2,721 matches
-
noastre. Gânditorii perioadei moderne pun accent pe capacitățile și puterile creatoare pe care cei vechi (anticii) le dovediseră, dar care au fost pierdute în Evul Mediu. Marii creatori ai acestei perioade exaltă în operele lor capacitatea umană de a făuri, diversifica și îmbunătăți lumea,Giovanni Pico della Mirandola afirmă: „ai putea să decazi în ființe inferioare și brute sau ai putea să te înalți în lumea superioară a celor divine, după singura hotărâre a spiritului tău”. Renașterea i-a dat omului
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
Erasmus, etc. , gânditorii acestei perioade pun accent pe capacitățile și puterile creatoare pe care cei vechi le dovediseră, dar care au fost pierdute în Evul Mediu. Marii creatori ai acestei perioade exaltă în operele lor capacitatea umană de a făuri, diversifica și îmbunătăți lumea. P. dela Mirandola afirma: ” ai putea să decazi în ființe inferioare și brute sau ai putea să te înalți în lumea superioară a celor divine, după singura hotărâre a spiritului tău”. Recunoscând rostul plăcerii, a bucuriei în
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
aici ,, la vadul Bahluiului- Hârlău , în evul mediu, a fost reședința voievodală a Mușatinilor și un timp și capitala Moldovei. Această situare a favorizat așezări urbane dezvoltate timpurii, o economie înfloritoare, căi de comunicație intens circulate (șosea, cale ferată), agricultură diversificată datorită reliefului și solurilor variate. Din această interferență de elemente naturale și antropice a luat naștere un complex geografic sau un peisaj a cărui analiză trebuie să evidențieze în primul rând legăturile existente între componente. Acestui scop principal i se
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
a asimila cunoștințele, întîlnită între fete și băieți. Unul dintre exemple este urmarea de către fete a unor licee cu specific bărbătesc: minerit, construcții, etc.. Un alt aspect este diferența pregnantă de concentrare întîlnită la adolescenți. Programa de școală ar trebui diversificată în funcție de aceste caracteristici ale tinerilor. Poți în continuare să pici 30-40 % din băieți pentru că nu pot asimila cunoștințe în domeniul limbii române, sau dai la bacalaoreat un obiect care interesează băieții. Cantitatea de materie trebuie redusă în acest caz. Un
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
de un comportament deviant gen gelozie care duc la apariția de noi viruși deschid porțile pentru noi infecții în sfera genitală. Tuberculinum O altă formă de respingere este respingerea socială (tuberculoza). Pe măsură ce se dezvoltă societatea a apărut și s-a diversificat aceast tip de boală. Este întîlnit la familii de condiție mai modestă, fapt observat de către Jean Antonine Villemin spune că și nivelul de trai a pacientului este o cauză a îmbolnăvirii. În cazurile mai grave pacienții se refugiază în muncă
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
această activitate. Repertoriul ales de profesor trebuie: să fie accesibil; să fie adecvat vârstei, nivelului de înțelegere al elevilor și să corespundă cu nivelul de dezvoltare instrumentală al elevului; să familiarizeze elevul cu epoca și stilul de creație; să fie diversificat și atractiv; să asigure în permanență materialul didactic la clasă; Intervenția profesorului în timpul citirii la prima vedere va fi necesară atunci când intonația sau ritmica nu sunt juste. Pentru realizarea unei citiri de partituri cursive și corecte, profesorul îi va indica
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
și documentare precum și la necesitatea comunicării acestora dincolo de barierele de timp și spațiu. Bibliotecile tradiționale nu mai pot răspunde tuturor cerințelor. Prin urmare sunt obligate să asimileze Tehnologiile Informației și Comunicării și să își modeleze funcțiile și activitățile, să-și diversifice produsele și serviciile oferite, să își asume rolul activ de intermediar al informației în lanțul dintre autor și utilizator. Bibliotecile își pot asuma cu adevărat un rol educativ pentru că principala lor menire este de a pune la dispoziția utilizatorilor resursele
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
multe media fizice sau în rețele, create și folosite de unul sau mai mulți indivizi în anumite procese sau proiecte. Caracteristicile sale sunt : * ușor de manipulat (pot fi făcute modificări) * stabilește legături interne și externe (conexiuni între documente/în interiorul documentului) * diversifică/transformă formatul de citire (poate trece dintr-o formă în alta) * transfer instantaneu (informația poate fi transmisă rapid indiferent de distanțele geografice) * multiplică nelimitat (documentul original rămâne la sursă, fără a fi modificat; se poate realiza un număr nelimitat de
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
poate la rândul lui să hotărască, omul este singura ființă care iese din jocul repetiției și care încetează să reproducă, prin fiecare individ, tiparul. Căci suita hotărârilor ce alcătuiește un destin este o construcție originală care asigură posibilitatea creației infinite, diversificând o în chiar clipa în care ea părea că se închide odată cu omul. Față de istoria vieții speciilor, unde în spatele aparentei diversități domnește serialitatea ca monotonie infinită a tiparului, spectacolul omenirii ca istorie a destinelor produce diversitatea infinită în spatele identității aparente
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
speciilor. Deoarece destinul este o construcție originală, un proiect de viață realizat conștient și voluntar, care nu are nimic de-a face cu fatalitatea (expresia „acesta i-a fost destinul“ fiind total eronată), el asigură posibilitatea progresului ca creație infinită, diversificând-o în chiar clipa în care părea că ea se închide odată cu omul. Față de istoria vieții speciilor, unde în spatele aparentei diversități domnește monotonia infinită, spectacolul omenirii ca istorie a destinelor umane și a maladiilor de destin produce diversitatea infinită în spatele
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
acest radical implică toate, în cele din urmă, ideea înaintării, a faptului de a tinde către un capăt, a pătrunderii până la un punct final, a străbaterii. Verbele, substantivele, adverbele și prepozițiile născute pe radicalul *peralcătuiesc o întreagă constelație lingvistică, care diversifică în toate direcțiile posibile acest nucleu semantic. Drept care punctul de unde începe mișcarea, direcția mișcării, apoi mișcarea însăși între punctul de pornire și capătul vizat, deci parcursul ca atare, substratul lui material - natural sau artificial -, în sfârșit capătul sau limita mișcării
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
conceptului a rezultat din tendința de a grupa sub denumirea generică a „devianței" toate actele, conduitele sau stările ce au în comun faptul că ofensează sentimentele, așteptările, normele colectivității în cadrul căreia apar și se manifestă. Cum aceste norme s-au diversificat și s-au specializat, consecința firească a fost dilatarea universului discursului circumscris acestui concept.Devianța include astăzi nu numai încălcarea legii ci și orice abatere de la orice tip de normă care intervine și reglează existența unei comunități: de la acte, conduite
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
acest concept. Sistemul învechit, numărul redus de bibliotecari, persoane care ocupă directoratul ca funcție secundară, fac ca biblioteca să nu fie cu adevărat modernă, chiar dacă era o bibliotecă științifică și universitară. Până la primul război mondial, Universitatea și-a lărgit și diversificat profilul, în funcție de nevoile dezvoltării economice românești, de progresul științei și tehnicii mondiale. Prin noul Regulament din 1916, biblioteca ieșeană redevine o bibliotecă de studiu, ieșind de sub incidența Legii din 1864. Funcționarii, care în timp de trei ani nu obțin definitivatul
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
este un mijloc educativ prin care se urmărește reproducerea unor situații reale cu finalitate imediată, ce își propune să îndeplinească predominant un rol instructiveducativ. El se înglobează pentru acest motiv în sfera generoasă și largă a macrosistemului educației, care se diversifică corespunzător direcțiilor de perfecționare ale formelor de manifestare uman. În cadrul acestui concept, jocul contribuie la îndeplinirea obiectivelor și împlinirea sensurilor majore ale actului educațional. Relația dintre finalitățile și obiectivele sportului și a jocului este direct. Astfel finalitățile și obiectivele jocului
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
concursul tip Robingo, jocuri cu harta mută pentru localizarea unor așezări istorice, state, imperii etc. Jocurile didactice dezvoltă flexibilitatea gândirii, determină crearea conexiunilor interdisciplinare, dar și plăcerea căutărilor. Pornind de la aceste probleme - joc se naște capacitatea de " a vedea "căi diversificate de operare cu datele și de a căuta multiple și diverse soluții. Ele angajează Întreaga personalitate a copilului constituind adevărate mijloace de evidențiere a capacităților creatoare, dar și metode de stimulare a potențialului creativ al copilului ( mă refer la activitățile
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by PÎnzaru Ana Maria () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93561]
-
parte dintr-o “obște sătească” și populațiile migratoare care Îi atacau (fiecare elev din echipă este obligat să intervină În discuție de 2-3 ori); -Găsiți cel puțin 5 calități ale Împăratului Traian și alcătuiți-i portretul. Pe parcurs, sarcinile se diversifică și se complică de la o săptămână la alta. Astfel, elevii pot realiza sarcini ca: -Găsiți un alt sfârșit bătăliei de la Podul Înalt (Vaslui - 1475), presupunând că domnitorul Ștefan cel Mare nu s-ar fi aflat În fruntea ostașilor săi; -Găsiți
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Ana Radu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93562]
-
și prin/montarea de tomberoane ecologice • Promovarea zonei de agrement Ciric ca destinație pentru petrecerea timpului liber și a vacanțelor Scop Realizarea unei alternative pentru petrecerea timpului liber care să întrunească condițiile unui loc de agrement; Obiective: • oferirea unei game diversificate de servicii, astfel încât să se asigure satisfacerea tuturor clienților • promovarea și revigorarea turismului în regiune, într-o perioadă de maxim 2 ani de la implementarea proiectului, fapt cu efect benefic asupra creșterii numărului de turiști în regiune și implicit asupra dezvoltării
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
colaborare cu asociațiile profesionale, vor fi promovate programe diversificate care includ servicii în zone rurale. O atenție specială se va acorda atragerii tinerilor prin programe educative. Efecte. Crește gradul de utilizare a pensiunilor rurale care au o dinamică accentuată, se diversifică oferta turistică cu prețuri accesibile persoanelor cu venituri mai mici. În același timp, se oferă posibilitatea cunoașterii de către turiștii străini și români a tradițiilor autentice ale satului românesc. Programul Steagul Albastru (Blue Flag) Introducerea în România a simbolului Steagul Albastru
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
din Calea Codrului, Opler sau marginea Cumpătului sunt colonizate de vile; de multe ori nu se respectă planul de urbanism. Resursele antropice sunt dominate de amenajările sportive. Sunt prezente și de importanță de necontestat și atracții istorice, religioase, etnofolclorice, care diversifică oferta. În majoritatea stațiunilor montane se poate schia, existând pârtii separate pentru începători și pentru avansați. Elementele de caracterizare a unei pârtii de schi sunt: lungimea, panta, lățimea, orientarea, facilități de tipul tunurilor de zăpadă, existența trambulinelor naturale. Probleme ale
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
relative la domenii precise, aceste cercetări au lărgit considerabil câmpul a ceea ce este interesant: clasificări, raționamente, mecansime ale memoriei, reprezentări relative la toate domeniile cunoașterii. De fapt, antropologia cognitivă procedează invers decât demersul structuralist. Ultimul pleacă de la un corpus foarte diversificat de producții sociale (sisteme de rudenie, mituri etc.) pentru a le reduce treptat la câteva structuri fundamentale care definesc zonele mentale ale gândirii. Studiul cognitiv pleacă, dimpotrivă, de la mecanismele mentale create de individ pentru a gândi și a acționa în
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
loc în litosferă contribuie la modificarea în general lentă, continuă, a aspectului reliefului planetar ca și la formarea unor resurse minerale devenite indispensabile societății umane. Aceste procese se manifestă cu o mare variabilitate spațio-temporală, influențând puternic alte componente naturale și diversificând resursele menționate. Pentru dinamica geosistemului, în ansamblul său, sunt importante și unele procese care își au originea în partea profundă a litosferei, așa cum sunt magmatismul și seismicitatea. Acestea pot modifica atât structura scoarței terestre, cât și aspectul reliefului, climatul, învelișul
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
componente ale geosistemului. Fenomenele și procesele climatice contribuie masiv la formarea unor unități sistemice spațiale, care au un caracter specific al temperaturii, precipitațiilor și dinamicii aerului. O seamă de fenomene excepționale ca: temperaturile extreme, ploile torențiale, ariditatea, ciclonii tropicali ș.a., diversifică vremea și au efecte negative asupra activităților umane. În felul acesta, alături de relief, climatul condiționează repartiția geografică a populației și activităților ei. Față de ritmurile lente, specifice în general componentelor abiotice, aerul, vremea și în ultimele decenii chiar clima, prezintă o
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
prin industrializarea lor se obțin nu numai produse finite utile ci și cantități imense de produse secundare, multe nedorite, care nu se pot recicla, deșeuri, noxe. Volumul acestora este determinat de nivelul și sturctura consumului, mult mai mare și mai diversificat în țările dezvoltate, dar și de calitatea tehnologiei utilizate, mai rudimentară în statele în curs de dezvoltare. Posibilitățile de control al reziduurilor acumulate sunt în multe cazuri limitate. În felul acesta se determină forme de degradare și la nivelul celorlalte
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
mult mai scurte decât precedentele, această formă superioară de organizare a vieții și-a dezvoltat o carcateristică profund diferită de celelalte viețuitoare: rațiunea. Aceasta i-a permis nu numai un mod de existență diferit ci și o capacitate puternică și diversificată de a integra în existența și activitatea sa elemente și interacțiuni din întregul geosistem. Pe această cale, omul și societatea umană au dobândit și își dezvoltă continuu o mare capacitate de transformare a sistemelor naturale și a sistemului său specific
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
a raporturilor societății umane cu sistemele naturale l-a constituit apariția și dezvoltarea industriei, ca expresie mai avansată a valorificării unor resurse naturale. Activități complexe de extracție, prelucrare în mai multe etape, realizare a unor produse finite, desfacerea acestora au diversificat din ce în ce mai multe structura și funcțiile acestui sistem. Formelor de activitate primară (agricole) și secundară (industrie) li s-au adăugat activități terțiare (servicii), astfel încât însăși existența umană a devenit mai complicată, mai pretențioasă, mai transformantă față de sistemele naturale. Fără să-și
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]