7,734 matches
-
prana”) factor fundamental al Vieții și Energie pură, a cărei natură va rămâne în veci pentru om un mister fabulos, fiindcă e, în fond, “particula lui Dumnezeu”! În urma celor ce s-au notat aici, vedem, prin comparația entităților discutate că Divinitatea rămâne pentru Om (pruncul Său privilegiat) numai Părinte Creativ, dăruitor de sine și niciodată stăpân! Aceasta pentru că în nici o conjunctură Părintele nu poate să fie Stăpânul copiilor săi, ca, de altfel, niciunui alt egal, din specie! Iar dacă Dumnezeu nu
CREDINŢA DACO-DEOUMANIŞTILOR ŞI LIANTUL EI INTEGRAL, DUMNEZEUL UNIC CURCUBEU (D.U.C.) de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351362_a_352691]
-
scop. Pitagora spunea că”totul este orânduit după număr”, însă eu spun că numărul este orânduit după Totul, care simbolizează Datul naturii. Filozofii ... spun că este vorba de Datul divin. Apostole Iuda spune-mi dacă greșesc.Eu nu cred în divinitate. Forma aceste lumi, Apostole, este legea în virtutea căreia se repetă motivul. Aceasta amintește de ritm.De aceea mă rog la tine ca acesta să consfințească forma ce duce la Revoluția Universală la care gândesc și sper să înceapă. Forma fiind
O STAFIE TULBURĂ SPERANŢA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351370_a_352699]
-
ca și cum ai crede în Moș Crăciun. Eu așa mi-am pierdut credința, pentru că eu sunt un om care am fost tot timpul rațional și L-am abordat rațional pe Dumnezeu. Tot timpul am încercat să desțelenesc acest mare mister al divinității și al creației în mod rațional. Am abordat problema pe căi istorice, pe căi religioase, am început să citesc Eliade, am citit dogmatica, am citit filosofia, am studiat mult. Reporter: Din fericire ai fost unul care ai căutat, care ai
IN de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351444_a_352773]
-
și de reflexie filosofică. Reprezentările cosmologice, de natură religioasă, înfățișau universul ca pe o realitate armonioasă, structurată coerent și în același timp legată de o ordine mai amplă, de dincolo de lumea fenomenologică, care avea un caracter nelimitat și etern, transcendent: Divinitatea. Afirmarea frumosului făcea parte, astfel, dintr-o atitudine unitară în raport cu Dumnezeu, cu creația și existența, și prin urmare religia, arta și filosofia erau într-o vie comuniune. Frumosul a fost de la începuturi o parte constitutivă a vieții omului. Totul în jurul
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
Plotin, vechii elini nu aveau, în general, o concepție spirituală despre ideea de frumusețe, continuând să gândească, să vorbească și să scrie mai mult sub vraja frumosului formelor. Anticii au ajuns să vadă în frumusețe un privilegiu al zeilor, sau Divinității de care se împărtășea întreaga creație, dar nu au ajuns să rețină din aceasta, în lipsa Revelației depline, ultimele consecințe. Plecând de la datele Revelației cuprinse în Sfânta Scriptură și utilizând raționamentele filosofiei grecești, Sfinții Părinți ai Bisericii vor da naștere unei
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
interlocutor: se adresează iubitei, contemporanilor, tatălui (“nu-mi uit apartenența de bun creștin la sângele tău tată/... // te recunosc după cum râzi din haita de figuri de ceară// vin să-mi alătur fatalitatea de fatalitatea ta sperând să fim unul ...”), confraților, divinității ori morții (personificate) și chiar poeziei (“stihie grațioasă”, ale cărei “frisoane carnale” aduc în minte tinerețea “voluptuoasă”). Femeia iubită și moartea, personaje emblematice ale discursului, se află în relație antonimică: “...mă chinuiam să te strig/ să vii să-mi alungi
“...ASCUNS ÎN POEM CA SUB O LESPEDE GRAŢIOASĂ” de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350789_a_352118]
-
își și numește, de-altfel, primul capitol „Zburând până la origine”, pentru că Brâncuși este pentru Artă în general și pentru Sculptură în special, acea origine care lipsea Artei. „Vei vedea cititorule...”, cum Brâncuși va identifica Arta Plastică cu „limbajul” natural al divinității, pietrificat de timp din păcate, cioplind-o și șlefuind-o cu blândețea și pasiunea creatorului de artă sigur pe el, pentru a-i descoperi esența − verbul ei specific! − și a o putea înțelege, iar în final a o putea cuceri
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]
-
pentru Marea Călătorie” afirmați în “Sfârșitul lui Varanasi”. Cu alte cuvinte, ne aflăm “în marea trecere” a lui Lucian Blaga. Avem de-a face în acest poem cu o confesiune mistică a lui Carmen Firan pe tema căutării drumului spre Divinitate? - Căutarea divinității, cum o numiți, ori a sensului trecerii noastre este o preocupare subconștientă și permanentă, chiar dacă nu de cele mai multe ori explicită în scrierile mele, cum cred că se întâmplă la foarte mulți oameni care trăiesc “conștient”, încercând să înțeleagă
SUNTEM DEPENDENTI DE MIRACOL. DE VORBA CU SCRIITOAREA CARMEN FIRAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 116 din 26 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350810_a_352139]
-
Călătorie” afirmați în “Sfârșitul lui Varanasi”. Cu alte cuvinte, ne aflăm “în marea trecere” a lui Lucian Blaga. Avem de-a face în acest poem cu o confesiune mistică a lui Carmen Firan pe tema căutării drumului spre Divinitate? - Căutarea divinității, cum o numiți, ori a sensului trecerii noastre este o preocupare subconștientă și permanentă, chiar dacă nu de cele mai multe ori explicită în scrierile mele, cum cred că se întâmplă la foarte mulți oameni care trăiesc “conștient”, încercând să înțeleagă de unde venim
SUNTEM DEPENDENTI DE MIRACOL. DE VORBA CU SCRIITOAREA CARMEN FIRAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 116 din 26 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350810_a_352139]
-
oameni care trăiesc “conștient”, încercând să înțeleagă de unde venim, rostul existenței și al devenirii, ce se vrea de la noi, unde ne ducem, cât e menire și cât fatalitate, cât e întâmplare și cât calcul în această trecere... În poezie, tema divinității e concentrată și voalată de metafore, dar și eroii prozelor mele sunt marcați de întâlnirea cu divinitatea sub o formă sau alta, se confruntă cu provocările obișnuite ale existenței, recunoscând, însă marea provocare care le ghidează, simbolic, devenirea. - Vă propun
SUNTEM DEPENDENTI DE MIRACOL. DE VORBA CU SCRIITOAREA CARMEN FIRAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 116 din 26 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350810_a_352139]
-
de la noi, unde ne ducem, cât e menire și cât fatalitate, cât e întâmplare și cât calcul în această trecere... În poezie, tema divinității e concentrată și voalată de metafore, dar și eroii prozelor mele sunt marcați de întâlnirea cu divinitatea sub o formă sau alta, se confruntă cu provocările obișnuite ale existenței, recunoscând, însă marea provocare care le ghidează, simbolic, devenirea. - Vă propun să râmânem tot în India. “India îmi bântuia visele de mult, doar că nu-ți amintești întotdeauna
SUNTEM DEPENDENTI DE MIRACOL. DE VORBA CU SCRIITOAREA CARMEN FIRAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 116 din 26 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350810_a_352139]
-
și va rămâne același încă alte mii. Înțeleg de ce mari învățați, credincioși, artiști, au dorit să ajungă o dată în viață, în India. Este locul unde natura și cerul sunt mai aproape, neinterferate de “facilitatea” civilizației care îndepătează de adevăr și divinitate, tocmai în încercarea de a descifra misterul... - Uneori, vă întrebați - “Cât din viața aceasta să fie sortită/sfiiciunii/de a ne arăta întregi/într-o oglindă de cenușă. (“Oglinda de cenușă”) sau doar vă priviți “umbra întinsă arogant/în oglinzi
SUNTEM DEPENDENTI DE MIRACOL. DE VORBA CU SCRIITOAREA CARMEN FIRAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 116 din 26 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350810_a_352139]
-
multe ori cuvântul lup suna prea bine. Credeam și cred cu tărie că omul trebuie să fie corect și demn încă de tânăr, la fel și în credință. M-au dezgustat întotdeuna persoanele care-și aduc pe limbă crezul în divinitate atunci când anii cărunți le bat la ușă iar odată cu trecerea lor semnul crucii se îndesește și în obiceiurile zilnice, devenind tabieturi în lispa puterii pentru altceva. Ca și când anii trecuți și acțiunile de orice fel, dacă nu îți urlă veșnic în
ÎNTRE TIMP de ALEXANDRU BUZOIANU în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/350878_a_352207]
-
spre înalt. E drumul visat spre Paradis, Pe care-l urmezi ca visător, Pierdut ești în culoarea de iris, Tu care crezi că ești nemuritor. Aș vrea să urc spre tine pe trepte, Să ne topim în focul de trandafiri, Divinitatea timpul să-l îndrepte, Spre poarta marii noastre iubiri. Să mă cuprinzi ușor și gingaș, Capul să-mi apleci pe sânii tăi, Simțindu-mă un inocent copilaș, Pierdut pe ale iubirii visate căi. Referință Bibliografică: OGLINDIRE ȘI VISARE / Mihai Leonte
OGLINDIRE ŞI VISARE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/350891_a_352220]
-
c-un pod de țara-mamă Spre-a scrie o istorie de seamă. Ca azi să ne-nchinăm la chipuri care, Preacunoscute și nepieritoare Ți-au desenat destinul potrivit, Bătrân ținut de ape ocrotit! Fratelui meu basarabean Te-a adoptat cândva divinitatea, Ai fost urmașul unui neam de voievozi, Azi îți afirmi cu greu identitatea, Te pierzi printre neoameni și irozi. Te-au obligat să-l uiți pe Ștefan-vodă, Să uiți să scrii, o doină să asculți, Ți-au dat ceasloave cu
POEZII PATRIOTICE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350910_a_352239]
-
s-o simt și fizic. Când am aflat că Dumnezeu îmi oferă “marea șansă” de a vizita Japonia, m-a cuprins o bucurie imensă. Mi-am dat seama că această călătorie se înscrie într-un „plan”. În planul pe care „divinitatea” îl avea cu mine. Se știe că: ”nimic nu-i întâmplător”! Pentru mine, Japonia era țara de pe celălalt tărâm, țara în care au trăit samuraii și poate mai trăiesc, încă! Mă atrăgeau evenimentele din istoria tumultoasă a Japoniei dar mai
JAPONIA-MISTER ŞI FASCINAŢIE(JURNAL DE CĂLĂTORIE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351550_a_352879]
-
lumea de astăzi când interesele pentru confortul personal și pentru dobândirea puterii au prioritate, iată că există și posibilitatea de a ne scălda sufletele în apa curată a muzicii și a credinței, credința fiind rădăcina spiritualității, a legăturii tainice cu divinitatea. Pe lângă importantele cuceriri ale cunoașterii, ale tehnologizării, efortul de afirmare și dezvoltare a personalității umane include, fără tăgadă, rolul muzicii în peisajul vieții sociale. Amintirea, retrăirea evenimentului Nașterii Domnului în atmosfera unei săli de concert se face cu iubire, cu
JOY OF THE SEASON de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351545_a_352874]
-
seama, / își ridică pleoape / mama. / 18 septembrie 2011”. Frământările eului liric răzbat în fiecare vers al poemului “Nu știu unde, nu știu cum” - un soi de dialog de taină cu Dumnezeu, în care, repetitiv, aproape ca într-o litanie, poetul își exprimă smerenia în fața divinității, pentru veșnicele întrebări care-l mistuie și pentru îndrăzneala și cutezanța de a I le adresa: “Doamne, știu că plângi acum, / Doamne, știu că râzi de mine, / eu sunt lacrimă de drum, / eu sunt ochi, tu ești retine, / eu sunt
LACRIMA UNEI SECUNDE.VOLUM ANIVERSAR: NICOLAE BĂCIUŢ, CINCIZECI ŞI CINCI ; CRONICĂ: CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351512_a_352841]
-
cauți în adâncimile cerului nașterea celor cinci sori, care interferează în Anul galactic, odată cu alinierea planetelor, într-un singur Soare uriaș ce se ridică pe cer că un om... Și să descoperi Infinitul, Eternitatea, Visul, Dragostea, Libertatea și respectul pentru Divinitate și pentru Legea Sacra... Să descoperi toate aceste valori eterne, fără de care omenirea nu v-a putea supraviețui! Serendipity! Sirnea, 12.12.2012 * * * * * Fie că odată cu încheierea Anului galactic, prin fenomenul cosmic de aliniere a planetelor, data de 21.12
SCRISOAREA NR.135 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 720 din 20 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351561_a_352890]
-
modelul “Stelei arzătoare cu opt raze”, nu se mai poate dezbrăca de Lumina din lumină ce întrece toate luminile...Nu i se va mai permite căderea în ispita rătăcirii labirintului, și nu își va mai pierde niciodată parte ei de divinitate...Va urma Calea Celor de Lumină din lumină ce întrece toate luminile cu puteri ascunse, nu pe ce a “iluminaților” tereștri, care ne pregătesc nouă acum căderea și alunecarea în grotele istoriei, ignorând și sfidând Adevărul Creației, alternativă la toate
SCRISOAREA NR.141 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 708 din 08 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351588_a_352917]
-
îndepărtează-ți vălurile, lasă în plină strălucire frumusețea ta, potolește-i setea cu fructul trupului tău, dăruiește-i inima și, lăsându-te în voia lui, întărește-i elanul! Dar, la flacăra mângâierilor, nu te lăsa pustiită de partea ta de divinitate!" Devoratoare-i Maruca, nu-i așa?... Scrisorile mele de tranziție sunt, într-un fel, o Invitație la o Întâlnire cu Marele Eon Mesianic, într-o călătorie atemporală de taină, dar în același timp și o confirmarea inițiatică prin exercițiul Artei-transformării
SCRISOAREA NR.141 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 708 din 08 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351588_a_352917]
-
Sfântului Duh, acum și pururea și-n vecii vecilor! - Amin! - În pace să ne rugăm Domnului. - Doamne miluiește! - Pentru pacea Domnului și salvarea sufletelor noastre, să ne rugăm. - Doamne miluiește!...” Iar noi, ascultătorii, ne-am integrat în acel dialog cu divinitatea ... Au urmat piesele lui Rahmaninov: The Cherubic Hymn (Imnul Heruvic) cântat în limba engleză: „Sfânt, Sfânt, Sfânt, / Veșnic binecuvântat Domnul Dumnezeu Atotputernic, / Sfânt, Sfânt, Sfânt, / Dumnezeu în trei persoane,/ binecuvântată, binecuvântată Trinitate...", Blazhen muzh (din All-Night Vigil): „Binecuvântat este omul
CORUL „TENEBRAE” (TENEBRAE CHOIR) de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 702 din 02 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351640_a_352969]
-
vest,/cum să-l scrii, / mai bine îl trăiești..”.), cât și în condiția sa ideală, aceea de entitate spirituală. A doua ipostază a omului este cea de făptură aparținând inimii, adâncurilor nedescoperite și tăcerii, unde gândul și intuiția întâlnesc misterul divinității. Aceste tărâmuri sunt, în viziunea lui Consantin Stancu, și locurile în care sălășluiesc poezia și creatorul ei - poetul, ”bărbatul fără trup”: “Așteaptă pe fragede poteci ființa ta geamănă,/ jumătatea pierdută la naștere, / fii răbdător, / nu provoca ninsoarea, / nici albul până când
“GREUTATEA GÂNDULUI NEROSTIT” de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351663_a_352992]
-
sale și de prisosul ei, de durerea contrastelor acumulate în el însuși”. (Ibidem, Band I, p.36). Acest zeu evocat nu este altul decât Dionysos, zeul grec pa care în faza finală a lucrării „Ecce homo” Nietzsche îl va opune divinității creștine, căruia îi va închina stihuri: „Ditirambi către Dionysos”, și cu al cărui nume filosoful însuși își va semna scrisorile în anii de eclipsă mintală. Revolta lui contra miturilor până când a văzut o posibilă instaurare a unei mitologii noi, în
NIETZSCHE ÎNTRE RĂSĂRITUL ZEILOR ŞI APUSUL LOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351707_a_353036]
-
recomandare monahală, îl sfătuia pe starețul Sarovului: „Fii ca o mamă pentru călugării tăi” - Găsim relatat tot în lucrarea lui Olivier Clement. Părintele Andrei Scrima, în lucrarea sa „Despre Isihasm”, citându-l pe Sfântul Ioan Cassian, susține că „pot contempla divinitatea numai aceea care, cu ochi foarte puri, se înalță deasupra acțiunilor și gândurilor joase și pământești, se retrag și urcă împreună cu El (cu Iisus Hristos) pe acel munte înalt al singurătății, acolo unde Iisus Hristos, desfăcând sufletele din tumultul pasiunilor
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]