1,499 matches
-
rămân valabile și astăzi, când tendința preluării unor clișee interpretative funcționează încă. Fiecare dintre măștile care i-au fost atribuite jurnalistului împreună și considerate separat poartă amprenta ancorării ideologice a interpreților. Lipsa unei situări în context a operei eminesciene determină distanțarea de lumea de sensuri pe care poetul o construiește, iar întoarcerea la texte, din prisma epistemei caracteristice epocii noastre și cu conștientizarea presupozițiilor care domină receptarea, oferă șansa unei reevaluări a semnificatului publicisticii eminesciene. Demersul hermeneutic, înțeles ca dialog productiv
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cu care tratează teme dintre cele mai variate și prin soliditatea discursului ergumentativ. Paradigma publicisticii eminesciene marchează aptitudinea gazetarului de a impune un model discursiv în presa vremii, contribuind decisiv la modernizarea și diversificarea mijloacelor de expresie specifice scrisului jurnalistic. Distanțarea jurnalistului de stilul gazetăresc cultivat până atunci se face simțită atât la nivelul problematicii abordate, care vizează chestiuni esențiale pentru politica țării, cât și la nivelul expresiei. Lectura articolelor evidențiază apelul la surse de autoritate în domeniile abordate, folosirea constantă
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
sub vorbe linse și lucii"256. Este exprimată în aceste rânduri una dintre primele profesiuni de credință pe care poetul le face în spațiul gazetăriei, dar și promisiunea unui verb care părăsește cărările bătute în favoarea unei expresii obiective și curajoase. Distanțarea de stilul gazetăresc cultivat de generația pașoptistă se face simțită, atât la nivelul temelor abordate, dintre cele mai variate și atingând probleme esențiale pentru politica țării, cât și la nivelul expresiei jurnalistice, diferită de patosul și retorismul specifice publicisticii secolului
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
politic, specifice publicisticii eminesciene. Natura interdisciplinară a semioticii și capacitatea acesteia de integrare a unor instrumente variate de cercetare, inclusiv a mijloacelor informatice, oferă șansa unei perspective superioare asupra limbajului politic cultivat de Eminescu în presa vremii. Demersul semiotic relevă distanțarea publicisticii eminesciene de stilul jurnalistic al perioadei pașoptiste, individualizat printr-o retorică greoaie, tributară construcțiilor lexicale fixe și "frazelor sforăitoare". Desfășurându-și activitatea într-o perioadă de tranziție, atât la nivelul realităților politice și sociale, cât și la nivelul mijloacelor
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
pe de altă parte, unul negativ, reprezentat de Baudrillard, Bell, Toynbee. Perspectiva pozitivă asupra postmodernismului se divide, la rândul său, într-un tip de discurs social-afirmativ, care continuă optimismul și încrederea specifice anilor '50 în tehnologia care va face posibilă distanțarea față de trecut, și un discurs cultural pozitiv, care celebrează trăsăturile eliberatoare ale culturii postmoderne, manifestate cu precădere în cultura pop. Discursurile negative ale postmodernismului sunt conectate la ideea de criză postulată în lumea occidentală, criză care se conturează în special
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
distanțează de conceptul de postmodernism, el rămâne în general un teoretician al rupturii de modernism și de modernitate și al promovării unei alte ordini discursive 173. De cele mai multe ori, inclusiv această mișcare de acceptare completă a conceptului, dar și de distanțare de el în anumite momente a fost interpretată ca fiind tipic postmodernă, ca un adevărat simptom al postmodernismului. Situația aceasta, ce poate fi aplicată și altor gânditori, de pildă lui Lyotard, a fost considerată de unii critici drept "oportunism teoretic
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
media, antielitism, antiautoritarism, ironie radicală, postumanism, ethos postexistențial, antiformalism, simultaneitate etc. De asemenea, aceste aranjări sunt îmbogățite și de "lista" opozitivă a trăsăturilor modernismului și ale postmodernismului 188 din Toward a Concept of Postmodernism, care opune sinteza modernă antitezei postmoderne, distanțarea participării, perfecțiunea epuizării, scopul jocului, metafizica ironiei, profunzimea suprafeței, transcendența imanenței, granița intertextului, logosul tăcerii etc. Fiecare dintre termenii introduși în această schemă, deși reductivă și profund antipostmodernă prin utilizarea unei logici binare, a opozițiilor, transmite trăsături importante ale fiecărui
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
confirmă într-un fel caracterizarea succintă pe care Hans Bertens a oferit-o acestui curent: "postmodernismul este un termen exasperant!"206 Pentru a depăși într-o anumită măsură descrierile "în negativ" ale postmodernismului, ce provin mai mult din rupturile și distanțările față de alți termeni, voi încerca o schițare "pozitivă" a conceptului prin indicarea unor trăsături care sunt recunoscute de majoritatea specialiștilor ca formându-i un nucleu particular. Chiar dacă o parte dintre aceste indicii ale postmodernismului pot fi considerate ca reprezentând și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
le-am rezervat un spațiu corespunzător în capitolul care urmează. Anexă Modernism Postmodernism Romantism/Simbolism Patafizică/Dadaism Formă (conjunctivă, închisă) Antiformă (disjunctivă, deschisă) Scop Joc Model Accident Ierarhie Anarhie Perfecțiune/Logos Epuizare/ Tăcere Obiectul artei/ Opera perfectă Proces/Performance/Happening Distanțare Participare Creație/Totalizare De-creație/De-construcție Sinteză Antiteză Prezență Absență Concentrare Disperare Gen/Graniță Text/Intertext Paradigmă Sintagmă Hipotaxă Parataxă Metaforă Metonimie Selecție Combinație Rădăcină/ Profunzime Rizom/Suprafață Interpretare/ Lectură Contra Interpretării/ Lectură greșită Semnificat Semnificant Lizibil (în termenii
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
converge către identificarea subiectelor, conceptelor și strategiilor discursive care îl cataloghează pe Baudrillard drept un reprezentant al postmodernismului, consider că o imagine asupra operei și a evoluției sale din perspectiva trecerii de la modernism la postmodernism este una mult mai importantă. Distanțarea de ideea unei modernități caracterizate de principiile producției, raționalizării și progresului se realizează treptat. O primă etapă este aceea a analizei lumii moderne în jurul temelor consumului, sistemului obiectelor, a productivității, urmată de un stadiu numit de Best și Kellner "proto-postmodern
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Best și Kellner "proto-postmodern", majoritatea lucrărilor dintre anii 1960-1970 conținând asemenea subiecte care se îndepărtează de modelul marxist-semiotic din primele lucrări și care accentuează contururile unei lumi noi, de cele mai multe ori slab definite. Aceasta este perioada în care este subliniată distanțarea sa față de modernitate, astfel încât analizele și stilul observate în primele lucrări vor fi abandonate pe motivul irelevanței lor pentru o analiză pertinentă a societății contemporane. Etapa discursului postmodern începe în jurul anului 1980 și se concentrează pe descrierea personalizată a noilor
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
psihologice și alta ce realizează o combinație dintre primele două. În orice caz, multiplicarea bunurilor materiale și a serviciilor este resimțită ca o "mutație fundamentală în ecologia speciei umane"349, care conduce la o etică de tip consumerist și la distanțarea de etica productivistă a muncii. În aceste condiții se pune și problema reificării și a alienării 350, din moment ce în dorința de personalizare a consumului, "subiectul, prin însăși exigența sa de a fi subiect, nu face decât să se producă drept
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
căreia analiza marxistă asupra producției de bunuri este oarecum depășită de situația în care societatea se preocupă mai mult de producerea de semne și imagini decât de cea a bunurilor propriu-zise se va constitui ulterior în încă un motiv al distanțării de acest nucleu hermeneutic. Așadar, privită din perspectiva logicii sociale a consumului, Baudrillard susține că analiza poate fi realizată pe cel puțin două paliere: cel al procesului de semnificare și de comunicare (consumul reprezentând un sistem de schimb, dar și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
deși "radicală în analizele logice ale capitalului, teoria marxistă menține un consens antropologic cu opțiunile raționalismului occidental în forma sa definitivă pe care a dobândit-o în gândirea burgheză a secolului al VIII-lea"405. Devine evident astfel cum o dată cu distanțarea de teoria marxistă se produce și distanțarea de modernitate, concepută ca epocă a producției, a raționalizării și a capitalismului industrial. Această ruptură de modelul marxist de scriitură și de problematizare a fost diferit percepută de către criticii care s-au ocupat
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
teoria marxistă menține un consens antropologic cu opțiunile raționalismului occidental în forma sa definitivă pe care a dobândit-o în gândirea burgheză a secolului al VIII-lea"405. Devine evident astfel cum o dată cu distanțarea de teoria marxistă se produce și distanțarea de modernitate, concepută ca epocă a producției, a raționalizării și a capitalismului industrial. Această ruptură de modelul marxist de scriitură și de problematizare a fost diferit percepută de către criticii care s-au ocupat de opera lui Baudrillard. Astfel, dacă o
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
în această condamnare a marxismului ca oglindă a procesului de producție existența unui subtext, acela al prezervării de către Baudrillard a formei fundamentale a criticii marxiste (Mike Gane). Douglas Kellner, care realizează o interpretare din perspectiva ideologiei de stânga, fie deplânge distanțarea lui Baudrillard de temele abordate în prima parte a operei sale, fie, atunci când obiecțiile aduse de Baudrillard i se par întemeiate, consideră că teoria sa se încadrează într-un cadru neomarxist (în special în primele sale trei lucrări) care îmbunătățește
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
le depășesc cu mult pe cele ale stadiilor anterioare sau sunt chiar incompatibile cu acestea. În acest sens, este semnificativă anunțarea sfârșitului modernității și al însemnelor sale, din L'échange symbolique et la mort, precum și dezvoltarea caracteristicilor noii ere prin distanțarea de modul de producție, de economia politică, de linearitatea discursivă, care conduc cercetarea în domeniul mass-media, al modelelor cibernetice și al simulării. Baudrillard afirmă un set de concepte-cheie ale modernității care au ajuns la sfârșitul lor și pe care nu
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
într-o relație de echivalență cu omul, ca un dublu de-al său. În această comparație rezidă distincțiile nete dintre un simulacru care mai face trimitere la un original, și unul care, progresiv, tinde să oblitereze complet referința externă. Această distanțare de original și de referință va fi cu atât mai mare în ceea ce privește simulacrul de ordinul al treilea. Dacă simulacrul de prim ordin conținea în sine interogativitatea asupra naturii, cel de-al doilea ordin privește natura ca pe un obiect ce
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
scriitoricească din acest text a fost considerat un veritabil "driver-writer". Succesiunea rapidă a secvențelor discursive accentuează caracterul imediat și direct al percepțiilor, transformând propria scriitură într-un script sau scenariu de film, efectele textuale obținute fiind de ordinul dialecticii dintre distanțarea necesară față de spațiul american, pentru a descrie nefamiliarul, exoticul și alteritatea sa, dar în același timp înscrierea și prezentarea din interiorul acestui spațiu, pentru a conferi veridicitate și credibilitate lucrării. O referință care apare de câteva ori în text este
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
pulsiune brutală, irațională de a nega ceea ce se află aproape (inclusiv lumea reală), pentru a merge să vezi cum stau lucrurile aiurea ca și aceea de a precipita lucrurile spre sfârșit, pentru a putea să vezi dincolo de ele"575. Strategia distanțării și a refuzului explicit de a lua drept adevărate explicațiile obișnuite, situarea gândirii și a limbajului într-un agon perpetuu, negarea vreunui topos absolut sunt, prin urmare, câteva din tehnicile intelectuale frecvent utilizate de către autorul francez. De asemenea, o temă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Scriitura practicată de Jean Baudrillard reprezintă un exemplu de scriitură postmodernă și un efort de a reuni caracteristicile acestui fenomen cu cele ale teoriilor sociale, de fapt, a contopi postmodernismul cu postmodernitatea. Dincolo de afilierile periodice cu postmodernismul, urmate de anumite distanțări față de acest curent, credem că scrierile sale au intrat deja într-un corpus al postmodernismului, fiind considerate referințe pentru orice încercare viitoare de trasare a contururilor sale. Concluzii Filosofia postmodernă o filosofie autofagă? Demersul pe care l-am susținut până
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
nici un caz ca fiind un postmodernist. Best și Kellner consideră această luare de poziție destul de exagerată, având în vedere că Baudrillard a folosit chiar în lucrările ulterioare termenul de postmodernism, dezvoltându-l constant, poziția lor fiind aceea de a explica distanțarea lui Baudrillard din unele interviuri mai ales față de unele teoretizări cu care acesta nu se identifica, dar în nici un caz cu postmodernismul în genere. 174 Steven Best, Douglas Kellner, The Postmodern Turn, p. 26. 175 Mircea Martin, "O sinteză epocală
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
chiar astăzi el nu pare să implice vreo ruptură majoră cu modernismul, așa cum se întâmplă în Statele Unite" (ibidem, pp. 243-244, [s. a.]). Se observă așadar că Huyssen crede că în spațiul cultural american postmodernismul și-a construit o evoluție proprie prin distanțarea de modernism, în timp ce spațiul european este acela al continuității și al conviețuirii dintre cele două curente, în lipsa unei demarcații clare, care să probeze și voința unei caracterizări pozitive a fenomenului. Într-o interpretare care duce lucrurile și mai departe, Søren
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
voluntară și involuntară) trădează, în spirit, "metoda" proustiană, afirmând totodată imposibilitatea concilierii dintre suflet și trup, dintre literatură și viață. De altminteri, în concepția criticului-prozator actul creator presupune, repet, îndepărtarea de "realitate", refugiul strategic în imaginar. În caz contrar, dacă distanțarea nu se produce, arta va păstra inevitabil un contur mimetic-evocator, de reportaj sau de confesiune mai mult sau mai puțin mascată. "Contactul cu viața și cu natura", suntem avertizați din nou, nu constituie decât "o primă etapă în procesul creației
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
a-ți respecta angajamentele și a te ține de cuvânt, a fi punctual, a răspunde la scrisori, a fi politicos sau cât mai puțin mârlan posibil, nu este nici pe departe o pretenție exagerată, un semn de snobism sau de distanțare socială voit superioară. A avea dreptul inalienabil la viața ta particulară și a te purta în consecință, a dispune cum crezi de cuviință de timpul tău liber, face parte din standardele cele mai generale, dar și mai profunde, ale civilizației
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]