6,113 matches
-
haine abandonate din motiv de nepotriveală cu outfitul ales. Dă-i și caută-l și dă-i și iar caută-l și tot așa. Și prin pat, și pe lângă pat, și pe jos... Nimic. După juma’ de oră, îl sun disperată pe Nic, care era la redacție: - N-o să-ți vină să crezi ce tâmpenie am făcut. - Ă? - Am pierdut un ac în pat și nu-l mai găsesc. - Ești tare, felicitări. - Și voiam sa te întreb dacă noi avem magneți
Când te sună soția… by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18519_a_19844]
-
până se stinge lumina și le dă afară portarul. Scena în care bărbatul devorează un porc întreg, asezonat cu maioneze, sosuri, murături și cartofi prăjiți, iar ea ciugulește două frunzulițe de pătrunjel, stropite cu puțină lămâie, după care se aruncă disperată, pe stepper, să le dea jos, e de un clasic ultrabanal. Puține femei n-au băgat în ele cisterne de supă de varză, n-au numărat calorii și n-au cunoscut starea de vinovăție pe care ți-o dă o
Ce frumos e să fii femeie! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18559_a_19884]
-
l-a întrebat dacă are liber barul pe 16 mai. La ora 4, înainte să se vadă să plătească avansul, am avut o revelație: nu se poate ca pe certificat să scrie 15 și pe verighete 16. L-am sunat disperată că vreau să ne căsătorim cu tot, tot, tot pe 15! N-a înțeles de ce am renunțat în 2 ore la visul meu de a mă mărita duminică (2 ani îl tocasem cu asta). De ce voiam duminică? Cred că săptămâna
De ce sunt miresele isterice – cea mai savuroasă confesiune by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18578_a_19903]
-
și onoarea să mă trezesc de 15 ori. Cea mai mișto trezire e prima, cănd realizez că am în fața mai multe somnicuri de căte 10 minute, cea mai nasoala e ultima, cănd realizez cu groază am în față o alergătura disperată printre mobile și o întârziere iminentă acolo unde tre’ să ajung. Cu toate astea, scenariul se repetă identic, aproape în fiecare dimineață. Mulți oameni nu pricep de ce nu îmi pun ceasul să sune direct la 8 sau la 8,30
Reteta de trezit dimineata by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18635_a_19960]
-
Simona Tache “Înregimentarea începe din secția de maternitate. Unde o mamă disperată, singură, fără sprijin crede că oricine altcineva e mai capabil decît ea să-i îngrijească băiatul sau fetița. Bebelușul e dus în secția de maternitate unde mai sînt cîteva zeci. Vreo două asistente medicale abia prididesc să-i schimbe și
Bebeluşii abandonaţi nu plâng by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18683_a_20008]
-
pe Rândunel Pisică, pentru că mi se pare că merită cel mai tare trofeul. E mai meseriaș chiar și decât Rămurel Pastramă! Cu toate astea, n-a reușit până acum să urce mai sus de poziția 3. Fac, așadar, un apel disperat! Intrați aici și votați-l și voi pe Rândunel! Să-l susținem din toate puterile noastre! Numai împreună cu noi va reuși să câștige! Hai, Rândunele, câștigă! Ești campionul nostru! Votați Rândunel și vom trăi bine!
Să-l susţinem pe Rândunel Pisică! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18733_a_20058]
-
toți peștii ăia, toate armele, toate gagicile, toate avioanele, toți pelicanii și toate celelalte personaje. Vor puțin la adăpost, vor la căldură, nu mai vor prin ploaie, prin ceață și prin frig. Gagica aia, din prim-plan, cel puțin, e disperată. Pare că strigă: “Mai pune, frate, o haină pe mine, că mi-e frig și se holbează la mine toți golanii, și mă fluieră, și vor să-mi pună mâna pe fund!”. Zadarnic. Se pare că cetățeanul în discuție nu
Umblă unul cu capul dezasamblat prin oraş by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18751_a_20076]
-
butelii de spray. Au cheltui o grămadă de bani să schimbe covoarele... În zadar. Nimic nu funcționa. Nimeni nu le mai venea în vizită, angajații refuzau să lucreze și pînă și față care făcea curățenie în casa i-a abandonat. Disperați, fostul soț și amantă au hotărît să se mute. După o lună, încă nu găsiseră pe nimeni dispus să cumpere casă. Cei de la agențiile imobiliare nici nu mai răspundeau la telefon. În final au cumpărat o casă nouă. Într-o
Nu va puneti cu femeile! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18847_a_20172]
-
bucătărie o sticlă de vin pe care socrul mare i-o lașase tatei. Ne-a plăcut. Și mie și surorii mele. Am băut toată sticlă! Când au venit ai noștri, destul de târziu în noapte, eram într-o ușoară comă. Mama, disperată, sună medicul care vine în puterea nopții să vadă ce s-a întâmplat. Se apleacă doctorul către noi, inspiră puțin aer și, întorcându-se către mama, îi zice: “Doamna, astia-s rupți de beți”. 3. În facultate. Am băut o
Mică antologie comică de abuzuri alimentare by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18898_a_20223]
-
Nu putem să riscăm un proiect pe care-l ducem cap-coadă cu oameni nerecomandați, nerecunoscuți. Aici nu este o fundație care asigură adăpost de urgență, protejat, pentru persone cu probleme... trăim vremuri grele care ne imping să luăm decizii inumane, disperate, egoiste...cine este de vină dacă planetele sunt așezate acum intr-o distribuție care este sursa consecințelor pe care le trăim?...trebuie să avem răbdare, pentru că va veni o zi în care o să fie bine. Tu poți să te întorci
FARA TITLU, PANA LA FINAL...EP. 4 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373708_a_375037]
-
Acasa > Orizont > Opinii > VIOREL ROMAN - INVAZIA BARBARILOR - 10 TEZE Autor: Viorel Roman Publicat în: Ediția nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului 1. Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană, Europa Centrală, e Pământul făgăduinței pentru afro-asiaticii dezorientați și disperați, după ce Lagărul ortodoxo-comunist și proiectul neoliberal-capitalist au eșuat lamentabil. 2. Un milion de mahomedani și idolatri vin în 2015 în Germania, nu în Rusia, Anglia/SUA. Internaționala comunistă, Solidaritatea socialistă, ca și egalitatea, speranța în bunăstarea, progresul neoliberal au dispărut
INVAZIA BARBARILOR – 10 TEZE de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373777_a_375106]
-
anunțul: - Și acum ,în limitele categoriei semigrea ,din București, intră în ring omul care l-a dărâmat cu o singură lovitură pe campionul național „Tigrul din Carpați ” ,nimeni altul decât „ PANTERAAA.... ” . Reflectoarele se roteau violent în culori țipătoare, mulțimea urla disperată,flash-urile nu mai conteneau să strălucească.... Iar mie mi se-nmuiaseră deja genunchii. Trebuia să intru falnic ,să salut mulțimea ca marile vedete ,să fac o tură completă de ring ... Doar că „PANTERA ” se transformase instantaneu în simplă „pisicuță
VIATA LA PLUS INFINIT (2) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384687_a_386016]
-
Nu-i venea nici o idee de comunicare. Se apropie de el o tânără drăguță. El încercă să silabisească ceva în „limbajul” universal, cu mâinile, cu capul. Tânăra zâmbi. Vorbi în engleză, în franceză. -Nu, nu știu decât românește! zise el disperat. -Așadar, sunteți român? întrebă zâmbind. Atunci ne va fi și mai ușor să comunicăm. Sunt și eu româncă. Mihai o privi de parcă a primit un colac de salvare. -Ce bine, zise el. Voi putea mânca și eu ceva. Ceru un
CONTINUARE FRAGMENT de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384759_a_386088]
-
fata era bine amețită? Hai să fim „serioși” nu-i mare eveniment în zilele așa-zise pline de progres sexual (vorba vine progres). Florica rămase însărcinată. Autorul nu da niciun semn. Părinții nu aveau habar de starea fetei. Florica era disperată. Nu pot spune nimănui că s-a întâmplat fără voia mea. Ce fac? Iubitul ei, Constantin, dispăru. Apoi, în una din zile auzi că Petrică și Constantin sunt buni prieteni. Apoi, mai auzi ceva! Constantin se făcuse și el pădurar
NECĂJITUL FRAGMENT POVESTIRE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384763_a_386092]
-
plămânii și creirul. Nu era nici un copil în curte. Intră în casă. În camera lor, cei trei stăteau cuminți, urmărind ceva la televizor. Petrică, tresări la intrarea mamei. se umple plămânii cu aerul curat al dimineții. În vecini, câinele lătra disperat. Doina încercă câteva mișcări de relaxare, apoi intră în bucătăria curată, umplu ligheanul cu apă rece. Brr! Ar fi cazul să-mi încălzesc deja, apa. E totuși, prea rece! Bătrânica, gazda ei, nu avea baie, Doina scotea de cu seară
NECAJITUL NUVELA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384762_a_386091]
-
contrabas și-i îndemn pe toți să urce în carul în care ciripesc deja copiii fanfarei din Vaslui. La aeroport ajungem cam târzior, după gustul meu de femeie pățită. Facem checkingul la ghișee diferite. La un moment dat, un răcnet disperat: - Doamnăăăă! Măi doamnă! - Ce-i baiul? - Nu ne primește cu contrabasul! Scotocesc în geantă după medicamente, înghit o porție de protecție - așa a făcut și răposatul domn Ilișiu, când i-am adus la cunoștință că minerii sunt în muzeu - și
Dama cu contrabasul by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/13265_a_14590]
-
Mons. Urszui și Mons. Pusztai; biletele sunt colective, au preț confidențial și nu se preschimbă. Trebuie să cumpărați un bilet nou pentru Monsieur Violoncelle. Urmează o negociere lungă și neproductivă. Între timp, îmbarcarea pasagerilor normali s-a încheiat. Bine, zic disperată, cumpăr un bilet nou, de violoncel, că vreau să ajung repede acasă (în gând: ca să scap de tine, Mme Scorpie). Avionul așteaptă. Aștept și eu să-mi vină rândul la bilete - mai bine să întârzie avionul decât să sfideze cineva
Dama cu contrabasul by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/13265_a_14590]
-
neliniștit!) mă readuce la normal. M-am întrebat deseori de unde are atîta forță, atîta putere de-a rezista eroic, nu exagerez, eroic în viața lui de om care, iată, scrie, scrie, scrie. Mă gîndesc, deși pare paradoxal, că tocmai situația disperată a Iuliei îl face să supraviețuiască, să nu se lase, pentru a putea s-o ajute pe ea. Cu stimă și afecțiune, Emil Brumaru 11-VIII-980
Săracul Mugur, cîte scandaluri nu i-am făcut... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13639_a_14964]
-
ca să contabilizeze distanța parcursă zilnic, lungul coridor fără lumină proprie, o tulburaseră mai mult chiar decât teroarea perchezițiilor. Intensă, ea dura totuși puțin, iar până la următoarea teama se mai estompa. În schimb, pașii aceia tăcuți lăsau să se întrevadă tenacitatea disperată a dorinței de supraviețuire. Cu ce uzură, cu ce preț! Comparația cu închisoarea venea de la sine, chiar dacă a fi un fel de prizonier în propria casă era un lux față de viața de după gratii, mai ales când ele erau și comuniste
În vizită la unchiul Gh. by Mioara Apolzan () [Corola-journal/Imaginative/13093_a_14418]
-
în categoria filmului documentar, operele sale fiind dezbătute în critica străină de film, realizează emisiuni literare la posturile de radio din Germania... Poezia sa, cu certe rădăcini în spațiul natal, este de o remarcabilă acuratețe și concentrare. Mici strigăte, când disperate, când umil întrebătoare, dau seama despre un tumult sufletesc în care, rareori, domină seninul. Timpul, cuvintele, memoria sunt stâlpii pe care se sprijină un univers fragil și plin de candoare. o vece limpede, o prezență inconfundabilă... Vasile Igna Berna, 2003
POEZIE by Dana Ranga () [Corola-journal/Imaginative/13685_a_15010]
-
criticului, lamentabilă atât sub raportul interpretării cât și al documentării de istorie literară. Arogant și olimpian în relațiile sale cu ceilalți truditori pe ogorul operei lui O.Goga, Dodu Bălan rămâne un caz patologic de inadecvare critică, de fosilism literar disperat. Dumnezeu să-l odihnească în pace!
Ediție Goga la “Univers Enciclopedic” by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/13419_a_14744]
-
Iulia Popovici Pîinea amară a străinătății Nu cred c-am citit la vremea lui (în mai 2001) articolul pe care-l scria un tînăr crescut pe Bega și reîmpămîntenit pe Bahlui, literat și disperat, pe cale să plece în Statele Unite în calitate de cîștigător (cu soția) al Loteriei Vizelor. Sînt însă aproape convinsă că, dac-aș fi făcut-o, aș fi pariat de pe-atunci că semnatarul o să se-ntoarcă nu după mult timp din Țara Făgăduinței
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/13655_a_14980]
-
în metrou sau la coafor, pisoiașul meu îi face pe toți cei din jur să se oprească și să înceapă să-l caute îngrijorați din priviri. Iar pisicile, evident, înnebunesc de-a binelea. Încep să se agite și să umble disperate după ăla micu care miaună. Buun. Și-acum povestea la care voiam să ajung. Azi am fost la sală și mi-am lăsat telefonul în dulăpiorul din vestiar. Dar am uitat să îl dau și pe silent. Când mi-am
Pisoiul din dulap by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19126_a_20451]
-
lăsat telefonul în dulăpiorul din vestiar. Dar am uitat să îl dau și pe silent. Când mi-am terminat treaba în sală și m-am întors în vestiar, tocmai suna. Ce făceau două tipe aflate la fața locului? Se agitau, disperate, cu urechea lângă dulăpior. Mai aveau un pic și rodeau lacătul, să salveze pisoiașul. Le-am spus că e doar un telefon și au râs. Dar nu era râsul lor. Pe ascuns, au înfipt în mine priviri sfredelitor-suspicioase. M-am
Pisoiul din dulap by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19126_a_20451]
-
aude iar clinc. FACEBOOKISTA: Stai un pic, stai un pic, că ne-a scris cineva. (ia telefonul, se uită și se înverzește) Nu mi-a scris nimeni, a dat maica-mea like. Se înverzește și el, încep să se îmbrace disperați. Se deschide ușa și intră mama fetei, cu o falca-n cer și cu una-n pământ. MAMA: Faci dragoste, a? Îți arăt eu ție dragoste, nesimtito ce ești! O ia de păr. FACEBOOKISTA: Mama, iarta-ma, iarta-ma, nu
Cum fac dragoste facebookiștii by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19135_a_20460]