteca satului, unde se dansează și din când în când se lasă cu tradiționala bătaie (ca să nu spunem că tradiția a fost întru totul abolită). Și cu toții se îmbracă de la butic. Pe scurt, satul este astăzi - oricât încearcă să ne îmbrobodească
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
despre o proiecție intelectuală citadină asupra acesteia. „În ziua acesta, toate fetele mari își pun nu știu ce sub pernă“, „țăranii ung cu usturoi grinda“ etc. Fetele mari de la țară sunt însă conștiente că mult mai eficientă pentru viitorul lor amoros este discoteca de la căminul cultural. Iar țăranii, îmbrăcați cu flanele luate din talcioc, se uită la domnul acela de la oraș care soarbe pofticios din borșul dumnezeiesc - făcut după o rețetă tradițională, dacă nu chiar neolitică (cu muguri de trestie și șapte tipuri
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
surprind din când în când cum mă uit și eu la discuțiile despre cum a înjurato țața Floarea peste gard pe țața Vica, la analizele analiștilor despre cât de grav e că Vasile sa luat de mândra lui Gheorghiță, la discoteca de la căminul cultural, sau la seminariile televizate iscate de faptul că purceaua lui Ion a intrat în porumbul lui Costel. Apoi mă trezesc din iureșul ăsta mediatic și mă întreb: de ce trebuie sămi încarc viața cu tot ce ia zis
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
surdă a Smarandei (jucată fără vanitate de o Marinca perfect dispusă să pară antipatică) și de neastîmpărul lui Boogie (delicat transmis de Bucur). Toate tensiunile explodează în cearta aceea, în urma căreia Boogie pleacă de acasă, își regăsește amicii într-o discotecă și pleacă de-acolo cu o prostituată. în esență, suspansul părții a doua e foarte clasicul o-va-face-n-o-va-face. și aici, Muntean lucrează cu o imensă finețe. Dacă prostituata ar fi prea uzată, dacă Penescu și Iordache ar fi prea grobieni sau
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
un cartier de la periferia orașului, locuia un tânăr în vârstă de 24 de ani. Era căsătorit și avea un copil. Era un băiat liniștit și, deși se afla la o vârstă la care mulți își petreceau timpul prin baruri sau discoteci, el frecventa cu regularitate duminica, biserica. V-ați dat probabil seama că tânărul nostru era ortodox. Cu puțin timp în urmă, în cartierul lor se construise o nouă biserică, dar nu una ortodoxă, ci una adventistă și foarte mulți oameni
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
biserici. Mama ta mi-a adus liniștea celei mai frumoase vacanțe din viața mea, cu iubirea ta pentru mine cu tot - era pentru prima oară în viața mea când aflam ce înseamnă să fii iubit. Mi-a adus somnul de după discotecile lui Ciprian, cu cămășile aranjate înainte de a pleca la „dans”. A venit Mama Bucovină cu fânul adus spre vale cu grape și nervi, cu Pusa cu păpușa, cu Ramona și cu Dana. Iată-mă rostogolindu-mă la vale dinspre Glossa
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
Parque Nacional Alerce Andino" am putut vizita o atare stațiune turistică, Puerto Varas, situată pe malul lacului Llanquihue, cu o vedere superbă asupra vulcanilor Osorno (2652m) și Puntiagudo (2190m). Kilometri și kilometri malurile lacului sunt pline de baruri, restaurante și discoteci și de pensiuni pitorești. Zona este căutată și pentru numeroasele izvoare de ape termale, avându-și originea în adâncul vulcanilor. Am înnoptat într-o astfel de pensiune amenajată după ultimul catalog Neckerman, cu toate comoditățile, oferind servicii de 5 stele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
muncă în cadrul "sistemului", eu fiind angajat de la 12 decembrie 1988 la IAPIT o filială a Ministerului Turismului, respectiv Întreprinderea pentru Agrement și Producție Industriala pentru Turism. Sediul se afla în spatele hotelului "București", iar întreprinderea se ocupa de săli de jocuri, discoteci, parcuri de divertisment, telecabine și producția de oale și plite pentru restaurante. Era un job "pe cinste" pentru un fost diplomat, dar mă gândeam că-i totuși bine că n-am fost trimis la "planta educativă", respectiv, "la stuf". Trei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
a avea un castel pe valea Loirei și a povesti că ți-ai petrecut vacanța aici îți oferă uși deschise în cele mai alese cercuri. Punta del Este reprezintă o creație de 5 stele, de la hoteluri și restaurante, la magazine, discoteci, parcuri. Strălucește peste tot, nu vezi gunoaie, cerșetori, câini vagabonzi și stațiunea oferă turiștilor tot ce-și doresc: plaje curate, piscine, terenuri de golf, de tenis, de călărie, spectacole muzicale cu cele mai mari formații și soliști de pe planetă, cazinouri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Ministerului Afacerilor Externe. Aveam de rezolvat câteva probleme mărunte, în mare parte administrativ-contabile, de ambasador ieșit la pensie. (Primisem la Montevideo decizia de pensionare "cu data de 31 martie 2005".) Pe culoare, figuri necunoscute, tineri și tinere îmbrăcați ca pentru discotecă, mestecând gumă, râzând și vorbind în gura mare. Eu, cu părul grizonat, pus la costum și cravată, păream exact un "dinozaur" printre ei, venit dintr-o altă lume. Nu mai era ministerul "meu", pe care-l îndrăgisem și în care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
o astfel de situație grea și sensibilă. De altfel, a făcut cunoscut și la conducerea țării, la mai multe ministere și la cei în drept dar totul parcă în zadar. Dacă ar fi un stadion, sala de sport sau o discotecă atunci nu se pune problema, imediat se găsesc bani. Și pentru biserică, nu. Ce să zic!? Gândiți-vă domniile voastre la această situație. Și veți găsi un răspuns în frică lui Dumnezeu. Ei, uite așa, s-a făcut oră de
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]