2,835 matches
-
știam în copilărie", caracterizând-o drept un loc în care "nu se bea mult", probabil deoarece puțini își permiteau (225-26). Pe parcursul serii doctorul și editorul se contrazic pe tema semnificației sociale a obiectului analizei lor și din această dispută reiese discrepanța dintre subiectivitatea editorului și ceea ce vede - o lume pe care o obiectivizează profesional: ""Dar acești fermieri", spunea el, "au fost dintotdeauna niște plângăcioși înnăscuți". Editorul se simțea în avantaj și nu se mai opri din vorbit... Spuse că în unele
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
3 % din averea globală, aflate în posesia a 20 % din cele mai sărace țări în urmă cu treizeci de ani, a căzut dramatic și abisal la 1,4 %. Așa cum se poate vedea din Figura 5, în anul 1996, spre exemplu, discrepanța între cei foarte bogați și cei foarte săraci era destul de mare. Un număr copleșitor, de 2,3 miliarde de oameni, însemnând 45 % din populația globului (pentru anul 1996), îi reprezenta pe săracii lumii, comparativ cu cei 358 de miliardari ale
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
dura. Pe scurt, globalizarea liberalizează lumea" (Koch-Mehrin, 2007, p. 122). De către politicieni, mai ales de către liberali, globalizarea este percepută ca un proces economic fabulos, fără a lua în calcul și fața umană a acesteia. "Fără o față umană, globalizarea accentuează discrepanțele existente, făcând din proces unul dintre cele mai formidabile obstacole pentru demnitatea umană" (Monshipouri, Welch, 2001, p. 386). Procesele care au facilitat progresul în mobilitatea oamenilor, a capitalului, a bunurilor și a ideilor au oferit posibilități pentru noi rețele globale
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
ultimul timp, termenul de "acțiune afirmativă" sau "atitudine pozitivă" (acest termen mai ales în domeniul protecției copilului) care se referă la un complex de măsuri, de activități organizate la nivelul organizațiilor, al instituțiilor sau al colectivității, de natură a elimina discrepanțele, inegalitățile în relațiile dintre grupurile minoritare, dezavantajate, și populația majoritară, de a crește oportunitățile lor educaționale, profesionale, de promovare, în scopul integrării lor normale în comunitate. Uneori, cu semnificație apropiată, mai este utilizat și termenul de "discriminare pozitivă". De aceea
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
se experimenteze ca eficientă și în Europa modernă. În special pentru studenții țărilor din Est - izolate de restul lumii timp de jumătate de secol - efectuarea unor stagii de câteva luni în reputate universități din Vest ar putea conduce la atenuarea discrepanțelor de ordin tehnologic create în timp între Est și Vest. Vocația de maestru însă, nu se întâlnește pe toate drumurile. Când ea există, se poate manifesta sub cele mai variate forme. Din editorialul închinat de Gian Franco Bottazzo morții maestrului
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92230_a_92725]
-
de la noi nu pot fi în nici un fel comparate cu cele din SUA. Singura comparație ar putea fi făcută cu cheltuielile pentru medicația antidiabetică. La noi, ea reprezintă ~ 2/3 din toate costurile, față de ~ 15% cât reprezintă aceasta în SUA. Discrepanța provine din situația catastrofală a serviciilor medicale. În timp ce investigațiile de laborator care ar trebui efectuate obligatoriu la diferite intervale de timp nu sunt acoperite nici pentru 15% din pacienți, alte servicii esențiale (educația terapeutică, educația nutrițională, educația specifică pacienților cu
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92230_a_92725]
-
în mare măsură explicată prin controlul mai dificil al stării de hiperhidratare la această categorie de pacienți. Clasificarea unui pacient ca fiind hipertensiv reprezintă o sarcină dificilă, chiar în populația generală, non-uremică, atât din cauza variabilității intrinseci a TA în timp, discrepanțelor în metodele de măsurare a TA, cât și a erorilor des întâlnite în măsurarea tensiunilor arteriale înregistrate obișnuit (clinic, office) [Appel et al., 1993; Bailey et al., 1993]. în plus, la pacientul dializat, aceste dificultăți sunt amplificate de fluctuațiile largi
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
TA prezentate anterior, cuantificarea ecografică a geometriei VS ar reprezenta un marker mult mai fidel al acțiunii îndelungate a TA asupra organelor-țintă decât măsurarea punctuală a valorilor tensionale; autorii recomandă ecocardiografia anuală sau chiar bianuală la pacienții dializați; existența unor discrepanțe semnificative între măsurătorile automate și cele clinice, masa VS fiind corelată, la pacienții clasificați discordant (ca normotensivi printr-o metodă și hipertensivi prin cealaltă), mai degrabă cu valorile obținute prin monitorizare automată ambulatorie; ca urmare, pacienții dializați clasificați de regulă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
în greutate minim nu exclude precipitarea EPA. Pe de altă parte, mai mulți investigatori nu au reușit demonstrarea unor diferențe în ceea privește SIG între cei care au dezvoltat insuficiență cardiacă și cei care nu au prezentat această complicație. Această discrepanță este cauzată de fapt de statusul hidric diferit al celor care au dezvoltat insuficiență cardiacă (hipervolemici fără expresie clinică aparentă) față de cei care nu au prezentat această complicație (euvolemici). Patul capilar pulmonar ar putea contribui la dezvoltarea edemului pulmonar acut
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
elementele lipsă: adaptarea migratorilor la mediul lor natural, în sensul orientării în spațiu necuprins și a rezistenței în fața intemperiilor, a temperaturilor scăzute și a vânturilor puternice, în care selecția naturală a jucat primul rol și, în al doilea rând, absența discrepanțelor sociale, a egalității în fața soartei care-i pune în situația de a răbda de foame și de frig în mod echitabil. Supraviețuirea acestor populații este legată de folosirea calului rezistent la intemperii, iute pe întinderile necuprinse ale stepei și a
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
această meditație. Demers umanist prin excelență, concisa lucrare a lui Kirstinä are meritul de a fi una de referință, am dori să subliniem, mai ales prin traducerea sa în limba engleză. Considerăm că originalitatea demersului autoarei provine oarecum și din discrepanța dintre titlu și conținut: deși titlul face trimitere exclusiv la literatura finlandeză, locul acordat literaturii europene are o pondere considerabilă. Din punctul de vedere al tematicii, sunt abordate atât teme clasice, cât și mai neconvenționale, concentrându-se pe inter- relaționare
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
cu trenul, acesta precizează că toate gările sunt la fel: construite din lemn și vopsite în roșu și alb. Ajuns în capitală, este impresionat de varietatea de culori cu care îl primește orașul, de stilul moscovit al clădirilor oficiale, de discrepanța dintre orașul vechi și cel modern, de bulevardele largi, de clădirile din beton și sticlă. Datorită faptului că fie îi înconjoară marea, fie îi îngrădește pădurea, casele finlandezilor nu au curți, excepție făcând cartierele de vile ale celor mai înstăriți
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
nu are mare importanță pentru el"565. Prima întrebare s-a oprit asupra diferențelor dintre lumea nordică și cea românească, iar răspunsul este oarecum surprinzător: "De fapt, pe mine mă izbesc mai mult asemănările"566. El susține că nu există discrepanțe mari între români și finlandezi, ci doar acele diferențe inevitabile care țin de specificul fiecărei țări. Ralf Andtbacka creionează câteva considerații asupra limbajului poetic finlandez care, susține el, s-a schimbat foarte mult în ultimii 20 de ani datorită faptului
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
un anumit tip de slujbă, pe care de fapt și-ar dori-o. Și totuși, în urma procesului de evaluare, observăm că de fapt clientul are toate aceste abilități și cunoștințe. Aceasta este situația clasică, în care clientul se subestimează, existând discrepanță între imaginea despre propria persoană și realitate. Consilierul trebuie să sublinieze acest aspect, întrucât nu va aduce decât beneficii clientului: ".... dacă inițial mi-ai spus că nu ai nici o șansă pentru acest tip de slujbă, acum văd că ai și
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
situațiile lipsei de congruență între comportamentul verbal și nonverbal al clientului. Gestica, expresia feței, tonul vocii transmit neliniște, iar în același timp, clientul ne povestește despre cât de fericit a fost lucrând pentru o anumită companie. Există, cu siguranță, o discrepanță între ceea ce clientul afirmă și sentimentele sale reale oglindite de comportamentul nonverbal: Înțeleg că ai avut mari satisfacții lucrând pentru această companie... și totuși, nu mă pot abține să nu observ că ești puțin nervos când îmi povestești asta..." Provocarea
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
tinerilor este dificultatea de găsire a unui loc de muncă după absolvirea diverselor forme de învățământ. Principalele motive care îi dezavantajează pe tineri pe piața muncii din România sunt: * Dezacordurile între cererea și oferta de forță de muncă. Există o discrepanță între aspirații, așteptări, opțiuni profesionale ale indivizilor și posibilitățile reale de ocupare pe piața muncii. În timp ce tot mai mulți tineri dobândesc calificările necesare pentru diverse ocupații, numărul locurilor de muncă nu crește corespunzator. * Lipsa de coordonare dintre sistemul de învățământ
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
numărul locurilor de muncă nu crește corespunzator. * Lipsa de coordonare dintre sistemul de învățământ și piața muncii. Aceasta este determinată, pe de o parte, de inadaptarea programului de învățământ la cerințele economiei de piață, iar pe de altă parte, de discrepanțele existente între cererea și oferta de forță de muncă. Acesta este motivul pentru care unii tineri își încep activitatea în sectoare marginalizate, inferioare calificării lor și uneori chiar intră în circuitul muncii la negru. * Supraocuparea anumitor segmente de populație (în
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
prin: o servicii de consultanță și asistență pentru începerea unei activități independente sau inițierea unei afaceri o acordare de credite avantajoase pentru inițierea a noi locuri de muncă; * asigurarea egalității de șanse între femei și bărbați pe piața muncii; * reducerea discrepanțelor regionale de ocupare și de șomaj prin: o creșterea potențialului de dezvoltare economică și de creare de locuri de muncă la nivel local o acordarea de credite în condiții avantajoase o acordarea de credite nerambursabile pentru dezvoltarea localităților confruntate cu
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
culturii vizuale, Nicholas Mirzoeff, oportunitatea și nevoia studierii culturii vizuale care se concentrează asupra evenimentelor vizuale în care informația, semnificația sau plăcerea sunt regăsite la interfața cu tehnologiile vizuale (de la uleiul picturii la secvențele emisiunilor televizate) ar fi marcată de discrepanța dintre bogăția experienței vizuale în cultura postmodernă și capacitatea de a analiza această observație 100. Înțelegând cultura vizuală ca pe o tactică, din perspectiva unei structuri interpretative fluide, și nu ca pe o disciplină academică câtă vreme are în vedere
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
și cu Werblowsky XE "Werblowsky, R.J." , cu Sambursky XE "Sambursky" , cu Rotenstreich XE "Rotenstreich, Nathan" , care erau și ei acolo. „Eliade XE "Eliade, Mircea" era prietenul nostru”, mi-au confirmat toți. Și nu pot să explic criza asta de comunicare. Discrepanța dintre ceea ce am vorbit eu cu Scholem XE "Scholem, Gershom" și cu alții și ce-am citit eu la Eliade XE "Eliade, Mircea" rămâne pentru mine fără explicație. Cum de se întâmplă că în perioada cea mai fertilă a lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
București pentru colaborare în plan diplomatic, economic și chiar militar (din partea unui membru al Tratatului de la Varșovia!), fără a enumera principiile (prohibitive în acest caz) ce 122 călăuzeau politica externă americană. În epocă s-a explicat clar cauza reticenței Occidentului: discrepanța flagrantă dintre politica internă și intențiile de deschidere spre exterior, ceea ce nu pare important pentru L. L. W. Era cel puțin ciudată (pentru occidentali, desigur!) pretenția guvernării de la București de a apărea ca un fel de „buric al pământului” în
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
București pentru colaborare în plan diplomatic, economic și chiar militar (din partea unui membru al Tratatului de la Varșovia!), fără a enumera principiile (prohibitive în acest caz) ce 122 călăuzeau politica externă americană. În epocă s-a explicat clar cauza reticenței Occidentului: discrepanța flagrantă dintre politica internă și intențiile de deschidere spre exterior, ceea ce nu pare important pentru L. L. W. Era cel puțin ciudată (pentru occidentali, desigur!) pretenția guvernării de la București de a apărea ca un fel de „buric al pământului” în
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
și anumite alegeri naționale ipotetice care s-ar desfășura în locul lor. Conform studiilor realizate, pentru alegerile din 1989 și 1994, acest "pseudo-schimb de vot" a ajuns la aproximativ 20 la sută (van der Eijk și Franklin, 1995). Există, totuși, unele discrepanțe, dacă partidele de guvernământ pierd iar cele din opoziție câștigă (Oppenhuis et al., 1995; Ferrara și Weishaupt, 2004; Marsh, 1998). În urma a șase procese electorale pentru alegerea membrilor Parlamentului European, Hix și Marsh (2007) încearcă să descopere dacă alegătorii utilizează
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
principală este că "mărimea partidelor contează", așa cum prezice modelul alegerilor de rang secund (Marsh, 1998). Dovezile asupra efectului pe care îl are momentul electoral al alegerilor pentru Parlamentul European în cadrul ciclului electoral național se confirmă și ele, deși cu unele discrepanțe. Kousser (2004) e de părere că cei care votează pentru un alt partid de obicei abandonează guvernul, numărul dezertorilor crescând în conformitate cu creșterea distanței dintre alegerile naționale și cele ale Parlamentului European. Totuși, Marsh (1998) precizează că, dacă pierderile guvernului sunt
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
statele în Consiliu. După cum am văzut în acest capitol, cele două alegeri au loc în momente diferite și prin sisteme electorale diferite, astfel că nu e de mirare că rezultatele lor tind să se diferențieze. Acest lucru va explica parțial discrepanțele dintre cele două camere legislative ale Uniunii, Parlamentul și Consiliul, care vor fi prezentate pe parcursul întregului capitol următor. Dar, așa cum am mai observat în acest capitol, cetățenii pot influența deciziile Uniunii chiar și după alegeri, prin lobbying. În lobbying se
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]