1,534 matches
-
bucurie, mister și iresponsabilitate”, cum spunea Virginia Woolf, evocarea Înstrăinării, exilului, iluziei au stimulat o efervescență pe care n-aș mai fi crezut-o posibilă. Ceea ce nu pleda, neapărat, În favoarea vreunui „model cultural” desuet, ci Însemna, mai curând, o stenică distanțare, fie și pasageră, de copleșitoarea producție actuală a culturii cotidiene, de masă, modelată după criteriile comerciale ale consumului imediat. Poate și o implicită respingere a Însăși noțiunii, prea pedagogică și colectivistă, de „model”, În favoarea opțiunii libere, personale, În care reveriile
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de la cititori, unele excesiv antisemite. În ciuda Înstrăinării de realitatea imediată, Bellow păstra un moderat optimism. Spera că bunul-simț american va rezista trivializării și idiotizării la care Îl supune actuala viață publică și politică. Beneficia, de fapt, de o sceptică, senină distanțare de mediu și Își găsise, În sfârșit, la bătrânețe, o parteneră tânără și ideală. Un soi de călugăriță evreică, inteligentă, cultivată, total devotată soțului. „Viitoarea mea nevastă va fi o evreică din China Town”, i-am spus, la despărțire, privind
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de alegerea momentului și locului și, mai ales, fără intenție de misionar”, așa Îmi scrie, În 2002, de la Berlin la New York, vechiul meu corespondent. Am aflat și eu, Între timp, destule, În context american, despre eroismul voluntar sau involuntar În distanțarea de mitologia „identității”, văzută azi ca un soi de cheie miraculoasă pentru toate ambiguitățile, contradicțiile și nedreptățile istoriei și ale cotidianului. Atunci Însă, la Începutul anilor ’80, ne refeream amândoi, fără atâtea conotații suplimentare, la respingerea clișeului literar, ca și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ceea ce știe sau Își imaginează despre B., dar Își investighează și propriul trecut, În care decedatul deține un rol dominant. Rezultat al unui treptat proces de inducție traumatică, Keseru pare a fi abolit, tocmai el, cititorul profesionist și sagace, orice distanțare critică față de eroul său, iar acesta apare ca o versiune „maturizată” tenebros a lui George Koves, personajul central În romanul Fără destin. George Koves supraviețuise și el, doar aparent, viața „pură și simplă” de la Auschwitz, inițiat În „fericirea”, ca și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
tradiționalist; el preia unele motive din zona tradiționalismului (cum ar fi acelea ținând de filonul suprasemnificării pe o notă melancolică a universului rural oltenesc - „Mica Valahie”), reinterpretându-le pe un portativ modernist ca pentru a le verifica rezistența, cu o anumită distanțare sceptic-amuzată față de procedeu. Sunt relevabile colocvialitatea fățișă sau ceremonioasă, metaforizarea neostentativă, preluarea și pastișarea prefăcut naivă a unor șabloane și locuri comune ale limbajului curent, utilizarea cu distorsiuni ironice sau afectuoase a unor rezonanțe intertextuale trimițând la surse culte sau
FRUNTELATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287102_a_288431]
-
la fără frecvență (1972-1974). A practicat diverse meserii: frezor, strungar, corector la Întreprinderea Poligrafică „Banatul” etc. A colaborat la „România literară”, „Orizont”, „Luceafărul” ș.a. A debutat cu un roman, Nisip, apărut în 1968, bine primit de critică, mai ales pentru distanțarea față de atitudinea și structura prozei oficiale a acelor ani. Personajul principal, Luca, este un tânăr în formare, care, spre deosebire de fratele său, nu vrea să se conformeze mecanismelor administrative și sociale, devenind astfel un inadaptabil, mereu în conflict cu ceilalți. Mediul
DEAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286709_a_288038]
-
Ukulele (poeme) ș.a. La cincisprezece ani de la apariție (1966), Horia Stamatu putea astfel să constate că Gruparea Destin „a contribuit original și substanțial, alături de toți cei ce-au scris cu demnitate și spirit critic în tot acest timp, la operația distanțării românești de marxism-leninismul cultural” și că „într-o viitoare istorie obiectivă a scrisului românesc, această activitate se va însuma cu toată cinstea cuvenită”. M.P.-C.
DESTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286743_a_288072]
-
cărții sale de debut, un optzecist tipic, asemănător, de pildă, cu Mircea Nedelciu ori cu Gheorghe Crăciun. Scriitura lui este dotată totuși cu o dicție și o „tactică” proprii, care o individualizează. Pătrunsă de un discret umor sec, autoreflexiv, caracteristic distanțării ironice, prozei îi lipsesc atât frenezia carnavalescă ori ludică, cât și grandilocvența ori exploziile sumbre. G. cultivă un anumit patos auster, implicit, aproape criptat: cel al cotidianului prozaic, observat cu autenticitate, într-o viziune predominant „rece”, ușor înflorită de o
GRIGOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287353_a_288682]
-
acestora - a fost înlocuită cu orientarea empirică a cercetării. Centrarea pe explorare a realității românești a făcut capabilă noua sociologie să evite obsesia angajării în mestecarea teoretico-ideologică a tematicii unui program comunist abstract. Profitând de opțiunea ideologică a comunismului românesc - distanțarea de internaționalismul dominat de sovietici și orientarea națională -, sociologia românească a obținut un statut privilegiat. I s-a permis dezvoltarea unei atitudini pozitive față de tradiția sociologiei românești antebelice, iar lucrările lui Gusti au fost publicate. „Valorificarea” (cuvântul de ordine în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
par că vorbesc și gândesc „ca din carte”, că își alimentează resursele de vervă și umor din universul almanahurilor cu sfaturi utile și al „Paris-Match”. Sub acest raport, textul frizează deseori kitschul, fără semne perceptibile de autoironie care să marcheze distanțarea față de un registru de exprimare „citat” pentru autenticitate. Toate aceste insuficiențe par să „recomande” literatura prozatoarei ca pe o versiune ceva mai elevată a literaturii „populare”, de consum. De fapt, lucrurile nu stau chiar așa: scrierile acestea nu sunt simple
CATINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286142_a_287471]
-
între aceste mari personalități ale filozofiei, științei și culturii românești există diferențe, că între „tipul ideal” al clasicului și opera lăsată moștenire pot fi sesizate nepotriviri, că între „caracteristica pură” a tipului ideal și realitatea concretă poate interveni o anumită distanțare. Mă voi referi în continuare doar la unul dintre clasicii psihosociologiei românești, la Traian Herseni. Nu voi urmări cât de mult se apropie Traian Herseni de „tipul ideal” al clasicului dar asigur că se apropie asimptotic dacă nu de toate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
visând să revină pe tronul țării sale, autorul nu a încetat să gândească diferit, total diferit față de cărturarii contemporani lui. Un singur exemplu: atitudinea față de aspectele privind patria după care tânjea, reflectată în Descriptio Moldaviae. Cum se explică, mai întâi, "distanțarea" lui Cantemir de o realitate care nu îi era doar cunoscută, ci față de care avea frustrarea de a nu fi reușit să o păstorească? Este Cantemir un străin față de poporul și de cultura de origine? Are "răceala" sa motivații personale
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cu politica promovată de Ceaușescu. Această politică, numită adeseori în literatura analiștilor politici „un marxism leninism original”, era ostilă populației române. „Regimul comunist din România a fost ostil valorilor spirituale veritabile””(Tismăneanu, 2005, p. 12). în încercările și tatonările în vederea distanțării de Uniunea Sovietică, care continuau orientarea lui Gheorghe Gheorghiu Dej, Ceaușescu a instaurat în România un neostalinism 2 (Janos, 1991; Tismăneanu, 1991) având aceleași trăsături ca și stalinismul impus celorlalte țări de către Uniunea Sovietică. 1. Președintele Consiliului de Stat, președintele
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Acest sentiment de indisponibilitate a partenerului poate fi generat de: „indisponibilitatea fizică a partenerului, amenințări ale partenerului de a dizolva relația, implicarea partenerului într-o altă relație (sexuală sau platonică) ce amenință unicitatea și legăturile strânse ale relației cu partenerul, distanțarea emoțională în relație cu partenerul și dobândirea unei puteri mai mari în relație, ceea ce-l face mai puțin dependent și legat de celălalt în relație”(Mayseless, 1991, p. 22). Când partenerul pare mai puțin accesibil și responsiv în relație, el
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
persoane străine, din afara familiei. Poate că unul dintre cele mai frapante aspecte specifice violenței domestice este amestecul de violență și intimitate „sub același acoperiș”(Mayseless, 1991). în vreme ce intimitatea presupune căldură, protejarea celuilalt, acceptarea lui, căutarea apropierii, violența are corolare opuse: distanțarea, respingerea, mânia sau furia în interacțiune, animozitatea, impredictabilitatea. în situații de violență, în general, ținta atacurilor dezvoltă așa cum am menționat în capitolul anterior, comportamente de autoapărare. în cazul violenței domestice, nu doar că ținta nu dezvoltă în general astfel de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
2010), întreținerea unui jurnal constituie o bună strategie de supraviețuire după o experiență traumatică. Pe această cale, suferința este scoasă la suprafață și încredințată paginii de jurnal, ceea ce provoacă un autentic catharsis și aduce măcar pentru moment un dram de distanțare și tămăduire. Când destinatarul confesiunii este o altă persoană, apare o particularitate (Cyrulnik, 2006, p. 220), deoarece atunci când te predai tribunalului altuia, într-un fel nu îți mai aparții căci desecretizându-te, te supui celuilalt și devii vulnerabil. Dar, în același
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
general, ca importante mecanisme de coping (Ionescu, Jacquet, Lothe, 2002) în situațiile de stres. Cu toate acestea, circumscrierea acestor factori în cadrul cultural al societății românești, le-ar putea modifica eficiența de intervenție într-un alt cadru cultural. 1) existența unei distanțări psihologice cerute de rememorarea unui eveniment traumatic individual sau colectiv; 2) nevoia acumulării unor resurse sociale care să susțină activitățile comemorative necesare; 3) îmbătrânirea progresivă și manifestarea selectivă a amintirilor/uitărilor celor care fuseseră implicați; 4) efectele proceselor de îmbătrânire
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cu cel dedicat scrisului pentru ceilalți, este cu adevărat cel al gazdei care sunt pentru mine însumi, de mine ca la gazdă a oaspetelui, conceput ca răsturnare radicală a unei dialectici stăpân-sclav, ca timp al unei eliberări, prin relația de distanțare care permite accesul, în acest joc al libertății, în proximitatea imediată și cea mai sensibilă a sinelui față de sine. Relația duală, prin urmare unică, este miza fundamentală. Rousseau visează la "o sferă îngustă dar aleasă după pofta inimii mele (...) un
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Tineretului, București, 1965, p. 136, (nota trad.). 220 "Dar o lăută poate să exprime vocea acelui ceas" (Hölderlin). Gândul întoarcerii ca întoarcere a gândului în el însuși se arată în cântecul aedului cu repetițiile formulare și reflectarea acțiunii într-o distanțare care garantează prezența. 221 Jean-Paul Hameury, Ithaque et après, Editions Folle Avoine, 1993; Raymond Farina, Fragmets d'Ithaque, Rougerie, 1980. 222 Claudio Magris, Itaca e oltre, Garzanti, 1991, p. 44-48. 223 Phyllis Katrapania a realizat în 1994 un metraj mediu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
întortochiat care este însăși viața noastră și care trebuie să ne ducă la adevărata libertate, după cum ne asigură Mântuitorul: „Adevărul vă va face liberi!” (Ioan, 8, 33). PAGINI DE POLITICĂ EXTERNĂ A ROMÂNIEI Vasile BUGA Relațiile româno-sovietice în anii ’80 Distanțarea de tutela Moscovei, la începutul anilor ’60, continuată în mod ferm în anii ’70, asigurase conducerii române un puternic suport intern și internațional. Este suficient să amintim, în acest sens, Declarația de independență a PMR din aprilie 1964, stabilirea relațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
sau personajele erau reale, de cele mai multe ori era vorba despre literatură propagandistică de un nivel scăzut. Cu timiditate au apărut mărturii în Germania, unii legionari și-au scris și publicat memoriile în străinătate, justificându-și atitudinile, acțiunile, toate acestea - cu distanțarea critică necesară - dovedindu-se utile ca izvoare istorice. în același timp, câteva extrem de sumare mențiuni orientate ideologic au fost publicate în România, unele la fel de scurte, dar neutre, putând fi aflate și în câteva dintre sintezele occidentale despre Mișcarea Legionară. însă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
istoric preocupat de actualitatea studiului său, așa cum o face, de pildă, Norman Davies, conștient că nici o carte de istorie care vrea să explice prezentul „nu este vreodată scrisă la momentul potrivit”. Cel din urmă găsește, totuși, legitimitatea studiului său în distanțarea de experții „apăruți peste noapte”: acestora le reproșează că se dedică prea ușor crizelor prezente, fără a le stabili însă precedentele istorice. Propune, în schimb, o cronologie stratigrafică, de factură arheologică, „plecând de la stratul cel mai modern, de suprafață, până la
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Dobrogea, Oltenia, Banat, Maramureș ș.a. Capitolul 12 este intitulat „De la supunerea față de Uniunea Sovietică la autonomie, 1957-1965” și atinge relațiile târzii cu puterea care impusese comunismul în România. în planul raporturilor cu Moscova, Dej avea să facă pasul spre o distanțare treptată, aceasta și în condițiile răcelii față de Hrușciov. La începutul anilor ’60, relațiile cu URSS s-au răcit, dar România a continuat să urmeze modelul sovietic. însă ruptura nu era profundă, ea nu afecta decât în mică măsură legăturile de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în al doilea rând, prin colectarea articolelor într-un singur volum, autoarea pune la dispoziția unui public mai larg un instrument prin care se poate apropia de un trecut nu prea îndepărtat, și totuși puțin cunoscut. Monica Lovinescu vorbește cu distanțarea pe care i-o oferă lipsa constrângerilor ideologice, depărtarea de țară și de presiunile exercitate asupra familiei rămase acasă - mama sa pe care comuniștii încercaseră să o folosească pentru a tempera entuziasmul anticomunist al Monicăi Lovinescu murise în iunie 1960
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
metodă. Pornește de la motivații, mai precis de la ideea lui Mark Kramer, autorul articolui „The Prague Spring and the Soviet Invasion of Czechloslovakia: New Interpretations”, potrivit căuia, pe baza punerii în circulație a unor noi surse documentare trebuie continuată cercetarea cu privire la „distanțarea sovieto-română”. Apoi, profesorul Retegan exprimă pe scurt opinii cu privire la politica externă a României față de evenimentele din Cehoslovacia și trece la discutarea surselor în ordinea importanței lor și a rolului pe care l-au avut acestea în lămurirea unor aspecte. Cartea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]