8,849 matches
-
este un promotor al bunăstării angajaților, realizată prin cooperare, loialitate, autodezvoltare, eliminarea disensiunilor organizaționale, identificarea intereselor comune dintre angajat și angajator. Din această perspectivă, managementul științific apare ca un facilitator al consensului social, al culturii industriale în care nu există diviziunea claselor sociale sau conflict. "Banii ca motivator" este sintagma ce caracterizează cel mai bine managementul științific. Chiar dacă viziunea taylorismului asupra motivației angajaților este una limitată și are un caracter intuitiv, managementul științific are meritul de a anticipa două direcții de
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
al II-lea î.C., prima, și respectiv unul sau două secole mai devreme, a doua. a) Cartea Jubileelor 6,3 scrie: „Zilele de comemorare și zilele favorabile sunt la începutul lunilor I, IV, VII și X, la cele patru diviziuni ale anului; au fost stabilite printr-o mărturie veșnică” (urmează exemplele din viața lui Noe). Textul continuă: „Și toate zilele stabilite formează 52 de săptămâni, și toate [săptămânile] formează un an complet. Așa a fost stabilit și săpat pe tablele
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
cu cât ea este mai specializată (echipele și emblemele). Punerea în scenă a competiției este posibil printr-o dezvoltare estetică a anumitor discipline, care nu sunt în mod natural grațioase, PUBLICUL ESTE ACELA CARE PLĂTEȘTE. Este organică solidaritatea oferită de diviziunea muncii. Legea trecerii de la solidaritatea sportivă mecanică la solidaritatea sportivă organică depinde de legea creșterii densității dinamice (globalizarea) sau morale (egalitatea) a populației: o creștere a populației permite acesteia să se specializeze în raport cu diversitatea trebuințelor umane. Ca exemplu este Campionatul
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
al infractionalității în țările africane. Din această cauză a existat și posibilitatea ca Africa de Sud să piardă organizarea turneului final al Campionatului Mondial din 2010. Specializarea face ca fiecare, pentru a-și satisface trebuințele, să aibă nevoie de ceilalți. Aceasta este diviziunea socială a muncii sportive, care stă la baza apariției unui nou tip de cultură sportivă, cea oferită de solidaritatea organică a societăților contemporane (globalizarea). După cum solidaritatea, ca sistem de modele culturale prescrie sau întârzie moduri ale acțiunii și ale simțirii
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
respectul, aplauze, lumini, zgomote, ofrande. Ca știință socială concretă, cultura sportivă se raportează la relația dintre persoane și lucruri, se raportează la achiziția unor competențe speciale ale corpului în joc, anumite competențe subordonate nu doar cadrelor domeniilor fizice, ci și diviziunilor sistemelor anatomice, juridice, politice și de moravuri ale sportivilor și ale publicului. Limbajul non-verbal al trupului sportiv semnifică ideea că homo sapiens este dominat nu doar de legi biologice, ci și de intuiții perspicace: personalitatea sportivului nu se schimbă nici
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
cu statui și temple despre corpuri umane superbe. Ca știință socială abstractă, cultura sportivă se raportează la relația dintre persoane și lucruri, se raportează la achiziția unor competențe speciale în sport, competențe subordonate nu doar cadrelor domeniilor economice, ci și diviziunilor sistemelor anatomice, juridice, politice și de moravuri. Am încercat să observăm relația cu biologia și antropologia drept o sinteză practică, întrucât finalitatea acțiunii sportive era transformarea corpului obișnuit într-un corp rezistent. Pentru greci, corpul era natural/gol/gimnast, frumos
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
de adevărurile tainice, un înveliș al ființelor, creaturile provin din Principiul Unu. Punerea în proporție a numerelor devine principiul arhitecturii, stadionului sculpturii, picturii, muzicii, dansului, filmului, al poveștii, punerea în proporție reprezintă ierarhia, devine un model pentru inițierea în succes. Diviziunea specială între sport de tip educativ și de propagandă a sportului se poate observa, nu doar în procesul de susținere economică a tipurilor de probe olimpice, cât și de crearea, probele noi de elemente artistice cu implicații utilitare în instrumente
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
slujirea divinității, cetatea oamenilor fiind mai puțin importantă decât împărăția divină (Sfântul Augustin). Acest mod de a tranșa comparația societate tradițională/societate modernă a avut ecouri ample,individualismul poete fi rezultat al formelor, pe care le ia solidaritatea socială în diviziunea muncii (E. Durkheim). Egoismul are o importantă semnificație morală definind autonomia eului în luarea de decizii, în alegerea strategiilor de acțiune și a credințelor. Acest fapt, deși variabil în funcție de factori economici sau de mentalități este considerat fundamentul moral al societăților
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
în alegerea strategiilor de acțiune și a credințelor. Acest fapt, deși variabil în funcție de factori economici sau de mentalități este considerat fundamentul moral al societăților moderne. Oamenii devin individualități ce îndeplinesc sarcini specifice, coeziunea socială provenind din complementaritatea funcțiilor generate de diviziunea socială a muncii și noul sistem de valori, care se structurează în jurul noțiunii de persoană. Patologia individualismului este egoismul, când conștiința colectivă nu mai poate integra indivizii separați, considerând că, în cele din urmă, dezvoltarea individualismului fiind incompatibilă cu dezvoltare
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
de timp, a devenit firul conducător pentru tot ceea ce se află în spațiu (articulații ale cosmosului, semne zodiacale, 12 luni ale anului, 60 de ore, 60 de minute ale orei, 60 de ani care conduc ciclul solar și lunar. Numărul diviziunilor spațio-temporale este doisprezece, care împarte bolta cerului în 12 sectoare, combinarea 12 ori 5 dă ciclul de 60 de ani, universul în complexitate internă, duodenarul prin care se caracterizează anul este extrem de bogat, numărul Ierusalimului ceresc cu 12 porți, 12
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
structurale Ciclul schimbării structurale Schimbările structurale se derulează în cursul evoluției unei firme, ce trece prin faze succesive care se concretizează prin schimbarea proceselor de producție și comerciale, a tehnologiilor, a stilului de conducere, a configurației ocupaționale, a coordonării și diviziunii muncii etc, fiecare fază finalizându-se printr-o criză, care permite tranziția spre faza următoare, schimbările de fază fiind însoțite, de regulă, de schimbarea echipei manageriale. Se pot delimita cinci faze, care vizează distinct următoarele aspecte: antreprenorială, colectivă, descentralizare, coordonare
Evaluarea impactului politicii structurale asupra economiei reale. Aspecte financiare. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
în acest sens, devine foarte importantă problema alegerii priorităților structurale de ramură în interconexiune cu problema competitivității economiilor naționale, îndeosebi în actualele condiții ale globalizării. Structura ramurilor economiei caracterizează raporturile dintre diferite ramuri și grupe de ramuri în producerea PIB, diviziunea muncii și a capitalului. În acest context, se evidențiază ca fiind importantă paritatea structurală a ramurilor vizând dezvoltarea industriei, a agriculturii și a sferei serviciilor, deoarece ponderea înaltă a mărfurilor neexportabile, a cărei producție este concentrată, de regulă, în sfera
Evaluarea impactului politicii structurale asupra economiei reale. Aspecte financiare. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
în lucruri în măsura în care este conținut în ele sub limitările imparului, de vreme ce parul este compus din unități impare (Arist. Metaph. I, 5, 986 a; Phys - III, 4, 203 a). Parul este numărul care lasă mereu o zonă () de vid între elementele diviziunii; imparul, din contră, nu lasă niciun spațiu de vid, ci o unitate mediană. Numărul par este cel ale cărui puncte care reprezintă unitățile sale componente, se pot diviza, pe de-o parte, în două grupuri egale, pe de alta, într-
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
cărui puncte nu pot fi împărțite în două părți egale sau, mai degrabă, ale cărui grupuri egale se aliniază de-o parte și de alta unui punct care, dacă se adaugă unuia din acestea două, pentru a duce la îndeplinire diviziunea numărului respectiv, face ca un grup să devină inegal celuilalt. Parul este indefinit, multiplu, infinit, divizibil, feminin; imparul limitat, definit, finit, masculin. Parul este divizibil cu 2, definiția lui esențială, devine infinit divizibil cu 2 din momentul în care nu
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
feminin; imparul limitat, definit, finit, masculin. Parul este divizibil cu 2, definiția lui esențială, devine infinit divizibil cu 2 din momentul în care nu mai este considerat doar o suită nedefinită a puterilor lui 2 și este identificat cu posibilitatea diviziunii la 2 (odată cu apariția fracțiilor și unitatea divizibilă la 2): 2, 1, 1/2, 1/4... Poseidonius afirmă că imparul deține două părți egale și are un termen median, parul o chora vidă fără stăpân și număr făcând astfel manifest
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
incert ca autenticitate, spune că parul-impar () este un amestec: unitatea este impară, dacă este considerată ca un număr în întregime indivizibil, de vreme ce nu poate lăsa niciun vid în mijloc, fiind un punct; și pară ca sumă a fracțiilor rezultate din diviziuni succesive. Tot Philolaos 11 (Proclos in Tim. I, 176, 27 D) enunță tensiunea dialectică prezentă între principiul limită ( în text și cel de ne-limitare ( în text ) în cadrul conceptului de Unu, definit ca acord al contrariilor, expresia absolută a -ului
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
acestuia din urmă în centru sunt deduse din considerațiile armoniei și conformității (Pământ Univers), armoniei contrariilor (Pământ restul planetelor). Noțiunea sfericității și a echilibrului mecanic a Pământului antrenează nenumărate consecințe în geografie 25: ideea de habitat în emisfera opusă nouă, diviziunea în cinci zone a Pământului (II, 5) bazată pe o perfectă simetrie, regiunile locuite și nelocuite (II, 6), corespondența dintre zonele celeste și terestre (II, 7). Macrobius expune schematic felul în care zonele cerului se proiectează pe Pământ determinând riguros
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
Prezența divizibilității în esența sufletului face posibilă toată această ierarhizare, sufletele diverse care se nasc din Sufletul Universal îi sunt omogene, esența sa se poate diviza și reîntoarce la unitate fără să consume nimic rămânând identică cu sine. Ideea de diviziune are o conotație negativă de vreme ce se referă atât la trecerea Sufletului Universal (originea tuturor celorlalte) în sufletele multiple, cât și la diviziunile interne fiecărui suflet 38 (I, 12, 6). Sufletul este implicat în acest proces în două maniere: modalitatea în
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
sa se poate diviza și reîntoarce la unitate fără să consume nimic rămânând identică cu sine. Ideea de diviziune are o conotație negativă de vreme ce se referă atât la trecerea Sufletului Universal (originea tuturor celorlalte) în sufletele multiple, cât și la diviziunile interne fiecărui suflet 38 (I, 12, 6). Sufletul este implicat în acest proces în două maniere: modalitatea în care îl suportă și acceptă (descensus) sau felul în care luptă pentru a se reîntoarce la unitate (ascensus). Ierarhia ființelor este o
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
încep coborârea (I, 12, 1-3) din locul în care Calea Lactee se intersectează cu Zodiacul 46, adică la Rac și Capricorn, evidențiază primul moment esențial al transformării sufletului care dezvăluie în același timp structura matematică a acestuia, trecerea de la unitate la diviziune (I, 12, 5-6). Sufletul este monadă (monas), esență simplă și unică la nivelul Inteligibilului, în apropierea Divinității (summus Deus = Unu), devine dublu, divizibil (dyas) în cădere, adică în contact cu Sensibilul. Aceasta, prin adaptarea sufletului la corporal, amintește de două
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
în regiunea intermediară, aruncă însă o a doua privire, îi dă formă și descinde în ea, mulțumit (III, 9, 2). După explicația Cupei lui Bacchus 50 și o digresiune asupra mitului lui Dionysos (I, 12, 12) a cărui sfârtecare simbolizează diviziunea sufletului, unică și simplă inițial, Macrobius revine la căderea sufletului: sufletul în coborârea printre sferele planetare primește de la fiecare câte o facultate pe care o va putea exercita pe pământ și care reprezintă în același timp un anumit tip de
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
intermediar, între ascuțit și grav, în teoria elementelor recurge la structura binară de calități (I, 6, 25-26), a căror combinație de identități și contrarietăți determină iugabilis competentia, deși scopul întregului excursus era evidențierea caracterului special al numerelor 3 și 4, diviziunea neoplatonică a Universului (I, 11, 10-11). 1.7.3. de constanța și consecvența cu care aplică teoria contrariilor, opoziția sensibilă ascuțit - grav este ridicată în inteligibil și devine fundamentul muzicii sferelor; termenii progresiei geometrice, rezultate din îmbinarea numerelor pare și
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
a demonstra mișcarea rațională și armonioasă determinată de Sufletul Universal (muzica sferelor), pe de alta de a argumenta o dată în plus pentru perfecțiunea, ordinea, armonia lumii astrale a căror cauză și principiu este Sufletul Universal. 2.1.3. Explicarea Universului, diviziunea lui (Lume Sensibilă-Inteligibilă), relațiile dintre elementele lui constitutive, demonstrarea unității și armoniei inerente lui reprezintă scopul fundamental al lui Macrobius, aplicarea absolută a Teoriei Contrariilor. Sufletul Universal este fundamentul și liantul (I, 14, 15) întregii concepții macrobiene, asigură unitatea imaterialului
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
funcțiile Sufletului Universal, rezultat al unității contrariilor, în domeniile realității: 2.2.1. relația cu Unul și Intelectul, celelalte două ipostaze (metafizică: subordonare); 2.2.2. construirea Corpului Universal (matematică, metafizică, funcție generatoare); 2.2.3. ierarhizarea și guvernarea Universului (diviziunea neoplatoniciană) incluzând ordinea planetelor, distanța dintre ele, mișcările contrare, legitatea naturii: sfera aplanes pe de o parte și pe de alta Pământul și cele 7 sfere planetare (astronomie, matematică, metafizică; funcție ordonatoare); 2.2.4. muzica sferelor (muzică, astronomie, metafizică
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
lor; căci, învinși fiind la Vaila, o parte din orașele supuse lor au prins imediat curaj și le-au luat întregul teritoriu pe care îl stăpâneau. Un asemenea mod de acțiune dovedește, prin urmare, slăbiciunea principelui. Într-un principat puternic, diviziunile interne de felul acesta nu vor fi niciodată îngăduite, deoarece, dacă ele sunt folosite în timp de pace întrucât cu ajutorul lor poți să-ți guvernezi mai ușor supușii după cum îți place atunci când vine un război, tactica respectivă se dovedește a
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]