1,706 matches
-
și care va forma o nouă grupare: „Prietenii Seminarului de estetică”. Studenții organizează acum conferințe publice (precum altădată tinerii de la Criterion), încheagă o formație teatrală, cheamă publicul la audiții muzicale. Curând, vor interpreta ei înșiși o altă partitură. Cu toate disocierile lui Blaga, „spațiul mioritic” devenise, în publicistica epocii respective, un clișeu developat tradiționalist, pe direcția închiderii în fața influențelor occidentale. Nici Goga nu mai putea reprezenta un model viabil, câtă vreme el era astfel și în ochii naționaliștilor puri, pentru care
CERCUL LITERAR DE LA SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
ci este argumentativ, constructiv și „alternativ”. Alternativa sa: „urbanitate și exclusivitate estetică”. Contestă spiritul pășunist, adică acea prelungire anacronică - pentru ei - a sămănătorismului începutului de veac, cu toate confuziile sale. Din nou se impune operată, îndeosebi în publicațiile ardelenești, o disociere (maioresciană) între etic, estetic și etnic. Mai ales ultimul element al triadei fusese creditat excesiv de „neosămănătorismul revistei «Gândirea»”, pentru care o literatură patriotică, națională, rurală și ortodoxistă este, prin aceste atribute, și una valoroasă. „Cerchiștii” se revendică în schimb de la
CERCUL LITERAR DE LA SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
213-219; Simion, Orientări, 107-118; Felea, Dialoguri, 109-124; Micu-Manolescu, Literatura, 122-125; Negoițescu, Scriitori, 410-421; Piru, Panorama, 193-194; Felea, Reflexii, 67-74; Martin, Poeți, II, 110-119; Constantin, Despre poeți, 66-69; Grigurcu, Teritoriu, 113-118; Ciobanu, Panoramic, 24-31; Doinaș, Poezie, 122-129; Caroian, Duelul, 23-27; Andriescu, Disocieri, 67-72; Raicu, Structuri, 236-241; Poantă, Modalități, 208-212; Oarcăsu, Destine, 109-113; Felea, Secțiuni, I, 137-139; Ciobanu, Critica, 58-64; Cristea, Un an, 89-97; Piru, Poezia, 335-346; Ungheanu, Arhipelag, 72-76; Barbu, O ist., 202-206; Negoițescu, Engrame, 55-71; Cristea, Domeniul, 96-97; Laurențiu, Eseuri, 61-69
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
teiului, Chișinău, 1984; Despre-o viță și-o bobiță..., Chișinău, 1986; Spicul și steaua, Chișinău, 1990; Flori de tei deasupra noastră..., București, 1995; Cântecele mântuirii, București, 2001. Repere bibliografice: Eliza Botezatu, Substanța unei deveniri, „Nistru”, 1971, 10; Mihai Cimpoi, Alte disocieri, Chișinău, 1971, 131-137; Ion Ciocanu, Itinerar critic, Chișinău, 1973, passim; Andrei Țurcanu, Dintre sute de catarge ’77, Chișinău, 1977, 150-162; Alexandru Burlacu, Poezii inspirate și versuri nedesăvârșite, „Nistru”, 1981, 9; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 204, 392. I.C.
CIOCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286249_a_287578]
-
moldoveni, care se lasă fermecați de „glasul amintirilor”. Abordând așa-zisul subiectivism auctorial, criticul pledează pentru unicitatea și independența celor mai îndrăgite personaje ale operei față de biografia celui care le-a creat. Cu acest prilej el nu ezită să opereze disocieri între opere valoroase, cum ar fi ciclul Medelenilor, și neîmpliniri sau chiar eșecuri, invalidate de gustul publicului de azi. C. a demonstrat, prin valoroasa sa monografie, dar și prin ediția critică la care a lucrat cu profesionalism peste un deceniu
CIOBANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286237_a_287566]
-
de studenție colaborează activ cu recenzii și articole critice la săptămânalul „Cultura” și la revista „Nistru”. Editorial, debutează în 1968 cu micromonografia Mirajul copilăriei, un studiu dens despre poezia pentru copii a lui Grigore Vieru. Au urmat culegerile de articole Disocieri (1969), Alte disocieri (1971), Focul sacru (1975), care învederează un critic cu vocație, cultivat, deschis spre literatura autentică și spre orientările ei moderne, exigent în evaluarea acesteia din perspectiva modelelor universale. În contextul anilor 1960-1970, C. statornicește în Republica Moldova un
CIMPOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
activ cu recenzii și articole critice la săptămânalul „Cultura” și la revista „Nistru”. Editorial, debutează în 1968 cu micromonografia Mirajul copilăriei, un studiu dens despre poezia pentru copii a lui Grigore Vieru. Au urmat culegerile de articole Disocieri (1969), Alte disocieri (1971), Focul sacru (1975), care învederează un critic cu vocație, cultivat, deschis spre literatura autentică și spre orientările ei moderne, exigent în evaluarea acesteia din perspectiva modelelor universale. În contextul anilor 1960-1970, C. statornicește în Republica Moldova un nou tip de
CIMPOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
în alte provincii românești. El încearcă o formulă complexă de critică culturală, în care amestecă informația cu o estetică dominată de conceptele arhetipale și de acelea [...] luate de la trăiriști (Noica, în primul rând). EUGEN SIMION SCRIERI: Mirajul copilăriei, Chișinău, 1968; Disocieri, Chișinău, 1969; Alte disocieri, Chișinău, 1971; Focul sacru, Chișinău, 1975; Narcis și Hyperion. Eseu despre poetica și personalitatea lui Eminescu, Chișinău, 1979; Cicatricea lui Ulysse. Eseuri duminicale, Chișinău, 1982; ed. Iași, 1994; Întoarcerea la izvoare, Chișinău, 1985; Creația lui Ion
CIMPOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
El încearcă o formulă complexă de critică culturală, în care amestecă informația cu o estetică dominată de conceptele arhetipale și de acelea [...] luate de la trăiriști (Noica, în primul rând). EUGEN SIMION SCRIERI: Mirajul copilăriei, Chișinău, 1968; Disocieri, Chișinău, 1969; Alte disocieri, Chișinău, 1971; Focul sacru, Chișinău, 1975; Narcis și Hyperion. Eseu despre poetica și personalitatea lui Eminescu, Chișinău, 1979; Cicatricea lui Ulysse. Eseuri duminicale, Chișinău, 1982; ed. Iași, 1994; Întoarcerea la izvoare, Chișinău, 1985; Creația lui Ion Druță în școală, Chișinău
CIMPOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
de stimuli. Astfel de combinații de reacție pot fi prin ele însele subiecte ale învățării asociative, dar pot fi atașate și unor patternuri noi sau stimuli noi. S-a demonstrat însă nu numai asocierea dintre stimuli și reacții, ci și disocierea stimul-răspuns. În legătură cu acest fenomen, Guthrie a elaborat teorii secundare cu privire la: „inhibiția asociativă”, „uitare”, „dezînvățare”, „relația dintre recompensă și pedeapsă”, „procesul instruirii”, „motivație” ș.a. Le expunem în continuare pe scurt. 2.3. Teoria inhibiției asociativetc "2.3. Teoria inhibiției asociative" Guthrie
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
secte cultivă cu grijă aceste sentimente de alienare, singurătate și dezorientare prin întreruperea frecventă a somnului, schimbarea permanentă a orelor de luare a mesei și interzicerea potențialilor convertiți să păstreze contactul cu vechile cunoștințe. Acești pași exagerează în mod efectiv disocierea dintre atitudinile persoanei și recompensele cu care acestea sunt asociate. În plus, pașii sunt folosiți pentru a introduce și recompensa atitudini incompatibile cu vechiul mod de a privi lucrurile, dar compatibile cu ideologia promovată de respectiva sectă. Observăm din acest
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
și metodele cu ajutorul cărora gândirea umană își obține împlinirile?” (apud Cerghit, 1997, p. 148). Tipologia lecturii este structurată pe mai multe criterii: a) după ritmul parcurgerii, se pot distinge: lectura lentă, silențioasă, de profunzime; și lectura rapidă, care utilizează tehnica disocierii mișcării ochiului de verbalizarea interioară; b) după modul de desfășurare a lecturii, putem numi: lecturile critice (care, așa cum observa J. Bruner, îl ajută pe cititor să meargă dincolo de materialul la care se face referire explicită), lecturile paralele (de comparație, evidențiind
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
1990; Învățăturile unui venerabil prozator bucureștean către un tânăr critic din provincie (Corespondență către Ion Simuț), Cluj-Napoca, 1999. Repere bibliografice: Felea, Reflexii, 154-159; Cesereanu, Ipostaze, 136-143; Dimisianu, Prozatori, 111-116; Ardeleanu, „A urî”, 79-88; Sorianu, Contrapunct, 155-161; Stănescu, Cronici, 99-106; Andriescu, Disocieri, 237-241; Grigurcu, Idei, 159-163; Raicu, Structuri, 217-222; Dimisianu, Valori, 43-47; Nițescu, Repere, 91-97; Iorgulescu, Al doilea rond, 49-54; Ștefănescu, Preludiu, 248-259; Tudor-Anton, Ipostaze, 62-70; Raicu, Practica scrisului, 238-245; Simion, Scriitori, I, 533-542; Dobrescu, Foiletoane, I, 68-77; Mihăilescu, Conceptul, II, 126-132
GEORGESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287223_a_288552]
-
fenomen observat și în granulele secretoare din celulele ß. și preparatele comerciale conțin, într-o stare de echilibru, monomeri și polimeri (75 % hexameri) de insulină. Procesul de absorbție a insulinelor după administrarea subcutană parcuge etapele de dizolvare în spațiul interstitial, disociere până la stadiul de monomeri și apoi de difuzie prin peretele capilar (absorbția pe cale limfatică este nesemnificativă) (8). Absorbția analogilor cu acțiune rapidă este accelerată prin faptul că etapa de disociere nu mai este necesară. Rata de absobție subcutană a insulinelor
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
după administrarea subcutană parcuge etapele de dizolvare în spațiul interstitial, disociere până la stadiul de monomeri și apoi de difuzie prin peretele capilar (absorbția pe cale limfatică este nesemnificativă) (8). Absorbția analogilor cu acțiune rapidă este accelerată prin faptul că etapa de disociere nu mai este necesară. Rata de absobție subcutană a insulinelor este influențată de mai mulți factori: Insulinele umane, atît cele prandiale cât și cele bazale, se absorb mai repede și au o durată de acțiune mai scurtă decât cele animale
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
care absorbția este cea mai rapidă însă se pot injecta și intamuscular și intravenos, în urgențe. Insulinele cu durată scurtă de acțiune sunt soluții clare care conțin insulină cristalină, stabilizatori și antiseptice. După injectarea lor subcutanat au loc procesele de disociere, dizolvare și difuzie, ceea ce face ca intervalul necesar pînă la apariția acțiunii (50% din acțiunea maximă) să fie de 30 minute până la o oră, în cazul insulinelor umane, și de 30 minute pînă la două ore, în cazul insulinelor animale
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
sănătoasă cu ceilalți și cu sine însuși. Aceste forme de maltratare a copilului se asociază cu „simptome ulterioare de anxietate și depresie, mediate prin schemele de vulnerabilitate la răniri, rușine și autosacrificiu. Neglijarea emoțională se leagă de simptome ulterioare de disociere, mediate tot prin intermediul schemelor de vulnerabilitate față de răniri și rușine”(O'Dougherty Wright, Crawford, Del Castillo, 2009). Prima manifestare de abuz emoțional a copilului, o manifestare ce va deschide ulterior porțile pentru multe forme de violență împotriva copilului, este a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
evitarea conștientizării efectelor, a consecințelor acestor scene. în fața unei situații dureroase, traumatice înlocuiește gândul, reflecția printr-o acțiune compulsivă. Este ceea ce în psihiatrie și în psihologia copilului maltratat intră în conceptele de pasagge à l'acte sau acting out; 6. disocierea, frecvent descrisă în situații traumatice, când, pentru a le face față, persoana nu mai integrează la nivel conștient stimulii percepuți, afectele generate de aceștia și comportamentele neuromotorii reactive la stimuli. Este o caracteristică a sindromului de stres posttraumatic prin care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nici o cauză, nici o logică și așa cum am mai spus, le înspăimânta. Ele nu-și dădeau seama că spaima Aureliei era mereu trează și că orice situație reală care semnifica „vinovăție”sau „pierdere”era de nesuportat și declanșa aceste crize de disociere de situația reală, când evenimentul traumatic, catastrofic irumpea în cotidianul calm, banal. Marea frică a educatoarelor față de aceste crize de neînțeles ale copilului le făcea incapabile de a vedea și de a asculta resursele Aureliei, pe care se putea construi
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
limbajului și o metodă de a-l utiliza, cu cât o limbă este mai originală, cu atât mai puțină gramatică va trebui să conțină, cea mai veche dintre limbi fiind pur și simplu un dicționar al naturii"35. Însă această disociere trebuie bine înțeleasă. Herder nu se referă la formele gramaticale care se regăsesc în orice limbă; ci la înlănțuirea lor, la integrarea lor sintactică, la desfășurarea lor în vederea unei avansări frastice. Opoziția e aceea dintre sedimentarea verticală de forme și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
unic cadru național. E o tratare voit parțială, care privilegiază particularitățile locale ale gândirii geniului, cu riscul de a ignora dimensiunile ideii care nu sunt vehiculate în contextul culturii franceze. Și, în plus, cu riscul de a rata multe dintre disocierile conceptuale menite să clarifice ideea de geniu. Pentru că decizia de a plasa într-un singur spațiu cultural și de a observa funcționarea lui promovează în centrul cercetării forme de înțelegere și de utilizare adesea abuzive sau imprecise, care țin de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
arhivă care s-a constituit tocmai prin denunțarea unei asemenea reprezentări vagi a circulației de idei. Literatura pune în evidență limitele modelului de analiză propus de Ann Jefferson: pentru a fixa uzajul geniului în domeniul literar nu e eficientă o disociere a seriilor discursive. În mod evident, literatura nu are monopol asupra unei sintaxe specifice a geniului pentru că nu există un discurs "literar" al geniului. Universul literaturii e mai puțin un spațiu de producție a unui discurs despre geniu, cât unul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
degrabă decât să facem din ocupație o vocație, cum voia Luther, asumând din interior rolul pe care ni-l atribuie societatea, vrem să facem din vocație propria noastră ocupație"70. Ca să schematizez tipologia propusă de Schlanger, e vorba de o disociere între descoperirea accidentală a formelor de acțiune, adeziunea la forme de acțiune deja disponibile și invenția propriilor sale forme de acțiune. Sau, dacă încercăm să scoatem în evidență continuitatea acestor trei atitudini, putem să privim tipologia ca o gamă care
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
universalizantă a mitologiilor genialității. În al doilea rând, a fost vorba de raportul cu perspectiva autonomistă asupra operelor literare. După cum se știe, imediat după 1870, cultura română a fost puternic marcată de delimitarea filosofică a unui câmp al literaturii, prin disocierea componentei estetice de componenta etică a producțiilor spirituale. Asta a însemnat definirea unei colecții finite de obiecte asociate literaturii, care excludea, prin chiar premisele ei, o reflecție despre "puteri". Convingerea că literatura nu trebuie să se ocupe decât de lucrurile
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
din Paradis pierzând pentru totdeauna gratificațiile, prezervările, securitatea, hrănirea continuă și necondiționată, pentru a cădea în angoasa abandonului și fatalitatea de a trebui să rezolve propriile lor nevoi în durere. Această expulzare este ca o naștere, prima migrare individuală cu disociere consecutivă: "Ei cunoscură binele și răul". Heruvimi cu aripi în flăcări păzesc întrarea acestui Eden interzis pe care Karl Rosmann crede că îl poate recunoaște în imaginea acestei statui a libertății atât de curioasă și de luminoasă, cu sabia care
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]