1,946 matches
-
condițiile alin. (1). ... Articolul 829 Delegarea (1) Administratorul își poate delega parțial atribuțiile sau poate împuternici un terț să îl reprezinte la încheierea unui act determinat. ... (2) Administratorul nu poate delega unei terțe persoane administrarea generală sau exercițiul unei puteri discreționare, cu excepția cazului în care delegarea se face către un coadministrator. ... (3) Administratorul răspunde pentru faptele celui substituit în măsura în care beneficiarul nu a autorizat în mod expres substituirea, iar în cazul în care autorizarea există, răspunde numai pentru lipsa de diligență în
CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (*actualizat*) ( Legea nr. 287/2009 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233224_a_234553]
-
prejudiciul este produs prin fapte care, potrivit legii, constituie contravenții sau infracțiuni). Așadar, determinarea prețului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior se realizează în baza unor criterii obiective și legale, cu înlăturarea oricăror elemente subiective sau discreționare ce ar putea duce la încălcarea principiului legalității incriminării. În plus, nu poate fi primită nici critica autorului potrivit căreia prevederile contestate afectează principiul egalității în drepturi a cetățenilor în fața legii, deoarece stabilirea valorii materialului lemnos sustras se face raportat
DECIZIE nr. 1.593 din 9 decembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108 şi art. 110 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, precum şi a dispoziţiilor art. 32 din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229328_a_230657]
-
Codul de procedură fiscală, excepție ridicată de Ioan Presăcan într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la executare. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile de lege criticate, permițând instituirea sechestrului asigurător, instituie un drept discreționar în favoarea organului fiscal, încălcându-se astfel prevederile art. 44 alin. (1), (2) și (3) din Legea fundamentală. Totodată, dispozițiile de lege criticate nu corespund exigențelor referitoare la accesibilitatea și previzibilitatea normei juridice, atâta vreme cât "din cuprinsul normei nu se pot identifica
DECIZIE nr. 1.297 din 4 octombrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 129 alin. (1), (2), alin. (3) teza întâi şi alin. (4) teza întâi din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237495_a_238824]
-
cazul adoptării unor legi privind fondul cauzei după comiterea infracțiunii și care sunt aplicabile atâta vreme cât cauza este în curs de judecată. Acest principiu decurge din politica sau din alegerea pe care o exercită statul în materie penală în cadrul competenței sale discreționare. Acesta este un argument suplimentar în aprecierea constituționalității textului legal criticat din perspectiva voinței legiuitorului, a scopului legii care nu este decât o măsură de politică penală menită să accelereze procedurile judiciare penale, iar nu din perspectiva datei săvârșirii infracțiunii
DECIZIE nr. 1.470 din 8 noiembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 320^1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236996_a_238325]
-
echilibrului puterilor în stat în cazul în care statutul de refugiat a fost recunoscut prin hotărâre judecătorească - aceasta fiind situația vizată de critica formulată de autorul excepției -, întrucât textele de lege criticate nu conferă nicidecum Oficiului Român pentru Imigrări competența discreționară de a anula o hotărâre judecătorească. Ca urmare a apariției unor elemente noi, care, dacă ar fi fost cunoscute la momentul acordării statutului de refugiat, ar fi condus la respingerea cererii de acordare a statutului de refugiat, autoritatea administrativă competentă
DECIZIE nr. 1.351 din 13 octombrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 25 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) şi art. 100 lit. b) din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237160_a_238489]
-
muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, se arată că dispozițiile legale criticate reprezintă principii ale raporturilor de muncă ce au în vedere stabilitatea raporturilor juridice civile; totodată, acestea protejează angajatul de puterea discreționară a angajatorului și de eventualul abuz de drept al acestuia, fără însă a reprezenta o îngrădire împovărătoare a dreptului angajatorului de a decide. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate
DECIZIE nr. 1.237 din 22 septembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236700_a_238029]
-
la schimbarea din funcție, fără a se arăta vreunul din motivele ce pot determina această măsură. Astfel, este evident că numirea și schimbarea din funcție a viceprimarului au la bază criterii politice, iar nu profesionale. Se apreciază că, lăsând puterii discreționare a consiliului local schimbarea din funcție a viceprimarului, se încalcă egalitatea în drepturi a cetățenilor, instanța neputând verifica temeinicia hotărârii, raportat la normele de drept aplicabile. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare
DECIZIE nr. 1.177 din 15 septembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 69 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi ale art. 57 alin. (4) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236350_a_237679]
-
procesului nu se poate susține că este afectată acea componentă a procedurii echitabile legate de predictibilitatea normei (cealaltă parte ar fi surprinsă pentru că nu putea anticipa dispariția temeiului juridic al pretențiilor sale), pentru că asupra normei nu a acționat în mod discreționar emitentul actului. O interpretare în sens contrar ar însemna, în fapt, suprimarea controlului de constituționalitate și, ceea ce este gândit ca un mecanism democratic, de reglare a viciilor unor acte normative, să fie astfel înlăturat. Continuând să aplice o normă de
DECIZIE nr. 12 din 19 septembrie 2011 privind recursul în interesul legii, referitor la existenţa unei divergenţe jurisprudenţiale determinate de efectele deciziilor Curţii Constituţionale , prin care s-a constatat neconstituţionalitatea art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236358_a_237687]
-
prevăzut de alin. (1) al aceluiași articol. Cât privește art. 3 alin. (2) și art. 5 alin. (2) din Legea nr. 226/2006 , arată că acestea creează o incertitudine asupra actelor normative aplicabile, fiind posibil să se aplice în mod discreționar de către casele de pensii fie dispozițiile Legii nr. 226/2006 , fie dispozițiile Legii nr. 19/2000 . Curtea de Apel Craiova - Secția a II-a civilă și pentru conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că excepția de neconstituționalitate nu este
DECIZIE nr. 1.062 din 14 iulie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 77 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi ale art. 3 alin. (2) şi art. 5 alin. (2) din Legea nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiţii speciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235216_a_236545]
-
condițiile alin. (1). ... Articolul 829 Delegarea (1) Administratorul își poate delega parțial atribuțiile sau poate împuternici un terț să îl reprezinte la încheierea unui act determinat. ... (2) Administratorul nu poate delega unei terțe persoane administrarea generală sau exercițiul unei puteri discreționare, cu excepția cazului în care delegarea se face către un coadministrator. ... (3) Administratorul răspunde pentru faptele celui substituit în măsura în care beneficiarul nu a autorizat în mod expres substituirea, iar în cazul în care autorizarea există, răspunde numai pentru lipsa de diligență în
CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 287/2009 **). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233791_a_235120]
-
muncii. De asemenea, este criticată majorarea duratei maxime a perioadei de probă și posibilitatea de a dispune încetarea contractului de muncă printr-o notificare scrisă. Autorii sesizării critică și dreptul pe care îl dobândește angajatorul de a stabili în mod discreționar normele de muncă pentru salariați fără consultarea acestora, fapt ce încurajează exploatarea abuzivă a forței de muncă, în scopul maximizării câștigului, fără vreo condiționare privitoare la protecția socială a muncii. Totodată, se arată că protecția salariaților este restrânsă și prin
DECIZIE nr. 383 din 23 martie 2011 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 2 referitor la art. 16 alin. (1), pct. 9 referitor la art. 31 alin. (1), pct. 25, pct. 37 referitor la art. 72 alin. (5), pct. 40 referitor la art. 79 alin. (4), pct. 51 referitor la art. 94 alin. (2), pct. 52, 66, 70, 75, 78, 84 şi art. II alin. (1) din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, precum şi a legii în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231529_a_232858]
-
criticate este imediată. Astfel cum s-a arătat în Decizia nr. 1.655 din 28 decembrie 2010 , precitată, Guvernul nu poate prevedea în textul legii termene scurte de intrare în vigoare, pentru a putea folosi procedura angajării răspunderii în mod discreționar. În speță, însă, prevederea datei de intrare în vigoare a legii nu este animată de motive subiective, ci se dorește ca legea criticată să constituie un răspuns rapid și energic la cerințele economice curente. Curtea constată că data intrării în
DECIZIE nr. 383 din 23 martie 2011 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 2 referitor la art. 16 alin. (1), pct. 9 referitor la art. 31 alin. (1), pct. 25, pct. 37 referitor la art. 72 alin. (5), pct. 40 referitor la art. 79 alin. (4), pct. 51 referitor la art. 94 alin. (2), pct. 52, 66, 70, 75, 78, 84 şi art. II alin. (1) din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, precum şi a legii în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231529_a_232858]
-
înseamnă că nivelul de protecție al angajatului scade, ci se repoziționează mai degrabă rolul sindicatului în relația salariat - angajator, fără a se afecta însă prevederile art. 9 din Constituție. De altfel, nici în acest caz refuzul angajatorului nu poate fi discreționar, ci doar justificat de perspectiva afectării grave a activității. În plus, și în acest caz, un refuz nejustificat al angajatorului poate fi contestat în fața instanței de judecată. Curtea constată că, în privința criticilor ce vizează modificările aduse art. 52 alin. (1
DECIZIE nr. 383 din 23 martie 2011 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 2 referitor la art. 16 alin. (1), pct. 9 referitor la art. 31 alin. (1), pct. 25, pct. 37 referitor la art. 72 alin. (5), pct. 40 referitor la art. 79 alin. (4), pct. 51 referitor la art. 94 alin. (2), pct. 52, 66, 70, 75, 78, 84 şi art. II alin. (1) din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, precum şi a legii în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231529_a_232858]
-
dintre persoanele ale căror drepturi sunt respectate prin Constituția României", cât și "dreptul unui cetățean străin de a munci în mod legal pe teritoriul României și de a-și alege singur locul de muncă, acest drept fiind lăsat la puterea discreționară a angajatorului". Precizează că, în cazul său, chiar în conținutul deciziei de returnare a sa s-a constatat faptul că această decizie a fost luată ca urmare a unei culpe a angajatorului. Prin urmare, efectele nerespectării de către societatea comercială angajatoare
DECIZIE nr. 215 din 15 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 56 alin. (1) lit. e) şi alin. (2) din Ordonan��a de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231763_a_233092]
-
condițiile alin. (1). ... Articolul 829 Delegarea (1) Administratorul își poate delega parțial atribuțiile sau poate împuternici un terț să îl reprezinte la încheierea unui act determinat. ... (2) Administratorul nu poate delega unei terțe persoane administrarea generală sau exercițiul unei puteri discreționare, cu excepția cazului în care delegarea se face către un coadministrator. ... (3) Administratorul răspunde pentru faptele celui substituit în măsura în care beneficiarul nu a autorizat în mod expres substituirea, iar în cazul în care autorizarea există, răspunde numai pentru lipsa de diligență în
CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (*actualizat*) ( Legea nr. 287/2009 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233244_a_234573]
-
alin. (3) din Codul de procedură fiscală este exclusiv alternativă celorlalte modalități prevăzute de art. 44 alin. (2) lit. a), b) și c), și nu subsecventă acestora, organul administrativ fiscal având dreptul de a alege varianta de comunicare în mod discreționar, fără a respecta o anumită ordine. Modalitatea de comunicare a actului prin publicitate, astfel cum este reglementată de art. 44 alin. (3) din Codul de procedură fiscală, respectiv prin afișarea la ușa organului fiscal emitent și prin publicarea pe internet
DECIZIE nr. 774 din 16 iunie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 44 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234743_a_236072]
-
de vedere, să fie formulate cereri, apărări sau să poată fi făcute probatorii. De asemenea, se mai susține că sunt încălcate dispozițiile constituționale ale art. 24, deoarece dreptul judecătorului de a aprecia exclusiv asupra posibilității suspendării cauzei este un drept discreționar, care nu asigură protecția justițiabilului, în măsura în care legea nu stabilește criterii clare, precise, de luare a acestei hotărâri, ori simpla solicitare a unei cauțiuni de 10% din valoare fiind insuficientă pentru a fi asigurată echitatea, în sensul art. 21 alin. (3
DECIZIE nr. 1.399 din 20 octombrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 300 alin. 2 şi 3 şi art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238308_a_239637]
-
alege măsurile care să reglementeze raporturile de proprietate din țară, ci și pentru a avea la dispoziție timpul necesar pentru punerea lor în aplicare. 173. Totuși, această marjă, oricât de mare ar fi ea, nu este nelimitată, iar exercitarea puterii discreționare a statului, chiar și în cadrul celei mai complexe reforme a statului, nu poate determina consecințe incompatibile cu normele stabilite prin Convenție (Broniowski, menționată mai sus, § 182). 174. Conform art. 1 din Protocolul nr. 1, statul are dreptul de a expropria
HOTĂRÂRE din 12 octombrie 2010 în Cauza Maria Atanasiu şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227466_a_228795]
-
interesate. 205. În fine, Guvernul consideră că, în situații precum cea a României, caracterizată printr-un dispozitiv legislativ cu consecințe serioase și al cărui impact economic asupra întregii țări este considerabil, autoritățile naționale trebuie să beneficieze de o largă putere discreționară pentru a alege măsurile ce vizează garantarea respectării drepturilor patrimoniale și trebuie să poată beneficia de timpul necesar punerii în aplicare a acestora. În cazul de față, se pare că statul a devenit victima propriilor sale bune intenții. 206. Prin
HOTĂRÂRE din 12 octombrie 2010 în Cauza Maria Atanasiu şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227466_a_228795]
-
în cadrul contestației la executare. De asemenea, aceste dispoziții din Codul de procedură civilă restrâng obiectul cercetării judecătorești în cadrul acestui litigiu. Prin faptul că respectivele dispoziții legale nu definesc cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite, i se dă executorului judecătoresc posibilitatea discreționară să le stabilească la libera sa apreciere, întocmai ca o instanță de judecată. De asemenea, procesul-verbal prin care executorul judecătoresc fixează onorarii și stabilește cheltuieli de executare reprezintă titlu executoriu, instituindu-se astfel dreptul executorului judecătoresc de a aprecia arbitrar
DECIZIE nr. 1.082 din 14 iulie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 371^7 alin. 2, 3 şi 4, art. 399 alin. 1, 2^1 şi 3, art. 403 alin. 1 şi 3 şi art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236214_a_237543]
-
contravin, astfel, principiului constituțional al autonomiei universitare, deformându-i înțelesul și conținutul și deturnându-i scopul. Astfel, soluțiile prevăzute de dispozițiile art. 121 și ale art. 128 alin. (5) din Legea nr. 1/2011 subordonează instituțiile de învățământ superior puterii discreționare a unei autorități executive. Este adevărat că imperativul asigurării calității procesului de învățământ face necesară supravegherea modului de implementare a programelor naționale de către fiecare unitate de învățământ, dar, în învățământul superior particular, o asemenea competență nu trebuie să revină unei
DECIZIE nr. 1.090 din 14 iulie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 121, art. 124, art. 125, art. 128 alin. (5), art. 207 alin. (1), art. 209, art. 215 alin. (1), art. 288 alin. (1), precum şi ale art. 289 alin. (1) şi (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236567_a_237896]
-
raportat la prevederile Convenției menționate. De asemenea, se susține că, în mod implicit, și prevederile Convenției sunt respectate prin restrângerile de drepturi operate. Se susține că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, autoritățile naționale dispun de o anumită putere discreționară în a aprecia noțiunea de interes general al comunității, în acest sens fiind citată Cauza Beyeler împotriva Italiei, 2000. Privarea de un bun, prevăzută de art. 1 din Protocolul adițional la Convenție, poate fi făcută pentru realizarea unor interese generale
DECIZIE nr. 874 din 25 iunie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223579_a_224908]
-
vigoare la acel moment. Prin urmare, toate aceste acte juridice sunt subsecvente legii și se supun acesteia; prevederile lor nu au existență de sine stătătoare, ci sunt guvernate de lege, angajatorul acționând în baza și temeiul legii, neavând o putere discreționară în stabilirea drepturilor salariale. În al doilea rând, sistemul public de salarizare vizează retribuirea tuturor categoriilor de personal din sfera publică, iar criteriul esențial pe care legiuitorul îl are în vedere în determinarea cuantumului salariului/indemnizației/soldei diferitelor categorii de
DECIZIE nr. 1.601 din 9 decembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229551_a_230880]
-
din Codul muncii], ca act al legiuitorului originar sau delegat; legea este cea care oferă angajatorului public o marjă privind acordarea anumitor sporuri specifice, acesta neavând competența de a acorda drepturi salariale numai în baza și în temeiul unei manifestări discreționare de voință. Manifestarea sa de voință este condiționată și totodată limitată de lege. Însă, atunci când legea diminuează cuantumul sporurilor sau le suprimă, contractul individual de muncă nu trebuie renegociat prin întâlnirea voinței concordante a celor 2 cocontractanți pentru a se
DECIZIE nr. 1.601 din 9 decembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229551_a_230880]
-
a salariatului, de situația obiectivă rezultată din deținerea de angajator a documentelor și a datelor necesare elucidării cauzei. De asemenea, [...] accesul liber la o activitate economică și libera inițiativă, consacrate de art. 45 din Constituție, nu conferă drepturi și puteri discreționare angajatorului în raporturile sale cu salariații. Aceste drepturi pot fi exercitate numai în condițiile legii." Curtea constată că aceste considerente răspund criticilor formulate în prezenta cauză. În ceea ce privește susținerea potrivit căreia textele de lege ar împiedica instanța de judecată să judece
DECIZIE nr. 1.247 din 7 octombrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 264-268 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228188_a_229517]